Cristina ANDREI
Cristina ANDREI
865 vizualizări 24 apr 2018

"Preşedintele României, domnul Klaus Iohannis, a transmis marţi, 24 aprilie a.c., ministrului Justiţiei cererea de urmărire penală a domnului Vlădescu Sebastian-Teodor Gheorghe, în calitate de fost ministru al finanţelor publice în perioada august 2005-aprilie 2007, respectiv decembrie 2009-septembrie 2010, pentru faptele ce fac obiectul Dosarului penal nr. 89/P/2017 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Direcţia Naţională Anticorupţie - Secţia de combatere a infracţiunilor asimilate infracţiunilor de corupţie, pentru săvârşirea a două infracţiuni de luare de mită, prev. de art. 289 alin. (1) Cod penal rap. la art. 6 şi art. 7 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 5 Cod penal şi art. 38 alin. (1) Cod penal, urmând a se proceda conform legii, având în vedere solicitarea Procurorului General al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, în temeiul dispoziţiilor art. 109 alin. (2) din Constituţia României, republicată, ale Legii nr. 115/1999 privind responsabilitatea ministerială, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, luând în considerare şi Decizia Curţii Constituţionale nr. 270/2008. Totodată, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a fost înştiinţat cu privire la formularea acestei cereri", se arată în comunicatul preşedintelui. 

Alte patru persoane, printre care şi Cristian Boureanu, sunt cercetate în acelaşi dosar sub control judiciar pe cauţiune. Astfel, Mircea-Ionuţ Costea, fost angajat al Ministerului Finanţelor, este acuzat de trafic de influenţă şi complicitate la luare de mită, având stabilită o cauţiune de 1.500.000 euro. Mihaela Mititelu, la data faptelor persoană apropiată de conducerea C.N. C.F.R., acuzată de trafic de influenţă şi complicitate la luare de mită, trebuie să plătească o cauţiune de 1.000.000 euro.

Cristian Boureanu, la data faptelor deputat în Parlamentul României, este acuzat de trafic de influenţă, având de achitat o cauţiune de 200.000 euro, iar Constantin Dascălu, secretar de stat în cadrul Ministerului Transporturilor, suspectat de luare de mită, are o cauţiune de 500.000 euro.

"Infracţiunile de corupţie care fac obiectul cauzei au fost comise în legătură cu încheierea şi executarea contractelor de reabilitare a liniei ferate Bucureşti – Constanţa, precum şi cu recuperarea taxei pe valoarea adăugată (TVA) restante, pentru lucrări de reabilitare efectuate la o altă linie de cale ferată. Astfel, a rezultat că, în perioada 2005-2014, oficiali români sau persoane cu influenţă asupra acestora ar fi primit, de la o companie străină, în baza unor înţelegeri, aproximativ 20 de milioane de euro pentru ca, în schimbul acestor sume, să se asigure încheierea contractelor şi plata facturilor pentru reabilitarea unor tronsoane de cale ferată a liniei Bucureşti-Constanţa, precum şi plata TVA restante pentru reabilitarea unei alte linii de cale ferată care fusese deja realizată de aceeaşi companie", transmite DNA printr-un comunicat de presă.

Banii încasaţi ilegal reprezentau procente din valoarea fiecărei plăţi făcute de statul român şi erau achitaţi succesiv, pe măsură ce compania constructoare încasa, la rândul ei, contravaloarea lucrărilor efectuate, de la statul român (respectiv de la compania C.N. C.F.R.), spun procurorii, menţionând că activitatea infracţională s-ar fi desfăşurat în două etape.

Prima etapă ar fi fost în perioada 2005-2014: "În contextul participării companiei străine la licitaţia organizată de C.N.C.F.R. pentru reabilitarea liniei Bucureşti – Constanţa, reprezentanţii acesteia au convenit cu Vlădescu Sebastian, Costea Mircea-Ionuţ (fost angajat al Ministerului Finanţelor) şi Mititelu Mihaela (persoană apropiată de conducerea C.N.C.F.R.), să le plătească eşalonat un comision de 3,5% din sumele încasate de la statul român. În schimb, cei trei se angajau să facă demersuri astfel încât să fie asigurată finanţarea suplimentară în vederea încheierii contractului şi pentru ca, ulterior, plăţile pentru lucrări să fie făcute la timp. Pentru remiterea sumelor de bani a fost creat un circuit fictiv, în baza căruia sumele de bani au plecat de la societatea străină şi au ajuns la persoanele susmenţionate (respectiv Vlădescu Sebastian, Costea Mircea Ionuţ şi Mititelu Mihaela). În circuitul fictiv a fost interpusă o societate de avocatură, mai multe firme afiliate acesteia şi o serie de societăţi controlate de cei trei, fiind încheiate mai multe contracte fictive", arată DNA.

Procurorii spun că Sebastian Vlădescu ar fi primit, cu ajutorul lui Mircea Costea şi al Mihaelei Mititelu, în conturile unor firme deţinute sau controlate de către persoane apropiate, suma de aproximativ 1 milion de euro (reprezentând partea sa din comisionul pretins), transferurile fiind justificate prin contracte fictive.

"În perioada 2006-2014, conform aceleiaşi înţelegeri, inculpatul Costea Mircea Ionuţ a primit sume de bani totalizând aproximativ 4,5 milioane de euro, în baza unor contracte fictive încheiate cu firme deţinute sau controlate de către persoane apropiate, a beneficiat de decontarea contravalorii serviciilor turistice efectuate de el şi membrii familiei în perioada 2008-2014, a primit folosinţa unui autoturism de lux, i s-a plătit aportul la majorarea capitalului unei firme. Inculpata Mititelu Mihaela a primit sume de bani totalizând aproximativ 3 milioane de euro, în baza unor contracte fictive încheiate cu firme deţinute sau controlate de către ea sau persoane apropiate", se arată în comunicatul DNA.

A doua etapă despre care vorbesc procurorii este 2009-2014: "În cursul anului 2009, pe fondul schimbărilor politice ca urmare a alegerilor parlamentare din anul anterior şi al crizei economice care a dus la întârzierea plăţii facturilor, reprezentanţii aceleiaşi societăţi au ajuns la o nouă înţelegere privind plata unui comision de 10% din sumele încasate de la statul român în baza aceloraşi contracte de reabilitare a căii ferate, către Vlădescu Sebastian, către Constantin Dascălu (secretar de stat în cadrul Ministerului Transporturilor în perioada ianuarie 2009 - octombrie 2010) şi către Cristian Boureanu (deputat în Parlamentul României). Concret, în perioada 23 decembrie 2009 - 3 septembrie 2010, Vlădescu Sebastian şi Dascălu Constantin, secretar de stat în cadrul Ministerului Transporturilor, au acceptat promisiunea remiterii unor sume de câte 2 milioane de euro de la reprezentantul în România al companiei străine, pentru ca să îşi îndeplinească atribuţiile de serviciu într-un mod care să asigure, pe de o parte, finanţarea şi plata lucrărilor efectuate la tronsonul de cale ferată Bucureşti-Constanţa şi, pe de altă parte, finanţarea şi plata efectivă a TVA restantă de la lucrările efectuate la tronsonul Bucureşti – Câmpina", potrivit sursei citate.

Cristian Boureanu ar fi acceptat promisiunea de a primi două milioane de euro pentru a îşi trafica influenţa asupra lui Sebastian Vlădescu şi asupra conducerii Ministerului Trasporturilor, iar pentru remiterea sumelor ar fi fost creat un nou circuit financiar fictiv.

"În circuitul fictiv au fost interpuse mai multe firme cu sedii sociale în paradisuri fiscale care aveau conturi deschise la bănci din Cipru şi Elveţia, prin care au tranzitat banii. În final, banii au ajuns în societăţi indicate de destinatarii sumelor, fie au fost retraşi în numerar, fiind transportaţi şi predaţi în România persoanelor mai sus indicate, implicate în înţelegerea iniţială. Din suma de 2 milioane de euro pretinsă, Vlădescu Sebastian a primit, în perioada noiembrie 2011-septembrie 2013, suma de 65.000 de euro, sub forma finanţării activităţii unei companii offshore unde avea calitatea de asociat. La rândul său, inculpatul Dascălu Constantin, în decembrie 2010 şi mai 2011, a primit suma totală de 1.114.000 de euro în conturile bancare ale unor firme situate într-un paradis fiscal controlate de persoane apropiate. În perioada 2010-2017, inculpatul Boureanu Cristian a primit aproximativ 2,2 milioane de euro (din care 1.053.500 euro în numerar, iar restul sub forma altor beneficii materiale, respectiv plata unor servicii turistice, plata aportului la capitalul a două firme la care era asociat şi alte plăţi solicitate de către acesta)", explică DNA.

Procurorii au făcut percheziţii, marţi, la locuinţa lui Sebastian Vlădescu.

Citește și: