Doctrina Geoană: „Republică semiprezidenţială temperată“

„Premierul“ Geoană, la World Trade Center

Liderul PSD şi-a prezentat ieri viziunea despre noua Românie căreia vrea să-i fie premier

O nouă Constituţie, un Guvern schimbat „dramatic”, o regândire a organizării administrativ-teritoriale „care să ne permită să trecem Carpaţii în ambele sensuri” şi o descentralizare „reală” – punctele forte ale doctrinei Geoană

„Avem nevoie de o Nouă Republică, pe care să n-o modificăm în funcţie de anotimpul, de culoarea ochilor sau de şuviţa celui care conduce România”. Cu această frază şi-a încheiat Mircea Geoană lungul discurs pe care l-a ţinut, ieri dimineaţă, la World Trade Center din Bucureşti, cu ocazia unei noi dezbateri despre oferta de guvernare a PSD. A fost un speech de „premier”, în care Mircea Geoană şi-a prezentat, pe larg, viziunea despre România şi proiectul politic cu care vrea să ajungă la Palatul Victoria.

Liderul PSD a reuşit să-şi structureze prezentarea mai bine decât în alte dăţi, atingând principalele probleme care creează blocaje în funcţionarea statului. Patru sunt temele pe care s-a concentrat Geoană – patru reforme necesare în anii următori, în opinia liderului social-democrat: reforma Constituţiei, a Guvernului, a structurii administrativ-teritoriale şi a administraţiei locale. În câteva rânduri, Mircea Geoană a cedat ispitelor de stil, iar umorul său involuntar a creat rumoare în sală, de pildă atunci când a graseiat răspicat că „vaca de muls trebuie să devină stearpă în România” sau când a pledat pentru crearea mai multor poli de dezvoltare regională, pentru că „nu trebuie să ţinem toate ouăle în acelaşi coş”, moment în care Adrian Năstase, în stânga lui, a zâmbit încurcat, înfruntând privirile sălii.

Trebuie să schimbăm Constituţia, a cerut Geoană, care a identificat legea fundamentală actuală drept principala cauză a crizelor instituţionale. În esenţă, viziunea lui Geoană nu diferă de cea expusă de liderii PSD în ultimii ani: un Parlament puternic, un preşedinte slab. Liderul PSD a cerut „delimitarea clară a competenţelor preşedintelui”, în acest sens pledând pentru o republică parlamentară (în care şeful statului să fie ales de Legislativ) sau, dacă nu se poate (pentru că este greu să-i iei poporului un drept deja câştigat, acela de a-şi alege direct preşedintele), „o republică semiprezidenţială mai temperată”. Altfel spus, în republica semiprezidenţială temperată, şeful statului nu ar mai avea atâtea competenţe câte are în republica semiprezidenţială de acum. „Premierul” Geoană a dat şi un exemplu: „De pildă, premierul să poată demite un ministru fără acordul preşedintelui”.

În acelaşi timp, Geoană a promis un Guvern mai suplu, comentând că actualele ministere sunt nişte „mastodonţi birocratici” care doar consumă resurse, fiind principala cauză care blochează absorbţia de fonduri europene. Odată devenit premier, Geoană va restricţiona „dramatic” practica ordonanţelor de urgenţă, redându-i Parlamentului demnitatea de a fi mai mult decât o „căsuţă poştală” care doar ia act de deciziile Guvernului.
Despre reforma administraţiei, Geoană a spus că „racila profundă” a acestui domeniu este slaba pregătire a funcţionarilor publici, care-i tratează pe cetăţeni cu aroganţă.

În fine, constatând că judeţele sunt prea mici pentru „nevoile actuale de dezvoltare”, liderul PSD a spus că e nevoie de o nouă împărţire administrativ-teritorială. Aceasta nu va ţine cont nici de realităţi istorice, nici de considerente etnice: „Prin noua organizare administrativ-teritoarială, vom trece Carpaţii în ambele sensuri (...) De pildă, Harghita şi gurile Bacăului au mai multe în comun decât Harghita şi Maramureşul...”
Chiar dacă, în general, problemele identificate de „premierul” Geoană au fost corecte, au lipsit, de multe ori, soluţiile pentru rezolvarea lor. Oricum, până la alegerile din 30 noiembrie, Mircea Geoană mai are timp să le găsească, „dialogurile naţionale” pe tema ofertei de guvernare continuând în următoarele săptămâni.
 

Intră în comunitatea Facebook Gândul, locul unde ziarul vorbeşte cu tine