2167 vizualizări 22 sep 2017

„O insulă şi un braţ de pe Dunăre au trecut miercuri, prin semnătura premierului Victor Ponta, de la Guvern la Consiliul Judeţean Teleorman.

O insulă şi un braţ de pe Dunăre au trecut miercuri, prin semnătura premierului Victor Ponta, de la Guvern la Consiliul Judeţean Teleorman. Oficial, în scopuri turistice: un aquapark, un complex turistic şi sportiv, cu hotel, bazine de înot şi pensiuni, o tabără cu plajă ar urma să răsară la Teleorman, în comuna Seaca, una din cele mai sărace din zonă, acolo unde Nicolae Ceauşescu a început, în 1981, o hidrocentrală împreună cu bulgarii.

Totul depinde însă de banii europeni pe care proiectul nu numai că nu i-a obţinut până acum, dar nu a intrat încă nici în etapa de selecţie oficială a Comisiei Europene, nefiind în acest moment mai mult decât „o fişă de proiect” pentru programul 2014-2020.

Ce nu se menţionează în niciunul dintre documentele care a oficializat acest transfer guvernamental de mai bine de 300 de hectare de teren pe malul Dunării sunt avantajele directe ale companiei Tel Drum, controlată de vechi colaboratori ai lui Liviu Dragnea, care a luat în concesiune Braţul Pavel pentru pescuit. Le enunţă însă primarul PSD din Seaca. „Din 2011 sunt închiriate de Tel Drum. Acum, dacă le-a luat la Consiliul Judeţean, nu mai dă bani la Apele Române”, explică pentru gândul, Lucian Călin, ajuns la al cincilea mandat.

Vicepremierul Dragnea, ex-preşedinte al CJ Teleorman, a fost de altfel cel care, în calitate de ministru al administraţiei, a iniţiat hotărârea de Guvern pe care şi-a pus semnătura împreună cu miniştrii Ana Lucia Varga (Ape) şi Rovana Plumb (Mediu). „Am verificat, este legal. Pentru detalii (despre firmele implicate în concesiuni, n.red.) să îi intrebaţi pe cei de la Apele Române, ei au făcut o analiză din punct de vedere economic şi eu am primit adresa de la Consiliul de Administraţie. Nu am vorbit cu domnul Dragnea despre acest proiect, am lucrat instituţional pe circuitul de avizare. Nu este singura situaţie în care se schimbă administratorul terenurilor”, justifică ministrul Apelor, Ana Varga, pentru gândul.

310 hectare la Dunăre. Plajă, hoteluri, aquapark de Teleorman

La 5 kilometri de graniţa de pe Dunăre cu Bulgaria, lângă Turnu Măgurele, comuna Seaca nu înseamnă mai mult de două sate - 1087 de familii care trăiesc din agricultură şi din pescuit industrial. În anii '80, regimul comunist a început acolo o hidrocentrală. "A fost vorba de hidrocentrala Turnu Măgurele din timpul lui Ceauşescu. S-a făcut dig, mai erau de făcut birouri, apartamente, tot ce trebuie. După Revoluţie, s-a devastat totul", spune cu regret primarul PSD Lucian Călin, ales a cincea oară în 2012.

Sursa foto: Google Earth

Ce a rămas apare într-o Hotărâre de Guvern aprobată miercuri, pe 27 noiembrie, la o zi după ce fusese pusă în dezbatere publică "pentru 10 zile", pe site-ul Ministerului Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice. Mai exact: Insula Belina (Suprafaţă teren -2.103.885 mp, Suprafaţă construită C1- dig şi parapet - 9.910 mp, Suprafaţă construită C2- parapet -403 mp, Suprafaţă construită C3 - dig şi parapet -18.411 mp) şi Braţul  Pavel (Lungime – 4.587 m, Suprafaţă teren-1.368.773 mp, Suprafaţă construită C1-dig -3.928 mp, Suprafaţă construită C2 - dig - 655 mp, Suprafaţă construită C3 - dig 3.629 mp).

Sursa foto: Primăria Seaca

Sursa foto: Primăria Seaca

Toate acestea trec din administarea ,,Apelor Române”, prin Administraţia Bazinală de Apă Argeş - Vedea, în cea a Consiliului Judeţean Teleorman, condus de Adrian Gâdea (PSD) şi el un apropiat politic al ministrului Dragnea.

Motivul invocat în nota de fundamentare care însoţeşte hotărârea este acela că autorităţile din Teleorman "sunt preocupate de existenţa la nivelul judeţului a unor proiecte de dezvoltare durabilă a zonei prin protejarea şi punerea în valoare a patrimoniului natural al judeţului". Demersul făcut în acest sens este o "fişă de proiect" depusă la ADR Muntenia, în pregătirea proiectelor care să fie înscrise în selecţia destinată finanţării europene în exerciţiul bugetar 2014-2020.

Fişa invocată este, în acest moment, o înşiruire de intenţii: "Se va realiza un complex turistic, sportiv şi de agrement "Dunăre-Belina-Seaca" cu tabără de vară pentru elevi, tabără de creaţie pentru pictură şi sculptură, complex sportiv pentru canotaj, volei, baschet, handbal, fotbal, pescuit sportiv, tenis, complex turistic -hotel, căsuţe, bazine de înot, pensiuni, pistă de biciclete Seaca -Turnu Măgurele, port pentru ambarcaţiuni uşoare şi de croazieră, aquapark, drumuri de acces şi infrastructură rutieră, zonă de plajă.

"Plaja există, dar nu sunt căsuţe să vină omul cu soţia, cu amanta..."

"Plaja există, e naturală, e frumoasă. Doar nu e amenajată. Nu sunt construite căsuţe să vină omul cu soţia, cu amanta, cu ce vrea, să fie într-un loc ferit.  E ceva frumos, e o zonă naturală. Eu am doar drumul de acces. E un drum betonat, se poate circula bine şi vara şi iarna. Ca zonă turistică ar fi bine să o facă. Dar să ştiţi că pe timp de vară avem probleme cu ţânţarii", îi face reclamă cinstită primarul.

Toate acestea sunt estimate de Călin la peste 1 milion de euro: "E de lucru. Dacă va fi finanţată lucrarea. Pentru a acoperi şi camping şi drumul de acces şi ce va mai fi, trebuie măcar 1 milion de euro. Numai CJ se implică. Eu pot să particip cu drumul".

La final, activităţile ar urma să fie surse de venit la bugetul judeţului.

Până să se aprobe măcar proiectul, Guvernul a trecut terenul la CJ Teleorman, luând în calcul din start, potenţialul eşec. "În cazul nefinalizării investiţiei în termen de 4 ani, imobilele transmise revin în domeniul public al statului şi în administrarea Administraţiei Naţionale “Apele Române”", se arată în articolul 2 al Hotărârii de Guvern.

Iniţiativa renunţării la banii colectaţi a fost a Apelor Române. Ce spune ministrul

De altfel, scenariul complexului turistic e de dată recentă. În septembrie 2013, atât premierul, cât şi ministrul Dezvoltării spuneau că la Seaca se face o hidrocentrală de 4 miliarde de euro, tot din fonduri europene. "Am avut două opţiuni, peste Olt, la Islaz sau peste Dunăre, la Seaca în colaborare cu bulgarii. Personal, optez pentru a doua variantă. Asta ar înseamna şi construirea unui pod peste Dunăre. Suntem deja în discuţii cu partenerii bulgari. Am discutat şi cu două companii mari care ar putea să efectueze lucrarea", spunea Dragnea, în trecere prin Alexandria, în urmă cu două luni şi jumătate.

Hidrocentrala a fost opţiunea actualului vicepremier şi pe vremea când era şef al CJ la Teleorman. "Ideea (unui complex turistic, n.red.) am avut-o mai demult. Dar domnul Dragnea a zis „Bă, Luciane, dacă nu-l schimbam pe Videanu, vorbisem cu el să se facă hidrocentrală". De-aci venirăm noi, cică se face la Islaz. După aia că nu se mai face la Islaz, ci iar la Seaca. Acum văd că s-a schimbat. Principalul a fost să se facă ceva să se dea de lucru la oameni", reface primarul Călin istoria marilor proiecte rămase, fără excepţie, intenţii.

Mai mult, Liviu Dragnea vorbea în urmă cu două luni de hidrocentrala de la Seaca, deşi la "Apele Române" se pregătea deja terenul transferului insulei şi braţului către CJ. Potrivit notei de fundamentare a HG, avizul favorabil pentru trecerea în domeniul public al Judeţului Teleorman şi administrarea Consiliului Judeţean Teleorman a Insulei Belina şi a Braţului Pavel a fost emis de Consiliul de Administraţie al "Apelor Române" pe 15 iulie 2013, ca iniţiativă a acestei instituţii, deşi "Apele Române" nu aveau decât avantaje de pe urma administrării: banii colectaţi de la chiriaşii de pe Dunăre.

Autoritatea este condusă, din 2012 de inginerul Vasile Pintilie, un apropiat al preşedintelui CJ Vrancea, Marian Oprişan. Abia două săptămâni mai târziu, Consiliul Judeţean Teleorman şi-a exprimat acordul pentru preluare, iar prefectul a făcut controlul de legalitate.

"A avut loc o discuţie în Consiliul de Adminstraţie al Apelor Române, o propunere de transfer a acestor terenuri, şi am verificat, este legal. Se doreşte să avem o deschidere către comunităţile locale ca acestea să poată accesa fonduri europene şi, în acest context, după ce s-a făcut o analiză în Consiliul de Administrare al "Apelor Române" s-a luat decizia schimbării administratorului acelor terenuri. Că administrator este "Apele Române" sau că adminstrator este Consiliul Judeţean nu văd o mare problemă. De ce să nu se facă turism în Teleorman, este aproape de Bucureşti, de ce nu?", spune ministrul Apelor, Ana Lucia Varga, care şi-a pus semnătura pe HG.

Potrivit ministrului, justificarea pentru care a fost acceptat transferul e aceea că "Apele Române" au ca prioritate "lucrările cu rol de apărare împotriva inundaţiilor şi înnisiparea plajelor,  iar acestea nu sunt eligibile pentru finanţări europene pentru amenajări turistice".

Până la concretizarea vreunui proiect, timp de 4 ani, CJ Teleorman poate dispune atât de insulă, cât şi de braţ, stabilind tarifele sau avantajele pentru companiile care exploatează zona.

Primarul PSD din Seaca: "Bălţile le-a luat Tel Drum. De-acum, nu mai dă bani la Apele Române"

Deocamdată, la Teleorman, pe malul Dunării, se fac grătare, mici partide de pescuit sportiv şi o afacere.

Sursa foto: Primăria Seaca

Cea mai mare parte a terenului a fost închiriată de la stat, pentru pescuit industrial, de cea mai influentă companie din zonă în ultimii 14 ani: Tel Drum. Înfiinţată în 1999 ca societate a Consiliului Judeţean, Tel Drum, o companie cu acţionari nedeclaraţi la Registrul Comerţului, fiind societate cu acţiuni la purtător, dar care a obţinut în ultimii 14 ani cele mai bănoase contracte în judeţ, este controlată de vechi colaboratori ai lui Liviu Dragnea.

Doar întreţinerea în ultimii doi ani a drumurilor din Teleorman a însemnat un contract de 24 de milioane de lei atribuit Tel Drum. Între 2009 şi 2011 valoarea tuturor contractelor obţinute de companie, fie ca unic participant la licitaţie, fie negociate direct, a fost calculate de Alianţa pentru o Românie Curată la 170 de milioane de euro, în timp ce în perioada 2003-2004 şi-a adjudecat toate proiectele SAPARD de drumuri din judeţ, în valoare de 5 milioane de euro.

Deşi a pornit prin a lua proiectele de infrastructură din Teleorman, apoi şi din alte judeţe, prin licitaţii fără concurenţă sau negocieri directe, Tel Drum s-a extins, mai recent, şi în prevenirea inundaţiilor, reamenajarea râurilor şi în pescuit. Din spusele primarului din Seaca, Tel Drum gestionează din 2011 pescuitul industrial pe Dunăre pe Braţul Pavel şi în bălţile din zonă.

"Apele Române le-a scos la licitaţie şi le-a luat Tel Drum. Din 2011 sunt închiriate de Tel Drum", susţine primarul. În estimările lui Lucian Călin, şi el vechi colaborator al lui Liviu Dragnea, transferul nu poate fi decât benefic: "Acum, dacă le-a luat la Consiliul Judeţean, Tel Drum nu mai dă bani la "Apele Române". Dădea în jur de 1 miliard de lei vechi. Acum poa’ să vină banii la dezvoltare", spune primarul.

 

Lucian Călin, primar PSD la Seaca, aflat al cincilea mandat. Sursa foto: Primăria Seaca

Implicarea Tel Drum în Insula Belina apare menţionată şi într-un document din 2012 al Ministerului Mediului.

A doua afacere pe Braţul Pavel este a unei persoane private, Marin Ilie, care apare în actele "Apelor Române" ca fiind cel care a închiriat, printr-un contract din februarie 2012, un terenul de 124.768 mp, pe Braţul Pavel, în amonte. Cu el, primarul era în litigiu. Acum însă, va renunţa la proces. "A sunat secretara de la CJ. Aveam un litigiu 45 de hectare la Braţul Pavel, date prin HG de Apele Române. Noi am mers în instanţă. Acum, dacă s-a dat la CJ e al lor", adaugă Călin.

O nouă miză: fondurile europene pentru pescuit

Odată cu modificarea administratorului, acesta este liber să schimbe, dacă doreşte şi tarifele de închiriere. În plus, Tel Drum îşi păstrează avantajul de a exploata în continuare zona, devenind astfel eligibilă în Programul Operaţional Pentru Pescuit, unul din cele mai avantajoase programe europene, în care un beneficiar poate atrage ca fonduri nerambursabile şi până la 80% din finanţarea unei investiţii.

În exerciţiul financiar actual, 2007-2013, România a avut pentru acest program 308 milioane de euro pentru care s-au înscris 213 beneficiari. Chiar dacă banii nu au fost atraşi decât în proporţie de 25% (75 de milioane de euro), POP este unul dintre programele cu ratele foarte bune de absorbţie în comparaţie cu celelalte.

LISTA BENEFICIARILOR ŞI A PROIECTELER FINANŢATE PRIN P.O.P. ÎN 2007-2013

Programul pentru Pescuit oferă bani pentru investiţii la bordul navelor, pentru acvacultură, pentru protecţia faunei şi florei, pentru puncte de debarcare sau campanii de promovare pe noi pieţe, pentru asistenţă tehnică, dar şi pentru pensionarea anticipată a pescarilor.

Un material semnat de Anca Simina

Citește și: