Raluca Pancu
Raluca Pancu
3945 vizualizări 2 iul 2017

11 mai. Este data la care PSD a consemnat oficial decizia de a-şi face miniparchet în Parlament ca să ancheteze noaptea alegerilor din 2009, când Geoană a pierdut la mustaţă în faţa lui Băsescu din cauza voturilor din diaspora, în paralel cu dosarul deschis, în acelaşi caz, de Parchetul General. 241 de parlamentari au votat în favoarea Proiectului de Hotărâre privind înfiinţarea comisiei de anchetă, iar 86 "împotrivă".

"Să nu ajungeţi la concluzia că Mircea Geoană e preşedinte. L-aţi pune într-o situaţie stânjenitoare pe domnul Iohannis care ar trebui să plece a Sibiu până îşi face (n.r - Geoană) mandatul. Aş vrea să vă atenţionez că, dacă în urma acestui raport, iese Mircea Geoană preşedinte, am dreptul să mai candidez o dată", declara, la acel moment, fostul şef de stat, Traian Băsescu, de la tribuna plenului reunit al Parlamentului, în timpul dezbaterilor generale purtate pe marginea Proiectului de Hotărâre pentru constituirea comisiei de anchetă privind organizarea alegerilor prezidenţiale din 2009.

Decizia de înfiinţare a comisiei de anchetă a venit ca urmare a dezvăluirilor consultantului politic Dan Andronic, patronul Evenimentul Zilei, potrivit cărora, în seara celui de-al doilea tur al alegerilor prezidenţiale, din 2009, acesta ar fi mers la locuinţa lui Gabriel Oprea, în calitate de consultant politic, unde s-ar fi aflat, printre alţii, George Maior, şef al SRI la momentul respectiv, generalul Florian Coldea, prim-adjunct al directorului SRI, şi Laura Codruţa Kovesi, la momentul acela procuror general al României.

Aşa cum arată proiectul de hotărâre pentru înfiinţarea comisiei de anchetă, adoptat atunci de plenul reunit, parlamentarii şi-au arogat o serie de competenţe pentru a lămuri o serie de aspecte care ţin de alte instituţii: să verifice legalitatea unor reglementări privind organizarea alegerilor, să determine implicarea unor instituţii şi persoane în procesul electoral, să verifice legalitatea atribuirii contractului pentru softul pentru alegeri şi chiar să facă o expertiză în cazul secţiilor de votare din străinătate. Mai mult, ei au hotărât să oblige fiecare persoană citată să se prezinte la comisie, în caz contrar existând riscul de a se alege cu dosar penal.

Liberalii au criticat, la acel moment, demersul, acuzând PSD că „şi-a făcut o procuratură paralelă în Parlament” şi că obiectivele comisiei de anchetă exced atribuţiilor Parlamentului.

"Se confundă instituţii juridice, ramuri ale dreptului, atribuţii ale unor instituţii din sfere separate de putere", declara, la acel moment, pentru Gândul, fostul ministru al Justiţiei, Cătălin Predoiu, completat de deputatul PNL, Gabriel Andronache, care la rândul său afirma că "întreaga operaţiune juridică a PSD-ului excede regulamentelor care sunt în vigoare astăzi" în contextul în care "toate modificările pe care le-au adus sau pe care vor să le aducă încă nu sunt publicate în Monitorul Oficial".

Iohannis: "Parlamentarii găsesc tot felul de temeiuri pentru a se face interesanţi"

Prima etichetă a venit din partea şefului statului, Klaus Iohannis, care a afirmat ironic că "parlamentarii găsesc tot felul de temeiuri pentru a se face interesanţi", sugerând că nu s-ar prezenta la o audiere în Parlament, în calitatea sa de premier propus la acea vreme, în condiţiile în care acum este "preşedinte al României".

"Nu aş avea niciun lucru interesant să le spun. Atunci am participat la campanie, nu am fost ceea ce se numeşte un "insider", dar la niciun moment nu mi s-a părut că s-ar fi întâmplat lucruri care nu sunt în regulă", spunea Iohannis.

Geoană: "A existat un plan de a crea un adevărat 'cal troian'"

23 mai. De la Mircea Geoană, al doilea audiat, parlamentarii au aflat că fostul lider PSD încă mai are, la mai bine de opt ani de la alegerile din 2009, „suspiciuni rezonabile” că influenţarea alegerilor din 2009 a fost „coordonată de la cel mai înalt nivel al statului”. Geoană a catalogat mandatul prezidenţial 2009-2014 drept unul "imoral, antidemocratic şi antinaţional", opinând că "a existat un plan de a crea un adevărat cal troian", în condiţiile în care ar fi existat un dialog permanent între lideri politici, inclusiv din PSD, şi "cei din zona de forţă a statului roman".

La întrebările insistente ale comisiei, dar şi ulterior ale jurnaliştilor despre ce persoane ar fi vorba, Geoană a evitat să dea un răspuns concret, replicând de fiecare dacă că numele lor sunt "de notorietate". În schimb, întrebat de ce nu a făcut el însuşi publice informaţiile, Geoană a răspuns că demersul de contestare la CCR era lucrul firesc pe care trebuia să îl facă şi că ceea ce s-a întâmplat nu a constituit o miză pentru el.

"Am respectat jocul nedemocratic, chiar dacă cred că a fost un joc strâmb şi decizia de a-l respecta, ştiind că a fost ceva nefiresc acolo, a fost un lucru pe care mi l-am asumat", a mai spus Geoană, punctând faptul că "au fost şi în PSD situaţii care nu ar fi trebuit să se întâmple", dar că, în viziunea sa, "vina principală aparţine celor care au condus România în acea perioadă".

Blaga: "Votul din Diaspora a fost hotărâtor, la fel ca şi în 2014"

30 mai. Următoarea "noutate" pe care parlamentarii din comisia de anchetă au obţinut-o a venit din partea lui Vasile Blaga, fost ministru de Interne, suspendat din funcţie la momentul alegerilor prezidenţiale din 2009, potrivit căreia "votul din Diaspora a fost hotărâtor, la fel ca şi în 2014" pentru Traian Băsescu. Blaga a ţinut să precizeze că Băsescu nu ar fi putut să câştige cel de-al doilea mandat la Cotroceni dacă nu ar fi fost "cele cinci milioane şi ceva de voturi din ţară". În acelaşi timp, Blaga a precizat că niciodată nu a crezut că instituţii precum SRI, SIE sau STS pot influenţa "în vreun fel alegerile" şi că nu avea cunoştinţă "despre altfel de întâlniri" ca cea desfăşurată acasă la Gabriel Oprea, din seara celui de-al doilea tur al alegerilor prezidenţiale din 2009, potrivit dezvăluirilor lui Dan Andronic.

Lămuriţi cu aceste chestiuni, cei din comisia de anchetă au insistat să afle rolul pe care acesta l-a avut în campania din 2009.

"Acela de a mobiliza organizaţiile să lupte pentru ca să câştigăm alegerile (...) Dar nu îmi trebuia nicio funcţie ca să fiu ascultat de şefii de organizaţie să se mobilizeze", le-a clarificat Blaga curiozitatea.

31 mai. Adevăratul set de întrebări-răspunsuri, îmbrăcat într-o piesă de teatru absurd, avea să vină nouă zile mai târziu, când au fost audiaţi Teodor Baconschi, ambasadorul României la Paris la momentul alegerilor din 2009, Anghel Iordănescu, senator UNPR la acea vreme, şi Neculai Onţanu, fost primar al sectorului 2. Ce au aflat în urma audierii parlamentarii din comisia de anchetă? Nici mai mult, nici mai puţin decâ faptul că patru genarali s-au aflat în seara celui de-al doilea tur al alegerilor prezidenţiale, din 2009, în acelaşi loc. Anghel Iordănescu, Florian Coldea, Neculai Onţanu şi Gabriel Oprea, toţi acasă la cel din urmă. Ce au discutat? Până acum, poate doar procurorii au aflat la audierile din dosarul deschis după dezvăluirile lui Dan Andronic şi închis rapid pentru că faptele reclamate nu există.

Prin urmare, comisia parlamentară s-a ales doar cu informaţia că Gabriel Oprea are o lustră în sufrageria pomenită de nu mai puţin de 15 ori în timpul audierilor. Şi această „informaţie” a fost smulsă cu greu de la Neculai Onţanu. Anghel Iordănescu n-a spus mai nimic, în timp ce fostul ambasador la Paris, Teodor Baconschi, l-a confuzat total pe şeful comisiei SRI, Adrian Ţuţuianu care nu prea a înţeles cum pot fi „apatrizi” în Dâmboviţa. Ba chiar întrebat de Baconschi în ce calitate a fost chemat la audieri, Ţuţuianu a răspuns, din a doua, sincer: „Nu ştiu”.

Una peste alta, printre întrebările la care membrii comisiei parlamentare au dorit să primească răspunsuri, în demersul lor de a ancheta modul în care s-au desfăşurat alegerile prezidenţiale în 2009, s-a aflat şi următoarea: în cadrul celebrei întâlniri, desfăşurată acasă la Gabriel Oprea, s-a discutat despre fotbal? Cel care avea să le elucideze enigma - un om cu  "expertiză în domeniu", după cum s-a autocaracaterizat, Anghel Iordănescu, unul dintre generalii care i-au trecut pragul lui Oprea în seara celui de-al doilea tur de scrutin prezidenţial.

Dorinţa membrilor comisiei de a afla dacă printre generalii, prezenţi acasă la Oprea, se aflau şi microbişti, a pornit în urma refuzului lui Anghel Iordănescu de a răspunde la întrebările primite din partea comisiei, motivând că Parchetul General desfăşoară o anchetă în paralel şi că îi este "foarte greu" să dea "declaraţii mai multe sau mai ample" decât cele pe care le-a dat în spaţiul public imediat după ieşirea de la Parchetul General. De un lucru, însă, a putut să îi asigure Iordănescu pe parlamentari: "în acea seară, nu a fost nimic ilegal", doar au mâncat şi au băut un "şpriţ".

În timp ce "ancheta" din comisie era în plină desfăşurare, deputatul PMP Robert Turcescu a cedat, anunţând că nu mai participă la şedinţă pentru că ancheta parlamentară se suprapune cu cea a procurorilor, motivând că asistă la o "mascaradă".

"Mascaradă" ar putea fi catalogat şi ceea ce a urmat sau, cel puţin, o punere în scenă tragicomică, având în centru tot un general, respectiv pe fostul primar al Sectorului 2, Neculai Onţanu. Tonul a fost dat de declaraţia lui Onţanu potrivit căreia, în acea seară, văzuse acasă la Oprea doar un general, pe lângă cel sus-menţionat, în speţă pe Anghel Iordănescu. Afirmaţia care i-a bulversat pe parlamentari a fost urmată de imposibilitatea generalului audiat de a descrie casa lui Gabriel Oprea, unde ar fi fost şi el, conform dezvăluirilor apărute în presă, în seara celui de-al doilea tur de scrutin prezidenţial din 2009.

"Nu cunosc"/"Nu îmi amintesc" au fost răspunsurile care i-au pus în dificultate pe parlamentari, enervaţi că nu reuşeau să afle dacă locuinţa lui Oprea avea un nivel sau două şi câte văzuse fostul primar al Sectorului 2 din ea.

Când au crezut, însă, că scoseseră asul din mânecă, Onţanu le-a arătat din nou că s-au înşelat. Din dorinţa de a afla în ce încăpere a intrat prima dată Onţanu, pentru a li se confirma dacă era vorba de sufragerie (n.r - una dintre cele două camere unde s-ar fi reunit invitaţii lui Oprea) şi să demonstreze, astfel, că Onţanu nu s-ar fi întâlnit doar cu Iordănescu, aceştia au primit următoarea "dezvăluire" din partea fostului primar al Sectorului 2: acesta intrase "chiar pe uşa clădirii, pe uşa de la intrarea clădirii".

Prin urmare, membrii comisiei de anchetă au apelat la singura variantă rămasă neexplorată la maximum: "sufrageria", pe care au menţionat-o de cel puţin 15 ori în decurs de aproximativ o oră, în întrebările adresate lui Onţanu. Era o sufragerie încăperea în care Onţanu intrase? Era mobilată? Ce tip de mobilier avea? În ciuda tuturor acestor întrebări cu care parlamentarii au insistat, în demersul de a afla adevărul despre casa lui Oprea, au fost nevoiţi să se mulţumească cu un singur răspuns: încăperea avea "o lustră". 

6 iunie. După fotbal, sufragerii, lustre, uşi şi mobilă, au urmat şi întrebările despre mâncare. De această dată, nefiind vizată casa lui Gabriel Oprea.

"În ciorba de la popotă a presărat leuştean şi "Vulpea" - domnul Virgil Ardelean?" (fostul şef al serviciului secret al MAI „Doi şi-un sfert” -n.r.) . Aşa a sunat prima întrebare din partea comisiei de anchetă a alegerilor prezidenţiale din 2009 pentru fostul lider al PDL, Radu Berceanu, ministru al Transporturilor la momentul scrutinului.

Răspunsul lui Berceanu a venit prompt, acesta declarând că exact asta a şi făcut, a doua zi după alegerile prezidenţiale, a mâncat "o ciorbă", la sediul MAI, şi că "la întâlnirea respectivă nu a participat nimeni din staff-ul" Ministerului de Interne.

"Pe domnul Ardelean cred că îl ştiu aşa... dar nu am vorbit niciodată cu el pe niciun subiect şi, cu atât mai puţin atunci", a mai spus Berceanu.

Ironiile şi divagaţiile de la subiectul principal au caracterizat şi această audiere, parlamentarii fiind interesaţi cu cine mâncase ciorbă Radu Berceanu la MAI, ce jurnalişti se mai aflau la sediul PDL, în seara celui de-al doilea tur de scrutin, care era mimica liderilor PDL şi cât de afectaţi erau pe măsură ce vedeau exit poll-urile.

"La noi, la sediu, la ora la care am ajuns seara, erau mulţi jurnalişti şi mulţi dintre ai noştri. De exemplu, sus, la etajul 1, la o fereastră plângea Voinescu, care nu ştiu dacă era jurnalist (...) Plângea despre cariera lui, ce o să fie cu cariera lui. Mai erau şi alţii care erau foarte mohorâţi pentru că lucrurile erau la limită şi se părea că merg înspre 'Mihaela, dragostea mea', ţup ţup. Am văzut cu toţii la televizor. Cel care era mai vesel puţin, dar care ne spunea 'staţi aşa puţin, să vedem exact' era Videanu, care a pus la punct sistemul de numărare a voturilor şi care spunea 'staţi să vedem că urmează să mai vină rezultate'", le-a mărturisit Berceanu celor din comisia de anchetă.

Comisia nu s-a mulţumit să afle care era starea de spirit a celor din PDL, dorind să afle şi "cine erau cei care arătau mai puţin afectaţi", Berceanu menţionându-l din nou pe Adriean Videanu. Senatorul USR, Mihai Goţiu, a insistat, întrebându-l pe Berceanu "pe lângă domnul Videanu, cine arăta mai puţin afectat". În ciuda intervenţiei senatorului PSD, Mihai Fifor, care i-a sugerat lui Goţiu să se oprească, Berceanu a răspuns că "pe unii îi marchează mai puţin lucrurilea astea".

"Ce tarife percep consultanţii politici" a fost altă curiozitate parlamentarilor din comisia de anchetă privind alegerile din 2009.

 "Da, le cunosc, dar nu sunt obligat să le spun. Sunt bani grei care se cer şi cred, în general, că sunt nejustificaţi pentru că eu, dintre cei pe care i-am mai văzut şi cunoscut, nu ştiu ce sfaturi electorale dau ei, dar, din punctul meu de vedere, habar nu au", le-a răspuns Berceanu.

Concluzia audierii, dată de deputatul ALDE, Steluţa Cătăniciu, a fost că Radu Berceanu a fost "ca un vin spumant".

Nu la fel de "spumanţi" au fost Ana Maria Pătru, fosta şefă a AEP, Gabriel Oprea, fost ministru de Interne, Florian Coldea, fostul prim-adjunct al SRI şi şefa DNA Laura Codruţa Kovesi, procuror general la data alegerilor din 2009 - marii absenţi care şi-au justificat refuzul de a se prezenta la audierile comisiei prin scrisori.

De altfel, Kovesi a refuzat de două ori să se prezinte la şedinţele comisiei pentru a fi audiată. Pe 8 iunie, Kovesi a respins prima invitaţie la Comisia de anchetă a alegerilor din 2009, precizând că procurorii nu pot fi citaţi şi obligaţi să se prezinte în calitatea de martori în faţa comisiilor parlamentare, însă parlamentarii au revenit cu o nouă solicitare. Kovesi a respins din nou invitaţia, motivând că nu are cunoştinţe despre aspecte care să servească la aflarea adevărului, raportat la obiectul de activitate al Comisiei.

 

Situaţia s-ar putea schimba şi asta după ce Curtea Constituţională a decis că şi şefii Parchetelor, instanţelor sau ai altor instituţii care nu se află în subordinea parlamentului sunt obligaţi să se prezinte la audierile comisiilor de anchetă parlamentară „în considerarea principiului colaborării loiale între instituţiile/ autorităţile statului”.

Judecătorii nu o menţionează explicit pe şefa DNA, în enumerarea cu „titlu exemplificativ” pe care o fac, lăsând însă să se înţeleagă că aceasta va fi obligată să se prezinte în faţa comisiei, în condiţiile în care, în decizie, se precizează că este vorba de  „ persoane care reprezintă, în virtutea funcţiei lor de conducere autorităţi/ instituţii ce nu se află sub control parlamentar, care în considerarea principiului colaborării loiale între instituţiile/ autorităţile statului au obligaţia să ia parte la lucrările comisiei”.

În paralel, Parchetul General a anunţat că dosarul privind alegerile prezidenţiale din anul 2009 a fost închis, motivând că "nu s-a decelat niciun element/indiciu de natură să conducă la presupunerea că s-ar fi încercat acte/acţiuni" penale.

"Procurorii Secţiei de urmărire penală şi criminalistică din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie au dispus clasarea cauzei menţionate anterior, întrucât - din coroborarea probelor administrate - s-a stabilit că nu s-a decelat niciun element/indiciu de natură să conducă la presupunerea rezonabilă că s-ar fi încercat/iniţiat de către persoanele nominalizate, acte/acţiuni ce ar intersecta sfera ilicitului penal, respectiv ce ar contura textul incriminator al infracţiunii de abuz în serviciu şi al infracţiunii de falsificarea documentelor şi evidenţelor electorale", a transmis Parchetul General.

Băsescu: „Comisia de anchetă să verifice şi alegerea lui Cuza ca domn" 

Chiar şi aşa, parlamentarii insistă cu aflarea "adevărului", motiv pentru care, săptămâna trecută, au votat  modificarea Hotărârii privind constituirea Comisiei de anchetă a alegerilor prezidenţiale din 2009 pentru ca membrii care lipsesc de la şedinţe să poată fi înlocuiţi, iar termenul de depunere a raportului să fie prelungit cu 60 de zile, PNL şi PMP opunându-se. Prin urmare, şedinţele comisiei vor putea fi convocate şi pe perioada vacanţei parlamentare, între 1 iulie şi 1 septembrie, potrivit Mediafax.

„Având în vedere că Parchetul General a constatat legalitatea acestor alegeri, va propun ca în proiectul de hotărâre să adăugăm trei puncte pentru a da sens existenţei acestei comisii: să anchetăm corectitudinea alegerii lui Alexandru Ioan Cuza ca domn al Principatelor Române, în 1859, a doua este să anchetăm corectitudinea alegerilor prezidenţiale din 2009, în diaspora şi ca această comisie să îşi asume şi anchetarea corectitudinii alegerii de către preşedintele Iohannis a domnului Mihai Tudose ca prim-ministru desemnat, având în vedere că nu corespunde portretului robot făcut de Iohannis. Am înţeles că domnul Tudose a plagiat", a declarat preşedintele PMP, Traian Băsescu, ironic de la tribuna plenului.

Citește și: