no author
no author
Otilia Ciocan Serescu
Mediafax
1101 vizualizări 3 ian 2018

De departe, în fruntea clasamentului se află ministrul Agriculturii, Petre Daea, care a vrut să se identifice cu ... oaia.

Totul a început în 30 mai, când Petre Daea a susţinut că actualul brand de ţară, frunza, ar putea fi schimbat cu oaia, aceasta din urmă fiind „o statuie vie”.

„Lângă oaie găseşti o frunză, lângă frunză nu poţi să găseşti o oaie”, şi-a explicat propunerea ministrul Agriculturii.

Ulterior, afirmaţiile legate de ovine au continuat:

„Oaia a unit generaţii, oaia a descoperit muntele şi a populat muntele. Oaia a dat mâncare şi ne-a îmbrăcat, oaia a dezvoltat industria lânii, oaia a creat localităţi, a generat comune şi frumoase comune, uitaţi-vă în Sibiu, oaia a sudat generaţiile, tata cu fiul, bunicul cu nepotul. Mărginimea Sibiului este construită din lâna oii, din brânza oii, din mielul oii. Astăzi, sigur că oaia are doar dorinţa de a fi înţeleasă de toţi”, a spus Daea

„Ştiţi de ce merge oaia cu capul în jos? Îi este ruşine de televiziuni, de ce vorbesc despre ea. Se jenează. Ar trebui să stopăm discuţiile despre această specie extrem de importantă pentru ţară, necesară şi foarte foarte valoroasă pentru cei care se ocupă cu asemenea activitate”, a declarat, cu altă ocazie, demnitarul.

Şi ca să fie sigur că va rămâne în istorie cu afinităţile pe care le are pentru ovine, Petre Daea, prin instituţia pe care o conduce, a lansat, în octombrie 2017, campania „Alege oaia!”.

Educaţia, sub conducerea ministrului „genunche”

Un alt ministru al cabinetului Tudose care s-a făcut remarcat prin afirmaţii nefericite este Liviu Pop. Deşi se află în fruntea Ministerului Educaţiei, sunt situaţii în care pare că acesta nu face cinste şcolii româneşti.

Prima gafă făcută de Pop a fost chiar la preluarea mandatului, când a afirmat: „Mărturisesc că propunerea m-a onorat dar, în acelaşi timp, m-a responsabilizat pentru că, dacă memoria nu mă înşală, este pentru prima dată în sistemul de învăţământ din România când ministerul poate fi condus de un cadru didactic din învăţământul preuniversitar”. Demnitarul a uitat, astfel, că a mai fost în fruntea instituţiei şi în 2012, când a asigurat interimatul la Educaţie în guvernul condus la aceea vreme de Victor Ponta.

După acest moment, declaraţiile neinspirate s-au succedat şi au fost presărate şi cu greşeli gramaticale, cum ar fi: „programele trebuiesc”, „planurile cadru (...) va fi modificat” sau „va fi modificat şi planul şi programul”.

„Fiecare copil merită un viitor, un viitor mai bun decât cel prezent”, este una dintre afirmaţiile cel puţin nepotrivite ale lui Pop.

„Educaţia e gratuită conform Constituţiei. În fapt, cineva trebuie să asigure această gratuitate. Statul asigură o parte din gratuitate, părintele asigură altă parte din gratuitate, copilul nu plăteşte nimic”, a declarat Pop.

„Mi s-au adus nenumărate reproşuri în ultimele luni de când am preluat conducerea acestui minister, multe dintre ele de ordin personal, cum scriu, cum mă exprim. Nu voi încerca să mă disculp. În viaţă, ca şi în politică, există greşeli şi există erori. Este esenţial însă faptul că greşelile se pot corecta, erorile nu”, este o altă afirmaţie care nu l-a onorat pe ministrul Educaţiei.

Mai mult, sub conducerea sa, Târgovişte a devenit judeţ.

„O echipă a Corpului de Control a Ministerului Educaţiei Naţionale a efectuat vineri, 7 iulie, verificări la Centrul de Evaluare constituit la Liceul Teoretic „Benjamin Franklin” din Capitală (sectorul 3). În acest centru au fost anulate lucrările a doi candidaţi care au susţinut examenul de Bacalaureat, în sesiunea iunie-iulie 2017, în judeţul Târgovişte", se arăta într-un comunicat de presă remis MEDIAFAX de către reprezentanţii Ministerului Educaţiei Naţionale.

Câteva minute mai târziu, eroarea a fost corectată şi pusă pe seama „unor probleme tehnice care au generat o serie de erori de livrare”.

Întrebare de baraj: „Care este forma corectă: pronume sau prenume?”

Spre finalul anului 2017, un alt ministru a gafat în cadrul unei declaraţii de presă. Este vorba despre şefa de la Interne, Carmen Dan, care a folosit greşit termenul de „pronume“ în loc de „prenume”

„Vreţi să vă dau eu, acum, nume şi pronume şi toate cele?”, a spus Carmen Dan.

Ulterior, ministrul de Interne a scris pe Facebook că nu-şi cere scuze pentru că a pronunţat greşit o literă.

„Nu-mi cer scuze pentru că am pronunţat greşit o literă! Sunt om, nu sunt maşină!”, a justificat aceasta greşeala.

În 2017, oul a „văduvit” bugetul de stat

Un alt personaj politic care a stârnit controverse prin afirmaţiile sale este deputatul Varujan Vosganian. El a scris, pe Facebook, că „fiecare ou mâncat de la găina din curte «văduveşte» bugetul de cincizeci de bani”, făcând referire la autoconsumul din gospodăriile mici.

„Să presupunem că folosim, în demonstraţia noastră, două găini ouătoare. Una dintre ele aparţine unei ferme, cealaltă unui coteţ. Oul fermierului va lua calea pieţei şi va fi vândut, în medie, cu 1 leu (pentru ouăle ecologice ceva mai mult, pentru celelalte ceva mai puţin). Oul gospodarului va trece direct din coteţ în tigaie. Oul vândut va aduce bugetului TVA, impozit pe profit şi pe dividende, impozit pe salarii şi contribuţii la asigurările sociale. La asta se adaugă faptul că, la rândul lor, salariile şi profiturile obţinute din producţia fermierului, din prestaţiile angrosistului şi din serviciile supermarketurilor reintră în circuit şi generează iarăşi impozite şi taxe. În schimb, oul din coteţ, în drumul său spre tigaie, nu produce niciun ban”, a explicat Vosganian.

Astfel, el subliniază că „brazdele, coteţele, grădinile, stânele şi atelierele din fundul curţii produc produs intern brut, dar nu produc şi impozite”.

„Producţia din gospodăriile populaţiei ajunge la peste 20% din PIB, fără să producă niciun leu impozit la stat. Doar ceva neglijabil, prin pieţele ţărăneşti. Locuitorii din Danemarca, Franţa şi din alte ţări care ajung la venituri bugetare în jur de 45% din PIB nu au găini în curte şi nici nu amestecă în ceaun roşiile pentru bulion ori prunele pentru magiun. Faptul că avem o atât de puternică înclinaţie spre autoconsum, şi nu doar în ce priveşte alimentele, ne costă în fiecare an venituri bugetare de multe miliarde de lei”, conchide sursa citată.

Numărul „i”-urilor, o veşnică problemă pentru politicieni

Pe parcursul lui 2017, au fost şi alţi politicieni care s-au grăbit să vorbească fără a cântări cu atenţie cuvintele pe care le rostesc.

Un astfel de exemplu este ministrul Afacerilor Externe, Teodor Meleşcanu, care, întrebat ce îl recomadă pentru acest post a răspuns: „Am fost întrebat ce mă califica. Mă califică faptul că sunt calificat în acest domeniu”.

Şi ministrul Sănătăţii, Florian Bodog, a dat dovadă că cel mai bine ar fi să lase un specialist în comunicare să se ocupe de pagina sa de Facebook.

În septembrie 2017, într-o postare pe pagina sa de socializare a scris substantivul „copii” într-o situaţie în care cuvântul trebuia scris cu trei de „i”. În cadrul aceleiaşi postări, ministrul a redactat greşit şi numele preşedintelui Comisiei Europene, Jean Claude Juncker, el scriind „Junker”.

După puţin timp, însă, Bodog a corectat greşelile de redactare.

Citește și: