Clarice DINU
Clarice DINU
1165 vizualizări 23 aug 2017

„Ar fi în defavoarea ţării noastre ca, după toate eforturile depuse până acum, să ne întoarcem la vechile practici de a pune presiune asupra justiţiei. Acest lucru ar fi în totală contradicţie cu angajamentele pe care şi le-a luat România prin aderarea la Uniunea Europeană şi nu ar face decât să menţină pe termen nelimitat Mecanismul de Cooperare şi Verificare”, se arată într-un comunicat al Administraţiei prezidenţiale. 

Şeful statului consideră că „o parte din măsurile anunţate încearcă inducerea unei false probleme şi acreditarea ideii că Preşedintele României ar fi factorul politic care trebuie eliminat din procedura de numire în funcţii de conducere din cadrul sistemului judiciar”.

„În realitate, rapoartele MCV, recomandările atât ale Comisiei de la Veneţia, cât şi ale Consiliului consultativ al judecătorilor europeni îl indică pe ministrul Justiţiei drept elementul prin care se realizează influenţa politicului în aceste proceduri. În ultimul deceniu, preocuparea decidenţilor politici a fost aceea de a asigura independenţa justiţiei prin reducerea până la eliminare a rolului ministrului Justiţiei în cadrul procedurilor de numire în funcţii de conducere din cadrul sistemului judiciar, în paralel cu sporirea treptată a rolului CSM. Propunerile de astăzi urmăresc întărirea rolului ministrului Justiţiei şi diminuarea rolului CSM în privinţa gestionării carierei magistraţilor, de fapt, slăbirea justiţiei”, spune Iohannis. 

Şeful statului apreciază că este implicat în desemnarea procurorilor şefi în virtutea faptului că veghează la respectarea Constituţiei şi exercită funcţia de mediere, având rolul unui arbitru între puterile statului. „În schimb, ministrul Justiţiei este numit politic, prin votul unei majorităţi parlamentare, cu scopul punerii în aplicare a unui program de guvernare asumat politic”, precizează el. 

„Preluarea instrumentelor de control asupra activităţii magistraţilor de către factorul politic, ameninţarea judecătorilor cu răspunderea patrimonială în caz de erori judiciare şi subordonarea procurorilor faţă de ministrul Justiţiei, precum şi ingerinţa procurorilor ierarhic superiori în dosarele procurorilor de caz, inclusiv prin invocarea netemeiniciei, vor avea ca rezultat timorarea magistraţilor şi reducerea independenţei lor. La acestea se adaugă şi propunerea de înfiinţare a unei structuri specializate exclusiv pentru urmărirea penală a magistraţilor cu consecinţe asupra competenţelor celorlalte parchete specializate, în particular a DNA. În absenţa unor garanţii legislative şi instituţionale cu privire la independenţa acestei noi structuri, riscul afectării luptei împotriva corupţiei este evident”, mai spune Iohannis. 

Tudorel Toader, ministrul Justiţiei, a prezentat, miercuri, proiectul de modificare a Legilor justiţiei, vizate fiind actele normative 303,304 şi 317 din 2014. Modificări esenţiale au fost anunţate în cazul mandatelor de conducere din justiţie, instanţe şi parchete, unde mandatele vor fi majorate de la 3 la 4 ani, şi în cazul numirilor în funcţiile de conducere. Judecătorii de la Înalta Curte vor fi numiţi în continuare de Preşedintele României, la propunerea secţiei de judecători a CSM şi nu a plenului Consiliului. În schimb, preşedintele este scos din procedura de numire a şefilor de Parchete, care vor fi numiţi de secţia de procurori a CSM, la propunerea ministrului. 

„Procedura de numire în funcţiile de conducere de la ICCJ, parţial se păstrează, parţial se modifică. Preşedinte ICCJ se numeşte de preşedinte, propunerea să nu o mai facă plenul CSM, ci secţia de judecători. Procedura de numire la Ministerul Public - PG, DNA, DIICOT, să decidă secţia de procurori din cadrul CSM, la propunerea ministrului Justiţiei. Ce apare modificat aici, faptul că decide secţia pentru procurori, faptul că propunerea vine de la ministrul Justiţiei. MCV recomandă o procedură transparentă, neamestecul factorului politic. Se va spune, de ce preşedintele ICCJ e numit de preşedintele Republicii şi procurorii şefi de CSM? Răspunsul derivă din statulul special: procurorii sunt subordonaţi ierarhic, judecătorii nu. Procurorii se bucură de stabilitate, judecătorii se bucură de inamovabilitate. Procurorii, spune articolul 138 din Constituţie, îşi desfăşoară activitatea sub autoritatea ministrului Justiţiei, la judecători nu există o asemenea prevedere”, a spus Tudorel Toader. 

Modificarea vizează legea 303 privind statutul procurorilor şi judecătorilor. În momentul de faţă, articolul 54 prevede că:

„Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, prim-adjunctul şi adjunctul acestuia, procurorul-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, adjuncţii acestuia, procurorii şefi de secţie ai acestor parchete, precum şi procurorul şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism şi adjuncţii acestora sunt numiţi de Preşedintele României, la propunerea ministrului justiţiei, cu avizul Consiliului Superior al Magistraturii, dintre procurorii care au o vechime minimă de 10 ani în funcţia de judecător sau procuror, pe o perioada de 3 ani, cu posibilitatea reînvestirii o singură dată”

În cazul judecătorilor, articolul 53 din actuala lege prevede:

„Preşedintele, vicepreşedintele şi preşedinţii de secţii ai Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie sunt numiţi de către Preşedintele României, la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii, dintre judecătorii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie care au funcţionat la aceasta instanţă cel puţin 2 ani”  

 

Citește și: