Cristina ANDREI
Cristina ANDREI
2804 vizualizări 7 aug 2017
„La alegerile prezidenţiale, majoritatea maghiarilor a votat cu Klaus Iohannis. Se spune că cele mai multe voturi le-a primit în Ţinutul Secuiesc, da, pentru că acolo maghiarii sunt majoritari, dar, dacă ne uitam şi la Cluj sau la Partium, şi aici peste 80% sau poate chiar mai mult au votat cu Iohannis. Maghiarii care merg la vot, mai degrabă preferă să voteze un sas decât un român, chiar dacă au ce să îi şi reproşeze, iar acest lucru cred că este valabil şi în 2017", spune Kelemen Hunor, într-un interviu pentru ziarul de limbă maghiară Szabadság, arătând şi că, în acest context, Iohannis s-a întâlnit în acelaşi timp cu toţi liderii administraţiei locale din Ţinutul Secuiesc, lucru care ar putea fi interpretat drept un mesaj potrivit căruia consideră Ţinutul Secuiesc drept o „entitate". 
 
În acelaşi timp, liderul UDMR a vorbit în termeni destul de duri despre progresele realizate de România în ultimii 100 de ani, referindu-se la Centenarul Unirii şi la anul 2018, în care cea mai mare greşeală pe care o poate face partidul său este să stea „precum ariciul" şi să-şi plângă de milă. 
 
„Mă tem uneori însă că, pentru că, în ajunul Centenarului,  România nu va avea prea multe realizări de prezentat, de aceea vor apela la retorica naţionalistă de prost gust prin care încheie aceşti 100 de ani, la fel cum a procedat şi rectorul Universităţii 'Babeş- Bolyai'. Nu vor putea să spună că au construit nici măcar 1.800 de km de autostradă, că, în sfârşit, după 100 de ani, au reuşit să conecteze regiunile istorice. La fel cum nu putem spune că trenul de la Bucureşti la Alba Iulia ajunge mai repede decât în urmă cu 100 de ani. Dimpotrivă, vor putea să spună că astăzi faci o oră şi jumătate mai mult de la Alba Iulia la Bucureşti, decât se făcea acum 100 de ani. Deci, din acest punct de vedere, am dileme serioase referitor la ce va putea prezenta statul român ca realizare în afară de faptul ca de 100 de ani această ţară există. Şi atunci, în astfel de situaţii, sunt tentaţi să aniverseze cei 100 de ani printr-o retorică naţionalistă şi cu tot felul de sloganuri", a mai spus preşedintele UDMR. 
 
Acesta a mai spus şi că, în 2015, imediat după alegerea în funcţie a preşedintelui Klaus Iohannis, i-a făcut o propunere referitoare la un pact dintre majoritate şi minoritate, prezentându-i chiar şi o propunere concretă de text. Printre altele, UDMR a propus atunci eliminarea din disputele interne a problematicii minorităţilor naţionale, tocmai pentru că „atunci când nu există argumente solide într-un anumit context, este evocată, de obicei, problematica maghiară, de exemplu, că se fură Transilvania, se urmăreşte dezbinarea ţării, etc. Ştiu că toate acestea aproape că sunt iluzii, pot părea uşor naive, dar dacă partidele ar fi de acord cu pactul propus de noi, lucrurile ar fi mult mai simple", a mai explicat liderul Uniunii. 
 
 
 
 
 

Citește și: