21448 vizualizări 25 iul 2017

Magistraţii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie au avut în vedere, la individualizarea pedepselor, gradul de pericol social ridicat al faptelor comise, complexitatea activităţii infracţionale, calităţile deţinute de Elena Udrea, Ana Maria Topoliceanu, Gheorghe Nastasia şi Ştefan Lungu la data săvârşirii faptelor, forma de participaţie în raport cu fiecare inculpat, cuantumul sumelor de bani date şi, respectiv, primite cu titlu de mită, dar şi prejudiciul cauzat.

"Infracţiunile comise sunt de o gravitate sporită având în vedere că persoane deţinând funcţii publice importante la cel mai înalt nivel – ministru, director general al Companiei Naţionale de Investiţii, secretar general al ministerului sau consilier personal al ministrului s-au implicat în mecanisme infracţionale pentru favorizarea anumitor operatori economici dispuşi la rândul lor să „restituie” un procent din sumele încasate, cu consecinţa atingerii semnificative a principiului liberei concurenţe şi însuşirii, fără drept, a unor importante sume de bani folosite de inculpata Udrea Elena Gabriela în interesul său personal sau al Organizaţiei PDL Bucureşti", potrivit motivării.

Totodată, potrivit judecătorilor, banii primiţi ca mită de Elena Udrea au un cuantum deosebit de ridicat, iar prejudiciul produs Ministerului Dezvoltării este semnificativ.

În ceea ce îl priveşte pe fostul ministru al Turismului, potrivit judecătorilor instanţei supreme, "scopul educativ şi preventiv al pedepsei aplicate inculpatei Udrea Elena nu poate fi atins decât prin privare de libertate având în vedere gradul de pericol social ridicat al faptelor comise, cuantumul deosebit de ridicat al sumelor de bani primite cu titlu de mită, calitatea în care a comis faptele – aceea de ministru, prejudiciul însemnat cauzat Ministerului Dezvoltării Regionale şi Turismului".

Înalta Curte a mai avut în vedere la individualizarea pedepsei aplicate Elenei Udrea şi faptul că aceasta nu are antecedente penale, este integrată în societate, s-a prezentat la toate termenele de judecată acordate în cauză şi nu a recunoscut comiterea faptelor reţinute în sarcina sa.

Potrivit motivării, Ştefan Lungu, Gheorghe Nastasia, Ana Maria Topoliceanu şi Dragoş Botoroagă au avut o conduită sinceră pe parcursul procesului penal, au recunoscut faptele încă din faza urmăririi penale, au descris împrejurările în care s-au săvârşit faptele, prin declaraţiile lor contribuind la aflarea adevărului în cauză.

"În cazul inculpaţilor Lungu Ştefan, Topoliceanu Ana Maria, Nastasia Gheorghe şi Botoroagă Dragoş Marius, sunt întrunite condiţiile prevăzute de lege pentru a se dispune suspendarea sub supraveghere a executării pedepselor, acestora urmând a li se aplica o pedeapsă cu închisoarea de cel mult 4 ani, nu sunt cunoscuţi cu antecedente penale, iar ţinând seama de persoana acestora, de comportamentul avut după comiterea faptelor, se apreciază că pronunţarea condamnării constituie un avertisment pentru aceştia şi, chiar fără executarea pedepsei, inculpaţii nu vor mai săvârşi infracţiuni", potrivit motvării.

În ceea ce-l priveşte pe fostul preşedinte al Federaţiei Române de Boc, Rudel Obreja, instanţa arată că acesta nu a recunoscut infracţiunile, a cauzat un prejudiciu însemnat prin evaziune fiscală, este cunoscut cu antecedente penale şi este o persoană integrată în familie şi societate.

"În aceste condiţii, în baza dispoziţiilor art.863 raportat la art.85 alin.1 Cod penal din 1969 se va anula suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei de 3 ani închisoare aplicată anterior şi, în baza art.36 alin.1 coroborat cu art.34 şi art.35 Cod penal din 1969 se va contopi pedeapsa de 3 ani închisoare cu pedepsele aplicate în prezenta cauză, dispunându-se ca inculpatul Obreja Rudel să execute pedeapsa cea mai grea, în regim de detenţie", potrivit judecătorilor.

Referitor la fostul ministru Ion Ariton, instanţa arată că "din probele administrate în cauză nu rezultă însă faptul că inculpatul Ariton Ion sau reprezentanţii companiilor din subordinea Ministerului Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri cunoşteau faptul că, în realitate, gala de box profesionist este organizată de S.C. Europlus Computers SRL, societate administrată de inculpatul Obreja Rudel".

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie arată că nu i se poate imputa lui Ion Ariton faptul că nu a făcut verificări pentru a stabili cine este în realitate organizatorul galei de box, în condiţiile în care printr-o hotărâre a Guvernului se specifica în mod expres că Federaţia Română de Box este organizatorul galei.

"După cum s-a arătat anterior, nu există probe care să dovedească faptul că inculpatul Ariton Ion a cunoscut împrejurarea că S.C. Europlus Computers
SRL este organizatorul galei de box şi că această societate este beneficiara finală a sponsorizărilor pentru a se putea susţine că a urmărit obţinerea unui folos necuvenit pentru inculpatul Obreja Rudel", potrivit motivării.

Elena Udrea, fost ministru al Turismului, a fost condamnată, pe 28 martie, la şase ani de închisoare cu executare pentru luare de mită şi abuz în serviciu în dosarul "Gala Bute". În acelaşi dosar "Gala Bute", fostul consilier al Elenei Udrea, Ştefan Lungu, a fost condamnat la un an şi şase luni de închisoare cu suspendare, iar fostul director al Companiei Naţionale de Investiţii, Ana Maria Topoliceanu, a fost condamnată la trei ani de închisoare cu suspendare. Tudor Breazu a fost condamnat la trei ani de închisoare cu executare pentru complicitate la luare de mită, Dragoş Botoroagă la doi ani şi şase luni de închisoare cu suspendare, în timp ce fostul secretar general în MDRT, Gheorghe Nastasia, a fost condamnat la patru ani de închisoare cu suspendare pentru luare de mită.

Fostul preşedinte al Federaţiei Române de Box, Rudel Obreja, a fost condamnat de instanţa supremă la patru ani de închisoare pentru complicitate la luare de mită, cinci ani de închisoare pentru evaziune fiscală şi trei ani pentru încă o infracţiune de evaziune fiscală, instanţa contopind pedepsele şi dispunând o pedeapsă de cinci ani de închisoare cu executare.

Pe de altă parte, fostul ministru Ion Ariton a fost achitat pentru infracţiunile de participaţie improprie la abuz în serviciu şi folosirea influenţei.

Decizia instanţei supreme nu este definitivă.

Citește și: