no author
Adrian Ilie
2677 vizualizări 6 nov 2017

După jumătate de zi în care încă o şedinţă extraordinară de guvern a fost contramandată şi o întâlnire a liderilor PSD la Vila Lac 1, ministrul de Finanţe , Ionuţ Mişa, a anunţat că ordonanţa de modificare a Codului Fiscal, care prevede măsuri contestate, precum transferul contribuţiilor de la angajator la angajat, precum şi instituirea taxei de solidaritate de de 2,5%, va fi discutată în şedinţa de guvern de miercuri. 

Mişa a precizat că decizia a fost luată după o discuţie cu premierul, care, la rândul său, a avut o discuţie în partid. 

„Am fost azi la o discuţie cu premierul, cu preşedintele partidului şi cu secretarul general şi am discutat mai multe aspecte legate de buget, fiscalitate şi de rectificare”, a precizat el.

În ce priveşte noua amânare a şedinţei de Guvern pentru modificarea Codului Fiscal, Mişa a spus că nu ştie care este motivaţia, dar că proiectul are acum toate avizele necesare. ”Am avut nişte întârzieri la avize şi şedinţa de Guvern se ţine miercurea de obicei. În momentul acesta avem toate avizele”, a spus ministrul Finanţelor.

Invitat să comenteze avizul negativ pe care l-a dat Consiliul Fiscal, Mişa a spus că problemele ridicate de Consiliu în ce priveşte impactul bugetar sunt menţionate în nota de fundamentare a proiectului. ”Din acest punct de vedere, nu este o surpriză, dar nu va fi o problemă pentru a realiza implementarea acestor măsuri şi nu va fi o problemă la nivelul bugetului şi a deficitului pentru anul 2018”, a conchis Mişa.

CITEŞTE ŞI Iohannis face de 3 lei revoluţia fiscală a PSD-ALDE: „Am luat-o pe arătură”

Surpriza zilei de azi venit din partea vicepreşedintelui PSD, Gabriela Firea, care a susţinut că pachetul fiscal propus de Guvern va lovi în administraţiile locale. O asemenea obiecţie a avut şi Consiliul Fiscal care a avertizat că reducerea impozitului pe venit de la 16% la 10% va lăsa fără bani primăriile. 

"Pentru toate primăriile de municipiu, acest pachet de modificări fiscale nu va aduce lucruri bune pentru că vor fi bani mai puţini la buget pentru investiţii, avem foarte multe proiecte în derulare pe care vrem să le finalizam. Avem proiecte noi, care sunt acum în faza realizării studiilor de fezabilitate. Ar fi o lovitură foarte mare pentru toate comunităţile şi premierul ne-a dat un răspuns pozitiv, fie va fi îmbunătăţit acest proiect, fie, dacă rămane în stadiul actual, este nevoie de stabilirea unui sistem de compensări", a declarat, luni, Gabriela Firea, la şedinţa Asociaţiei Municipiilor din România.

Primarul general al Capitalei a anunţat că marţi va avea o întâlnire cu premierul Mihai Tudose pe acest subiect, la Palatul Victoria. 

CITEŞTE ŞI Ce gaură face în buget revoluţia fiscală a PSD. Riscurile majore identificate de Consiliul Fiscal în proiectul propus de Finanţe

Lista măsurilor propuse de PSD

Trecerea contribuţiilor de asigurări sociale (CAS) de la angajator la angajat

În prezent, angajatorul şi salariatul plătesc în solidar contribuţiile sociale în contul angajatului, în sensul că şi din fondul de salarii (partea angajatorului), dar şi din suma cuvenită angajatului (partea salariatului) se iau anumite procentaje, până la un total de 39,25% din total, pentru CAS. Propunerea Guvernului este ca întreaga sarcină a acestor contribuţii să-i revină numai angajatului, cu precizarea că îndeplinirea formalităţilor de plată va rămâne la angajator şi că această cotă totală de 39,25% va scădea la 37,25% (de notat că scăderea propusă într-o formulă anterioară era la 35,25%). 

Guvernul consideră că această măsură este neutră din punctul de vedere al angajatorului, întrucât la nivel de firmă nu se întâmplă altceva decât o mutare a formalităţilor de plată de la angajat la angajator. Creşte salariul brut (din care se iau aceste contribuţii) la nivelul angajatului şi, simultan, scade salariul brut la nivelul angajatorului, astfel că salariul net rămâne neschimbat. Lucru care – în opinia promotorilor acestei măsuri – dă posibilitatea angajatorului de a majora corespunzător salariile angajaţilor, astfel încât şi netul să crească, fidelizându-i pe salariaţi. 

Dar calculele economiştilor arată altceva: prin această mutare va scădea, de fapt, şi salariul net. Într-adevăr, luată separat această măsură ar putea duce la scăderea salariului net, primit „în mână” de angajat, însă ministrul Finanţelor, Ionuţ Mişa, a insistat asupra faptului că mutarea CAS este dublată de alte două măsuri compensatorii: impozitul pe venituri (inclusiv pe salarii) va scădea de la 16% la 10%, iar contribuţiile la fondul de creanţe salariale (deja celebrul fond „de solidaritate”) nu îi vor mai reveni şi salariatului, ci exclusiv angajatorului. De aici au pornit, de altfel şi controversele pe tema mutării CAS de la angajator la salariat.

Splitarea TVA 

În prezent, la momentul plăţii aferente unei tranzacţii, taxa pe valoarea adăugată (TVA) este trecută ca o componentă inclusă în valoarea facturii, însă de la 1 ianuarie pentru fiecare tranzacţie ar urma să se plătească TVA într-un cont separat de cel în care vor intra banii fără această taxă. Consultanţii fiscali au reacţionat vehement faţă de această măsură, arătând că la nivelul unor companii cu numere mari (sute, mii, zeci de mii) de parteneri facturaţi operaţiunile se vor complica insuportabil de mult. Astfel că în Parlament, unde se poartă acum dezbaterea pe marginea acestei teme, s-a stabilit ca splitarea TVA să se aplice obligatoriu doar companiilor aflate în relaţii comerciale cu statul, companiilor rău-platnice şi celor aflate în insolvenţă, celelalte urmând a o aplica opţional.

Plafonul de un milion de euro pentru microîntreprinderi 

Firmele foarte mici - microîntreprinderile, adică acelea care au cifre de afaceri de până la 500.000 de euro - pot alege să plătească un impozit de 16% pe profit sau un impozit de 1% pe cifra de afaceri. Guvernul propune introducerea obligaţiei ca impozitul să fie aplicat numai pe cifra de afaceri, de 1%, la toate firmele cu un rulaj de până la un milion de euro (faţă de 500.000 de euro). Această schimbare îi va aduce la plată şi pe întreprinzătorii cu vânzări mai mari, dar din care nu rezultă neapărat şi profituri suficiente, adică va obliga un număr mare de microîntreprinderi să plătească mai mult decât câştigă, lucru care le va arunca în faliment, atenţionează specialiştii.

Instituirea contribuţiei asiguratoare pentru muncă de 2,25% din fondul de salarii 

Potrivit reglementărilor europene, un stat membru al UE ar trebui să alimenteze, de la bugetul public, un fond dedicat plăţii CAS şi a salariilor pentru a acoperi eventualele cheltuieli în cazul intrării în insolvenţă a unor firme; sau, dacă de la bugetul public nu se poate alimenta – din lipsă de surse – acest fond, atunci respectivul stat poate să solicite angajatorilor contribuirea cu o anumită cotă (nespecificată) din fondul de salarii la finanţarea respectivului fond „de acoperire a creanţelor salariale”. 

Încă de la apariţia acestor reglementări (în anul 2007), statul român a ales varianta să ceară angajatorilor – şi nu să alimenteze fondul de la bugetul public – contribuţii de 0,16%, apoi de 0,25% din fondul de salarii. Între timp (din 2007 până în prezent), contribuţiei respective i s-au mai adăugat o serie de componente, cum ar fi cele care ar acoperi riscuri de accidente de muncă, iar acum, pentru 2018, este prevăzută o cotă de 2,25%. Dar sumele astfel plătite nu vor ajunge să alimenteze doar acele fonduri de risc, ci o mare parte (s-a amintit chiar de 90%) din ele ar urma să alimenteze, de fapt, bugetul public. Altfel spus, în loc ca bugetul să acopere riscurile/creanţele salariale, angajatorii vor acoperi şi aceste riscuri, şi, în plus, vor contribui – dovedindu-şi „solidaritatea” cerută de Guvern – inclusiv la bugetul public. Măsura aceasta i-a scandalizat pe oamenii de afaceri, pentru că ei se văd forţaţi să „solidarizeze” plătind bani într-un buget pe care nimeni nu ştie cum îl vor folosi guvernanţii, pe lângă alimentarea unui fond care, de fapt, trebuia finnţat de la buget.

Creşterea salariului minim pe economie 

Angajatorii au transmis recent că ar fi înţeles mesajul Guvernului potrivit căruia economia nu mai poate creşte cu salarii mici, dar solicită să fie lăsaţi să mărească lefurile angajaţilor „în logica economică”, nu printr-o măsură administrativă.
În chestiunea majorării salariilor, reprezentanţii mediului de afaceri par a fi împărţiţi în două tabere. Pe de-o parte, patronatele participante la recenta întrunire a Consiliului Naţional Tripartit ar fi agreat această măsură – potrivit Guvernului – ca pe „o oportunitate” de a-şi fideliza salariaţii, dar de cealaltă parte reprezentanţii asociaţiilor de business care nu participă la dialogul social instituţionalizat resping obligativitatea de a mări salariile, impusă pe cale strict administrativă.

Per ansamblu, măsurile fiscal-bugetare propuse de Guvern sunt considerate pripite de către liderii mediului de afaceri, câtă vreme economia creşte şi nu sunt semnale că ar urma o criză în viitorul apropiat, astfel că s-a solicitat o perioadă de respiro (3-6 luni) pentru analizarea mai profundă şi adoptarea acestora într-o formă agreată de toate părţile implicate.

În ceea ce-i priveşte pe politicieni, opozanţii acestor schimbări atenţionează că economia ar putea fi aruncată în haos, iar preşedintele ţării, Klaus Iohannis a atacat direct măsurile fiscale anunţate de coaliţia de guvernare, spunând că aceasta se comportă ca omul care câştigă tot mai mult, dar se şi împrumută tot mai mult de la bănci.

Citește și: