Raluca Pancu
Raluca Pancu
693 vizualizări 21 feb 2017

Cei de la Direcţia de Elaborare a Actelor Normative din cadrul Ministerului Justiţiei "au lucrat efectiv la acest proiect", potrivit secretarului de stat în Ministerul Justiţiei, Mariana Moţ, prezent la discuţii. Printre cei care au luat parte la dezbatere s-a aflat şi Bogdan Licu, adjunctul procurorului general al României, Augustin Lazăr, dar şi reprezentanţi ai ANP şi CSM.

Senatorul PNL, Nicoleta Pauliuc, a declarat că Ministerul Justiţiei, din punctul de vedere al liberalilor, a dus în derizoriu proiectul de lege privind graţierea şi s-a grăbit, explicând faptul că la baza actului nu există un studiu de impact. În acest sens, senatorul PNL a punctat faptul că utilitatea proiectului nu se justifică având în vedere că 1.000 de deţinuţi ies pe lună din penitenciare, conform ANP, iar conform proiectului propus ar ieşi între 1.000 şi 2.000 de deţinuţi.

"Avem condamnări la CEDO pentru suprapopulare. Din adresele celor de la ANP, am reţinut că este un excedent de peste 8.000 de oameni în comunităţile noastre. Avem condamnări la CEDO pentru condiţii de igienă (...) Când aţi redactat acest proiect de lege, aţi avut la bază un studiu care să arate că prin aceste infracţiuni aţi depopula închisorile? Din punctul nostru de vedere aţi dus în derizoriu acest proiect de lege şi v-ati grăbit (...) Senatorii PNL au plecat de la ideea că nu poţi sa făci un proiect de lege cât timp nu ai în spate un studiu de impact (...) pentru că altfel ne vedem în situaţia de azi când ies din închisori, conform ANP, 1.000 de oameni, iar conform proiectului propus ar ieşi între 1.000 şi 2.000 de deţinuţi. Din acest punct de vdere utilitatea acestui proiect nu se justifică", a declarat Pauliuc.

"Noi, senatorii PNL, solicităm înfiinţarea unei comisii parlamentare de anchetă care să analizeze clar situaţia din penitenciare (....) pentru ca scopul acestui proiect să fie rezolvarea situaţiei din penitenciare", a subliniat senatorul PNL.

La rândul său, preşedintele interimar al Asociaţiei Magistraţilor din România, Andreea Ciucă, a declarat că magistraţii trebuie să fie consultaţi şi a evidenţiat faptul că singurul motiv pentru care se propune gratierea e argumentat în jurul lipsei spaţului din penitenciare.

"Am observat faţă de proiectul ordonanţei de urgenţă că, în primul rând, a fost extinsă lista infracţiunilor care sunt excluse de la graţiere (...) În expunerea de motive prezentată la acest proiect, singurul motiv pentru care se propune gratierea e argumentat în jurul lipsei spaţului (...) În expunerea de motive e vorba doar de argumentul doar cu privire la spaţiu", a spus Ciucă.

Preşedintele comisiei, senatorul PSD, Şerban Nicolae, a declarat că "e vorba de graţierea unor persoane aflate la prima condamnare, ceea ce pune sub semnul nulităţii o discuţie legată de intenţia de recidiva" şi că "în privinţa excepţiilor, de s-a urmărit exceptarea acelor infracţiuni care prezintă un pericol ridicat pentru societate prin natura infracţiunilor".

"E foarte greu ca, după prima condamnare, să avem imaginea completă a unei persoane dacă merită sau nu un act de clemenţă (...) Aş vrea să luaţi în calcul şi varianta în care graţierea în întregime nu e de până la cinci ani, ci e mai mică (...) Graţierea se aplică numai persoanelor condamnate. Nu sunt graţiaţi nevinovaţii. Spun acest lucru pentru cei care au scris în raportul MCV că se tem ca nu cumva graţierile să răstoarne hotărâri judecătoreşti. Graţierea colectivă se aplică unor infractori condamnaţi. Nu poate fi nimeni obligat să beneficieze de graţieri, pentru că am văzut şi reacţii de genul", a mai spus Şerban Nicolae, solicitând precizări suplimentare de la ANP.

"Am observat că există o ipoteză ca legea să nu poate fi aplicată dacă nu există precizări, norme (....) o legislaţie secundară (...) Vă rog să analizaţi acest aspect", a adăugat Şerban Nicolae.

Potrivit directorului general al ANP, prezent la discuţii, puţin peste 1.000 de deţinuţi ies pe lună din penitenciare şi 12.000 pe an, conform unei statistici realizate în 2016, iar estimarea ANP, din punctul de vedere al proiectului graţierii, este că 2.207 de deţinuţi ar putea să beneficieze de acest proiect.

Pe de altă parte, senatorul PNL, Alina Gorghiu, a declarat faptul că "legea vine într-un moment în care nu suntem în stare să dăm răspuns la cele mai elementare întrebări".

"Când venim cu un asemenea proiect în Parlament, trebuie să venim şi cu nişte răspunsuri. Nu putem să dăm următorul răspuns: în ce măsură îşi atinge scopul proiectul legii graţierii (...) Nu am văzut niciun comentariu pe un studiu anticipat pe gradul de ocupare al penitenciarului în viitorul apropiat. Nu vorbim despre posibilul grad de recidivă. Nu suntem pregătiţi, nu o găsesc oportună", a spus senatorul PNL, Alina Gorghiu.

"E greşit să îl prezumi pe om ca fiind posibil recidivist", a replicat preşedintele comisiei.

"Rugăminte pentru instituţiile profeisonale. V-aş ruga ca parte a sistemului judiciar, să ne sprijniţi în sensul elaborării pe amendamente pe actul de lege. Vă propun o săptămână de amendamente, inclusiv Ministerul Justiţiei va putea să revadă proiectul legislativ astfel încât peste două săptămâni să ne revedem în aceeaşi formulă, cu textul în faţă", a conchis Şerban Nicolae.

Comisia juridică a Senatului a decis alocarea unui termen de o săptămână pentru depunerea unor amendamente şi la proiectul de modificare a Legii 254/2013 privind executarea pedepselor şi a măsurilor privative de libertate.

Săptămâna trecută, senatorii jurişti au dezbătut în primă lectură textul Legii graţierii propus de Guvern. În cadrul dezbaterii, de la acel moment, senatorii PNL şi USR au cerut respingerea proiectului de lege propus de Executiv, însă PSD a refuzat. Actul normativ va merge în plenul Senatului, fiind prima Cameră sesizată.

Proiectul de lege privind graţierea unor pedepse, pe care Guvernul a ales să îl trimită în dezbatere la Parlament, în loc să legifereze tot prin ordonanţă de urgenţă, aşa cum au procedat cu modificarea Codurilor Penale, a fost modificat de iniţiatorul Florin Iordache, ministrul Justiţiei, cele mai multe din prevederile controversate fiind eliminate. Infracţiunile prevăzute de legea 78/2000 privind infracţiunile de corupţie, inclusiv abuzul în serviciu şi formele sale agravante au intrat pe lista de infracţiuni exceptate de la graţiere, astfel că preşedintele PSD Liviu Dragnea, spre exemplu, nu ar mai avea de profitat de pe urma acestei graţieri.

Graţierea a fost condiţionată de plata prejudiciilor şi a fost introdusă condiţia ca pedeapsa prevăzută de lege pentru infracţiunea comisă să nu depăşească 10 ani.

Citește și: