no author
Cristina ANDREI
Liviu Dadacus - Mediafax
Cristina ANDREI
11717 vizualizări 3 oct 2017
„În urma deliberărilor, cu majoritate de voturi, Curtea a constatat că există un conflict juridic de natură constituţională între Parlamentul României, pe de o parte, şi Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, pe de altă parte, generat de refuzul procurorului şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie de a se prezenta în faţa Comisiei speciale de anchetă a Senatului şi Camerei Deputaţilor pentru verificarea aspectelor ce ţin de organizarea alegerilor din 2009 şi de rezultatul scrutinului prezidenţial. În soluţionarea conflictului, Curtea a constatat obligaţia doamnei Laura Codruţa Kovesi de a se prezenta în faţa Parlamentului României – Comisia specială de anchetă a Senatului şi Camerei Deputaţilor pentru verificarea aspectelor ce ţin de organizarea alegerilor din 2009 şi de rezultatul scrutinului prezidenţial şi de a furniza informaţiile solicitate sau de a pune la dispoziţie celelalte documente sau mijloace de probă deţinute, utile activităţii comisiei", se arată în comunicatul DNA.
 
CCR a constatat, de asemenea, că în cazul lui Augustin Lazăr nu există un conflict juridic de natură constituţională cu Parlamentul României, generat de refuzul procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie de a exercita acţiunea disciplinară împotriva procurorului şef al DNA întrucât Kovesi nu a fost de acord să meargă să răspundă personal întrebărilor parlamentarilor din Comisia de anchetă. 
 
Judecătorii constituţionali au decis că inclusiv procurorii trebuie să răspundă unor întrebări puse de către o comisie parlamentară de anchetă, răspunsul putând fi dat verbal, în cadrul unei audieri, sau scris, au afirmat sursele citate.

Pe de altă parte, Curtea Constituţională consideră că nu se poate vorbi de un conflict juridic de natură constituţională între Parchetul General şi Parlament în cazul refuzului Parchetului de a pune la dispoziţia comisiei de anchetă a alegerilor prezidenţiale din 2009 dosarul instrumentat de procurori în acest caz.

Florea:Comisia de anchetă se reuneşte miercuri. Vom vedea dacă este necesară audierea doamnei Kovesi

Preşedintele Comisiei de anchetă a alegerilor prezidenţiale din 2009, deputatul PSD Oana Florea, a declarat, marţi, că membrii comisiei se vor reuni miercuri, la ora 15:30, pentru a decide dacă se consideră necesară invitarea şefei DNA, Laura Codruţa Kovesi, la audieri, după decizia CCR.

„Mâine la 15:30 în plenul comisiei de anchetă vom discuta despre decizia CCR şi despre activitatea noastră pe viitor. Colegii vor face propuneri, vor spune care sunt opiniile lor cu privire la desfăşurarea activităţii pe viitor, dacă vom mai avea audieri, dacă se consideră necesară invitarea doamnei Kovesi sau nu, dacă mai consideră necesare alte probe cu acte de la alte instituţii ale statului”, a declarat preşedintele Comisiei de anchetă a alegerilor prezidenţiale, deputatul PSD Oana Florea.
 
Întrebată dacă în calitate de preşedinte al comisiei de anchetă consideră că trebuie invitată din nou la audiere şefa DNA, Floarea a răspuns că trebuie să se gândească dacă „va aduce lumină în vreun fel acelui obiectiv care nu a rămas finalizat”.
 
„Prezenţa ei acolo este deja constatată. Dacă colegii vor simţi nevoia de detalii de la cei care au participat acolo, ce s-a întâmplat, vom vedea (...) Vom vedea în funcţie de discuţii (dacă ne vom mulţumi cu un răspuns scris din partea Laurei Codruţa Kovesi-n.r). La una dintre întrebări deja s-a răspuns indirect, la cealaltă cred că nu este nevoie doar de răspunsul unei singure persoane, ci trebuie coroborate răspunsurile persoanelor despre care s-a vorbit că au fost de faţă”, a adăugat Florea.
 
Deputatul PSD a spus că era nevoie de o decizie a CCR în acest caz pentru că nu există o lege care să reglementeze funcţionarea comisiilor parlamentare de anchetă.
 
„Cred că era nevoie de o decizie a CCR tocmai pentru faptul că nu există o lege care să reglementeze funcţionarea comisiilor speciale de anchetă. Tocmai de aceea în raportul parţial am facut vorbire despre necesitatea unei astfel de legi şi nu vă ascund că lucrez la această lege şi singura parte care îmi lipsea era această decizie a CCR pentru că doream să încorporez în ea şi toate deciziile Curţii referitoare la activitatea comisiilor de anchetă”, a spus Oana Florea.

Preşedinţii celor două Camere, Liviu Dragnea şi Călin Popescu Tăriceanu, au sesizat, în 13 septembrie, CCR cu privire la un posibil conflict juridic de natură constituţională între Parlament şi Ministerul Public, după refuzul Parchetului de a transmite Comisiei de anchetă parlamentară a alegerilor din 2009 dosarul scrutinului.

Cei doi preşedinţi de Cameră solicitau CCR să stabilească care este întinderea competenţelor/atribuţiilor constituţionale ale Parlamentului şi ale ministerului Public în legătură cu realizarea anchetelor parlamentare. Decizia celor doi preşedinţi ai Camerelor de a sesiza CCR vine ca urmare a refuzului Procurorului Şef al DNA Laura Codruţa Kovesi de a se prezenta în faţa Comisiei de anchetă a alegerilor din 2009, precum şi al refuzului Procurorului General Augustin Lazăr de a înainta Comisiei de anchetă o copie a dosarului de urmărire penală nr.213/P/2017 privind scrutinul din 2009.

Potrivit celor doi preşedinţi, conflictul juridic de natură constituţională dintre Parlament şi ministerul Public ar avea la bază „refuzul celor două persoane care reprezintă Ministerul Public de a ţine cont de solicitările unei comisii de anchetă, comisie recunoscută constituţional, şi punerea în imposibilitate a Parlamentului de a adopta o hotarâre”.

În cadrul sesizării CCR, Dragnea şi Tăriceanu solicită „obligarea” ministerului Public să transmită copia dosarului scrutinului, precum şi „obligarea” Laurei Codruţa Kovesi să răspundă la întrebarea adresată de Comisia de anchetă a alegerilor din 2009 privind prezenţa sa acasă la Gabriel Oprea în seara scrutinului. ”Vă rugăm să obligaţi ministerul Public să transmită de îndată comisiei parlamentare de anchetă copia dosarului nr. 213/P/2017, iar pe procurorul şef al DNA să răspundă la întrebarea formulată”, se arată în sesizările transmise CCR.

Scrisoarea în 15 puncte, trimisă de Kovesi comisiei pentru alegeri. Întrebarea esenţială la care nu a răspuns şefa DNA

La sfârşitul lunii august, şefa DNA, Laura Codruţa Kovesi, a transmis parlamentarilor din comisia de anchetă a alegerilor din 2009 o scrisoare de 7 pagini în care le explică, în 15 puncte, că în exercitarea atribuţiilor sale de serviciu sau în timpul liber nu a luat la cunoştinţă de implicarea unor instituţii sau persoane care ar fi viciat rezulatul alegerilor. Cu toate acestea, Kovesi nu face nicio referire la vizita acasa la Gabriel Oprea.

„Vă fac cunoscut că nici în exercitarea atribuţiilor mele de serviciu şi nici în timpul meu liber nu am luat cunoştinţă de situaţii sau împrejurări potrivit cărora în alegerile prezidenţiale din decembrie 2009 s-ar implica unele autorităţi publice şi/sau persoane, altele decât cele prevăzute de lege, respectiv în derularea procesului electoral cu consecinţa vicierii rezultatului acestor alegeri”, a susţinut procurorul şef al DNA, Laura Codruţa Kovesi, în scrisoarea transmisă Comisiei parlamentare de anchetă a alegerilor prezienţiale din anul 2009.

Procurorul şef al DNA a făcut trimitere şi la Decizia CCR nr. 924 din 2012 care face referire la Decizia 45/1994, în care Curtea arată că „prevederile regulamentului propriu al fiecărei Camere nu pot stabili drepturi şi obligaţii decât pentru deputaţi (sau senatori, după caz), precum şi pentru autorităţile, deminitarii şi funcţionarii publici, în funcţie de raporturile constituţionale pe care le au cu Camera”, potrivit sursei citate.
 
Potrivit deciziei citate, „anumiţi demnitari şi funcţionari publici nu pot fi controlaţi prin comisiile de anchetă, deoarece Constituţia, stabilind raporturile juridice dintre autorităţile publice, instituie reguli distincte”, de asemenea, „orice dispoziţie regulamentară care ar implica posibilitatea citării unui judecător în faţa unei comisii parlamentare de anchetă încalcă eventualele dispotiţii constituţionale care se stabilesc (...) separaţia puterilor în stat şi, desigur, independenţa judecătorilor şi supunerea lor numai legii”, susţine Kovesi.
 
Laura Codruţa Kovesi mai spune că a a făcut trimitere la această Decizie a CCR nu pentru a ignora invitaţia Comisiei de anchetă, ci pentru că este „relevantă şi incidentă”.
 
Procurorul şef al DNA aminteşte că în decembrie 2009 ocupa funcţia de procuror general al Parchetului de pe lângă ÎCCJ şi exercita prerogativele prevăzute de lege, precizând că funcţia de procuror şef al DNA o ocupă din mai 2013.
 
Kovesi susţine că aşa cum a precizat şi în trecut, nu a răspuns invitaţiei comisiei de anchetă pentru că nu a avut prerogative de verificare a dispoziţiilor legale cu privire la organizarea şi desfălurarea alegerilor din decembrie 2009, nu a avut cunoştinţe despre implicarea unor persoane sau instituţii, decât cele prevăzute de lege, în organizarea şi desfăşurarea procesului electoral sau despre existenţa unor mecanisme paralele de influenţare sau de viciere a rezultatului votului, atribuţii sau cunoştinţe despre modul în care STS a asigurat serviciile de telefonie specială, precum şi posibile interferenţe nelegitime în procesul electoral, menţionând şi alte aspecte ale procesului electoral care nu s-au aflat în competenţa sa.
 
Comisia de anchetă a alegerilor din 2009 a decis, pe 27 iulie, să îi transmită procurorului şef al DNA, Laura Codruţa Kovesi, o scrisoare care conţine două întrebări, ambele legate de prezenţa acesteia acasă la Gabriel Oprea în seara turului secund al scrutinului prezidenţial din 2009.
 
„S-a votat textul final al scrisorii. Citez întrebările din memorie: dacă dânsa s-a aflat la data respectivă la locul respectiv şi dacă da, în ce scop a fost acolo, în casa domnului Oprea. Acestea au fost întrebările adresate de către domnii deputaţi. Sunt două întrebări trimise de către deputaţi”, a precizat preşedintele Comisiei de anchetă a alegerilor din 2009, deputatul PSD Anca Florea.

 

Citește și: