no author
Raluca Lazaroi
2200 vizualizări 11 apr 2017

Primul ministrul Sorin Grindeanu, invitat la un eveniment prilejuit de aniversarea a 25 de ani de la înfiinţarea Consiliului Judeţean Bistriţa-Năsăud, le-a spus, marţi, celor prezenţi la eveniment că Guvernul va face miercuri primii paşi pentru reducerea birocraţiei, prin adoptarea strategiei de descentralizare a administraţiei publice.

„Vin din administraţia publică locală şi ştiu care sunt problemele de aici. Ştiu că s-a plictisit lumea să meargă cu dosare la Bucureşti să le depună pentru proiecte. Această birocraţie trebuie să înceteze! Vă anunţ că mâine (miercuri - n.r.) am şedinţă de Guvern şi se aprobă strategia de descentralizare, ceea ce este extrem de important pentru ceea ce avem de făcut în continuare. Deşi am miniştri în echipa mea care au o reticenţă pentru că este foarte greu să renunţe la anumite lucruri pe care le consideră că sunt de apanajul administraţiei centrale. Că spun că facem acest prim pas şi aprobam această strategie de descentralizare pentru că este nevoie, şi sper ca la finalul mandatului nostru, încredinţat de cetăţeni, să ne prindă cu aceste lucruri făcute”, a declarat premietul Sorin Grindeanu.

După discuţiile pe care le-a avut cu primarii, oamenii de afaceri şi reprezentanţi ai administraţiei judeţene în timpul vizitei din Bistriţa-Năsăud, premierul a ţinut să accetueze că Guvernul este decis să realizeze descentralizarea.

„Eu am cerut miniştrilor şi membrilor echipei guvernamentale ca toate lucrurile care pot fi date către autorităţile publice locale, înţelegând aici şi cele judeţene, să poată fi transferate într-un ritm cât mai rapid, astfel încât cei care pot gestiona aceste obiective să o facă mult mai bine decât noi, de la Bucureşti. De fapt, mâine (miercuri – n.r.), dincolo de aprobarea strategiei pentru descentralizare, aprobăm şi un prim proiect de acest tip pe care l-a cerut în urmă cu lună Tulcea: faleza de la Tulcea să treacă în administraţia Consiliului Judeţean”, a explicat premierul Sorin Grindeanu, marţi, într-un breefing de presă.

Primul ministru Sorin Grindeanu a ţinut să accectueze faptul că şi administraţiile locale şi judeţene trebuie să înţeleagă responsabilitatea pe care o vor avea după ce va fi adoptată strategia de descentralizare: „Provin din administraţie publică locală, ştiu preocupările, ştiu problemele pe care le au şi primarii şi cei care conduc consilii judeţene, provin din rândul lor şi încerc să nu trec foarte repede de partea cealaltă şi să uit de ceea ce m-am lovit şi eu. Mă îndoiesc ca toţi membrii echipei pe care o conduc înţeleg acest lucru. Dacă nu înţeleg, o să-i fac să înţeleagă. (...) Ceea ce vreau să subliniez este următorul lucru: şi autorităţile locale şi judeţene trebuie să fie responsabile să îşi înţeleagă responsabilitatea pe care o au odată ce acest proces - care nu este un proces simplu, care se termină de pe o zi pe alta - va fi finalizat. Sigur că este de datoria noastră să dăm şi pârghiile necesare să gestioneze toate aceste noi probleme pe care le vor avea, dar acesta este drumul pe care trebuie să mergem şi în forma aceasta vom merge cu viteza sporită în perioada imediat următoare”, a mai spus premierul.

MAREA DESCENTRALIZARE a lui Dragnea, scoasă de la sertar de Guvernul Grindeanu

Gândul a scris, în urmă cu aproximativ trei săptămâni, că strategia de descentralizare scoasă de la sertar de Guvernul Grindeanu este, în fapt, proiectul marii descentralizări propus de Liviu Dragnea la sfârşitului 2013 şi blocat de Curtea Constituţională, în ianuarie 2014, care a decis atunci, cu unanimitate de voturi, că legea pe care Guvernul Ponta şi-a asumat răspunderea era, în ansamblu, neconstituţională.

Ministerul Dezvoltării Regionale a iniţiat un proiect de Hotărâre de Guvern privind aprobarea strategiei generale de descentralizare, care preia pactic la nivel general prevederile legii promovate de Liviu Dragnea în urmă cu patru ani. Mai exact, obiectivul general asumat în strategie este transferarea de noi competenţe, cu excepţia celor de inspecţie şi  control, la nivelul autorităţilor locale,  - primării, consilii locale şi judeţene - o mare parte dintre acestea fiind exercitate acum de direcţiile descentralizate ale ministerelor. O preluare a deconcentratelor de către autorităţile locale se propunea şi în 2013, la nivel central rămânând însă competenţa de inspecţie şi control. Aceasta din urmă va fi şi în sarcina autorităţii locale în ceea ce priveşte competenţa acesteia de a emite autorizaţii, avize sau acorduri. 

Fostul Guvern Ponta îşi asumase în noiembrie 2013 un proiect similar de descentralizare care însă a fost declarat, în ansamblu, neconstituţional de judecătorii Curţii Constituţionale în ianuarie 2014 şi care a provocat o ruptură în fostul USL, formalizată de afltfel la finalul lui februarie 2014. Citeşte aici motivele pentru care CCR a respins legea
 
Proiectul de acum preia, în mare parte, principiile din legea din urmă cu trei ani, însă de această dată este vorba despre asumarea unei strategii prin hotărâre de guvern, ministerele vizate urmând să facă o analiză de impact în vederea elaborării unui act normativ de transfer. 
 
Domeniile incluse în procesul de descentralizare sunt agricultura , cultura, turismul, mediul. sănătatea, educaţia-activităţi extraşcolare, tineret şi sport. 
 
Potrivit strategiei puse în debatere publică, toate competenţele propuse a se transfera de la nivelul administraţiei publice centrale la nivelul autorităţilor locale vizează  strict competenţe privind implementarea politicilor/strategiilor naţionale şi a reglementărilor în vigoare la nivel local, iar acestea vor fi însoţite de resursele necesare exercitării acestora, respectiv: resurse umane, financiare şi materiale. 
 
„În vederea fundamentării deciziei cu privire la oportunitatea transferului competenţelor de la nivelul administraţiei publice centrale la nivelul autorităţilor administraţiei publice locale, ministerele responsabile pentru cele şapte domenii supuse procesului de descentralizare vor elabora şi vor supune aprobării Guvernului, analize de impact. Ulterior aprobării acestor analize de impact şi, în funcţie de rezultatele obţinute, se va decide oportunitatea elaborării proiectelor de legi sectoriale prin care se vor descentraliza competenţele, în conformitate cu prevederile Legii-cadru a descentralizării nr. 195/2006 şi ale Hotărârii Guvernului nr. 139/2008 privind aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii-cadru a descentralizării nr. 195/2006, cu modificările şi completările ulterioare”, se arată în proiectul de strategie. 
 
Ce se transferă de la centru în teritoriu
 
1. AGRICULTURĂ 
 
În competenţa autorităţilor locale ar urma să intre implementarea politicilor naţionale şi reglementărilor în domeniul agriculturii şi dezvoltării rurale, exercitate în prezent de:
 
a)     Direcţiile pentru agricultură judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti
 
b)    Oficiile de studii pedologice şi agrochimice judeţene;
 
c) Filialele regionale aflate în subordinea Agenţiei Naţionale pentru Pescuit şi Acvacultură. 
 
2. CULTURĂ
 
Strategia vizează transferul la nivelul judeţelor a:
 
a)  competenţelor exercitate de Direcţiile judeţene pentru cultură şi patrimoniul naţional, respectiv a Municipiului Bucureşti;
 
b)  competenţelor privind: avizarea concesionării, dării în folosinţă gratuită instituţiilor de utilitate publică sau închirierii clădirilor monument istoric proprietate publică a unităţii administrativ-teritoriale; avizarea intervenţiilor asupra monumentelor istorice de clasă B; avizarea clasării şi declasării monumentelor istorice de clasă B; avizarea documentaţiilor de urbanism şi amenajarea teritoriului pentru instituirea, delimitarea şi reglementarea construirii zonelor de protecţie a monumentelor istorice de clasă B sau a zonelor construite protejate cu monumente istorice de clasă B.
 
3. TURISM
 
Strategia vizează transferul către autorităţile publice locale a următoarelor competenţe:
 
a)  emiterea brevetului de turism;
 
b)  autorizarea, avizarea şi clasificarea în turism, competenţe exercitate în prezent de către Autoritatea Naţională pentru Turism.  
 
Aceleaşi prevederi se regăseau şi legea pe care Guvernul şi-a asumat răspunderea în 2013, şi vizau autorizarea funcţionării de pensiuni, centre de informare turistică, a unităţilor de alimentaţie publică, precum şi clasificarea structurilor de primire turistică: hoteluri, hosteluri, moteluri, pensiuni etc. De asemenea, la nivel localse autorizau activităţile de agrement nautic, pe plajă sau ctivităţile ecoturistice, se avizau documentaţiile de urbanism şi construcţie. 
 
4. MEDIU
 
Potrivit Strategiei, Agenţiile judeţene pentru protecţia mediului, aflate în subordinea Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Mediului ar urma să treacă în subordinea autorităţilor locale. Acestea vor fi responsabile şi de realizarea lucrărilor de întreţinere şi ecologizare  a plajelor turistice. 
 
5. SĂNĂTATE
 
Competenţele direcţiilor de Sănătate Publică şi a Municipiului Bucureşti ar urma să fie preluate de autorităţile locale, singurele exceptate fiind cele de inspecţie sanitară. În subordinea direcţiilor judeţene se află centrele de diagnostic şi tratament, centrele medicale finanţate din venituri proprii şi prin sistemul de asigurări de sănătate,  policlinicile cu plată, centrele judeţene de întreţinere şi reparare a aparaturii medicale. 
 
6. EDUCAŢIE
 
Strategia vizează analizarea oportunităţii transferului la nivelul judeţelor, respectiv al municipiilor, a competenţelor privind implementarea politicilor naţionale şi reglementărilor în domeniul educaţiei extraşcolare, exercitate în prezent de:
 
a)     palatele copiilor la nivelul judeţelor;
 
b)    cluburile copiilor la nivelul unităţii administrativ-teritoriale pe raza cărora se află;
 
c)     cluburile sportive şcolare la nivelul unităţii administrativ-teritoriale pe raza cărora se află.
 
7. TINERET
 
Strategia ia în calcul transferul la nivelul judeţelor, respectiv al municipiilor, a competenţelor exercitate în prezent de:
 
a)     Direcţiile judeţene pentru sport şi tineret la nivelul judeţelor, respectiv la nivelul Municipiului Bucureşti;
 
b)    centrele de agrement la nivelul judeţelor, respectiv la nivelul municipiului Bucureşti;
 
c)     casele de cultură ale studenţilor la nivelul judeţelor, respectiv la nivelul municipiului Bucureşti;
 
d)    cluburile sportive, precum şi a bazelor sportive la nivelul unităţii administrativ-teritoriale pe raza cărora se află.

 

 

Citește și: