143 comentarii 14 afișări

Maghiarii, la un pas să-şi obţină, în sfârşit, autonomia. Deocamdată „cea culturală”

de Raluca DUMITRIU Postat la: 02.02.2010 18:36 Ultima actualizare: 02.02.2010 21:35

Maghiarii, la un pas să-şi obţină, în sfârşit, autonomia. Deocamdată „cea culturală”

PD-L ajută UDMR să treacă de Parlament Statutul minorităţilor naţionale, proiectul având şanse să intre în vigoare la jumătatea anului

Premierul Emil Boc le-a cerut, ieri, deputaţilor să adopte cât mai urgent Statutul minorităţilor naţionale. De patru ani blocat în Parlament, controversatul proiect se află acum "în rândul palierului III al priorităţilor" Guvernului PD-L - UDMR, după mai multe negocieri între cele două formaţiuni. De altfel, din 2005 şi până în prezent tonul lui Emil Boc s-a mai înmuiat în privinţa legii minorităţilor. Dacă atunci el atrăgea public atenţia că "România trebuie să nu fie un poligon de încercare în privinţa unor suprastandarde în materia drepturilor minorităţilor naţionale", ieri, acesta s-a rezumat în a spune că proiectul este unul "foarte important pentru o societate democratică".

Statutul minorităţilor = autonomia culturală

Miza Statutului minorităţilor este însemnată pentru UDMR, adoptarea lui fiind echivalentă cu obţinerea autonomiei culturale pentru comunitatea maghiară. Proiectul prevede constituirea unor organisme ale minorităţilor, denumite Consilii Naţionale ale Autonomiei Culturale, care ar urma să decidă în privinţa înfiinţării sau desfiinţării unor şcoli, a destituirii directorilor unităţilor culturale, de învăţământ sau presă, precum şi a programei şcolare referitoare la limba maternă şi istoria proprie. În plus, aceste Consilii Naţionale ale Autonomiei ar funcţiona ca autorităţi administrative autonome cu personalitatea juridică, finanţate din bugetul de stat. În atribuţiile lor ar mai intra şi elaborarea unor strategii pentru punerea în valoare a patrimoniului cultural mobil al minorităţilor.

UDMR: Nu avem de gând să renunţăm la Consiliile Autonomiei

Liderii UDMR sunt hotărâţi mai mult ca niciodată să treacă proiectul de Parlament. Ei nu par dispuşi să facă vreun compromis în privinţa prevederilor referitoare la înfiinţarea Consiliilor Naţionale ale Autonomiei Culturale. "Nu avem de gând să renunţăm la Consiliile Autonomiei. Nu văd nici un motiv să modificăm proiectul", ne-a declarat viceliderul deputaţilor UDMR, Erdei Istvan. Acesta a adăugat că Statutul minorităţilor reprezintă prioritatea Uniunii în această sesiune legislativă, arătând că până la sfârşitul lunii iunie proiectul ar putea fi adoptat.

Proiectul, adoptat până la jumătatea anului

Previziunea pare realistă având în vedere planul pus la cale de PD-L şi UDMR. Potrivit unor surse din cele două formaţiuni, Guvernul Boc se gândeşte să trimită Parlamentului un nou proiect al Statutului, dar cu aceleaşi prevederi, astfel încât să se evite implicarea într-o altă dezbatere a celor trei comisii sesizate - juridică, de învăţământ şi pentru drepturile omului -, care trebuie să facă un raport în acest caz şi pe masa cărora se află acum textul normativ. Preşedintele Uniunii, Marko Bela, a declarat însă, ieri, că nu este exclusă nici varianta reluării textului blocat în Camera Deputaţilor: "În principiu, ne-am înţeles să luăm proiectul existent în Parlament, care a fost rezultatul unui compromis, să luăm în considerare opinia Comisiei de la Veneţia, care, la vremea respectivă, a făcut o analiză, un raport asupra acestui proiect". De la începutul anului 2006, de când se află în discuţia acestor comisii, deputaţii PSD, PC, PRM, dar şi cei ai PD, actuali PD-L, au contestat Statutul minorităţilor. Dintre aceştia din urmă, cel mai dur critic a fost Valeriu Tabără, care susţinea că "acceptarea autonomiei culturale de către PD ar fi o gravă eroare". "Am da gir unor instituţii neconstituţionale, care nu au de ce să fie constituite", declara Tabără în urmă cu câţiva ani. Ieri, Tabără a refuzat să mai facă aprecieri pe această temă. Atunci când l-am întrebat de ce ar mai susţine PD-L Statutul minorităţilor în condiţiile în care predeverile lui nu s-au schimbat, acesta a răspuns scurt: "Depinde". După care, şi-a închis telefonul. Colegul său de partid, preşedintele Comisiei juridice, Daniel Buda, a precizat că PD-L şi UDMR vor avea o întâlnire pentru a fixa un calendar de discuţii: "Aici nu este vorba despre a accepta sau respinge ceva. O să facem şi o evaluare la nivel european a drepturilor minorităţilor, iar apoi vom aborda fiecare aspect şi vom armoniza prevederile", a spus Buda.

Intră în comunitatea Facebook Gândul, locul unde ziarul vorbeşte cu tine


 

 

Tag-uri:
autonomie
,automonie culturală
,maghiari autonomie
[+] Adauga un comentariu
Urmareste Gandul.info prin:
facebook
twitter
RSS  | mobil

143 Comentarii [+] Adauga un comentariu

#1 Ilie M 2.02.2010 19:00

Ce bine ca vor avea autonomie. Toti ungurii sovini din Romania trebuie strinsi in "autonomia harcov " si lasati sa moara de frig, pt ca in citiva ani vor cheli muntii si nu vor mai avea cu ce sa se incalzeasca.

 
#2 pedros 2.02.2010 19:04

smile)) ilie, esti tare, frate, le-ai zis-o!

 
#3 Salut 2.02.2010 19:09

Nu vreau nimic

 
#4 Vali. 2.02.2010 19:21

o sa obtina autonomia teritoriala - pentru putin timp - de ordinul lunilor de zile .... dar intrebati-va apoi ce miscari beton teritoriale va face Romania (sub mana urmatorului conducator) in baza acestui precedent puternic controlat prin serviciile de informatii (de-a lungul executiei sale) .... ati auzit de banatul sarbesc? dar de herta? de basarabia ucrainiana ati auzit ? ... o sa iasa beton !

 
#5 alcubro 2.02.2010 19:58

Sau noi ne-am prostit.Domnule BOC sa nu faci POC.Nu intindeti coarda,aici este Romania si asa va ramine,iar cei care au greturi ,sa plece in alta parte,sa nu le vina rau!

 
#6 PMS VICTORIE 2.02.2010 20:03

VEZI MISCAREASOCIALISTA RO

 
#7 sa traica basescu si cu boc bine! 2.02.2010 20:13

Cum cheltuiesc cei care sunt la putere sutele de milioane de euro pe care statul le colectează anual din enervanta taxă auto, instituită în 2007 de Sulfina Barbu ÅŸi care a cunoscut până acum atâtea versiuni că nimeni nu le mai Å£ine minte numărul? Răspunsul oficial, dat de cei puÅŸi să gestioneze tonele de euro, arată că s-au făcut programe educaÅ£ionale pentru copii, amenajări de parcuri, administrări de arii protejate.
de Alexandru Nastase
20/01/2010


Mai puţin de un sfert din sumele colectate a fost folosit. Restul o fi folosit ca o centură de siguranţă pentru economie...

Ce background vă mai putem oferi despre taxa auto, rebotezată în prezent taxă de primă înmatriculare? Am spus "taxă"? Este din multe puncte de vedere o amendă născocită de cei care ne conduc. În primăvara lui 2007, Sulfina Barbu, pe atunci ministrul Mediului ÅŸi Gospodăririi Apelor, ÅŸi Guvernul lui Călin Popescu Tăriceanu au observat că în România a crescut consumul ÅŸi, pe acest fond, tot mai mulÅ£i români îÅŸi permiteau să-ÅŸi cumpere o maÅŸină. În criză de bani, s-au gândit să exploateze acest aspect ÅŸi să-l transforme într-o sursă foarte suculentă de venituri la bugetul de stat. Mai are rost să enumerăm ÅŸirul interminabil ÅŸi grotesc de bâlbâieli care a urmat? Mai are rost să vă amintim de câte ori au venit cu câte o nouă variantă de taxă ÅŸi cum de fiecare dată argumentele pentru noua versiune erau exact opusul versiunii precedente? Mai este nevoie să vă amintim cum, după ce au fost daÅ£i afară de la guvernare de Tăriceanu, Sulfina Barbu ÅŸi PD-L au devenit, din iniÅ£iatorii taxei, cei mai de temut adversari ai ei? Cum, după revenirea la ciolan, o dată cu instalarea lui Emil Boc ca prim-ministru, au îndulcit din nou tonul la adresa taxei până atunci mult-hulite? Mai are rost să vă spunem că, la fiecare nouă versiune a taxei, Comisia Europeană ne-a ameninÅ£at cu diverse pedepse?

DE OCHII LUMII
Taxa auto, în nenumăratele ei forme de până acum, nu a fost niciodată o taxă de mediu. De fiecare dată, indiferent de denumire, a vizat numai autoturismele pe care românii ÅŸi le puteau permite: maÅŸini cu motor cu capacitate mică, număr redus de cai putere, preÅ£ până în 25.000 de euro. Vehiculele utilitare ÅŸi camioanele, utilajele agricole ÅŸi alte categorii de maÅŸini cu consum mare de carburant ÅŸi, deci, mari poluatori, nu au făcut niciodată obiectul de interes al acestei taxe pentru simplul motiv că în Å£ara noastră nu se vând prea multe. Acest lucru reiese ÅŸi din faptul că, până în 2008, banii din această taxă au mers la Ministerul FinanÅ£elor, iar destinaÅ£ia lor ulterioară - cum au fost folosiÅ£i - nu se cunoaÅŸte. Să vedem însă ce s-a făcut cu banii după ce s-a decis, de ochii lumii, că destinaÅ£ia lor trebuie să fie Ministerul Mediului.

SURSÄ‚ DE ÎMBOGÄ‚Å¢IRE
În subordinea acestui minister funcÅ£ionează o extraordinară vacă de muls ÅŸi o sursă inepuizabilă de făcut averi: AdministraÅ£ia Fondului pentru Mediu. Este acea instituÅ£ie la care ajung toÅ£i banii ce se colectează pentru mediu în România. În 2008, aproape 1 miliard de lei noi a ajuns la Fondul de Mediu din taxa auto! La cursul de schimb de atunci, asta înseamnă peste 300 milioane de euro! În 2009, deÅŸi nu există încă estimări oficiale (este, evident, mult prea devreme!), suma se apropie de 700 milioane de lei, echivalentul a 160 milioane de euro! Cum s-au cheltuit cele 460 milioane de euro intrate în vistieria Fondului pentru Mediu? Am solicitat informaÅ£ii oficiale. Să începem cu anul 2009. S-au alocat bani pentru 17 proiecte aprobate între 2006 ÅŸi 2008 ÅŸi care se află încă în derulare: Centrul pentru colectarea deÅŸeurilor electrice, electronice ÅŸi electrocasnice la Piatra NeamÅ£, în valoare de 113.556 RON; realizarea staÅ£iei de epurare a apelor uzate, comuna Remetea, judeÅ£ul Harghita, în valoare de 3.882.000 RON; programul de educaÅ£ie ecologică Ecojunior, desfăşurat la Colegiul NaÅ£ional Roman Vodă din Roman, cu o valoare de 7.667 RON; o instalaÅ£ie de reducere a emisiilor de CO2 la vopsitoria fabricii din Mioveni Automobile Dacia, proiect în valoare de 15.447.217 RON; înfiinÅ£area unei staÅ£ii de epurare în comuna Cotnari, judeÅ£ul IaÅŸi, în valoare de 1.447.259 RON; desfăşurarea ÅŸcolii de ecologie Delta Fest de către AsociaÅ£ia Galaterra, proiect în valoare de 218.375 RON; extinderea staÅ£iei de epurare Åžtei, judeÅ£ul Bihor, investiÅ£ie în valoare de 1.114.383 RON; conservarea ÅŸi managementul habitatelor din RezervaÅ£ia "Calcarele din Dealul Măgura" Dobrogea, program derulat de Clubul Sporturilor Montane, în valoare 42.065 RON; managementul ariilor protejate din judeÅ£ul Satu-Mare, realizat de societatea Carpatin Ardeleană cu 155.150 RON; creÅŸterea conÅŸtientizării populaÅ£iei de pe Valea Deznei privind protecÅ£ia mediului, realizat la Grupul Åžcolar Industrial SebiÅŸ, cu 36.609 RON; amenajarea ravenei GhermăneÅŸti, judeÅ£ul Vaslui, proiect în valoare de 300.148 RON; stabilizarea ÅŸi consolidarea ravenei la drumul comunal 105 A - satul Laza, comuna Laza, jud. Vaslui, cu suma de 183.495 RON; realizarea unei linii de peletizare a deÅŸeurilor lemnoase ÅŸi a rumeguÅŸului verde la societatea MetalTrade International GalaÅ£i pentru suma de 896.191 RON; modernizarea sectorului de reciclare a deÅŸeurilor de ambalaje în vederea protejării mediului, realizată de societatea Somplast din BistriÅ£a pentru suma de 285.691 RON; acÅ£iuni combinate pentru administrarea ariei protejate PeÅŸtera Vântului conform planului de management, proiect desfăşurat de Clubul Speologilor Amatori cu 80.663 RON; protecÅ£ia Ariei Naturale Balta Suhaia, proiect atribuit Consiliului Local al comunei Suhaia, judeÅ£ul Teleorman, pentru 30.646 RON; un program de producere ÅŸi distribuÅ£ie a apei calde menajere cu panouri solare, realizat la Drobeta Turnu-Severin de firma Flora Sercom SA cu 61.241 RON. Totalul banilor alocaÅ£i este de aproximativ 23 de milioane RON, adică în jur de 6 milioane de euro din 160 milioane de euro încasaÅ£i.

Instituţiile cu bani, doar la PD-L
În 2008, Fondul de Mediu a dat bani pentru 12 proiecte de parcuri. Valoarea totală a proiectelor este de 6 milioane RON (puÅ£in peste 2 milioane de euro). Ce s-a făcut cu restul banilor, până la 400 milioane de euro? Oficial, ei există în bugetul Fondului pentru Mediu ÅŸi "aÅŸteaptă proiecte eligibile pentru a fi absorbiÅ£i". La Fondul pentru Mediu există depuse numai din partea organizaÅ£iilor neguvernamentale mii de proiecte care aÅŸteaptă de ani buni finanÅ£are ÅŸi cărora nici măcar nu li se răspunde. Fondul de Mediu a fost condus până în 2008 de liberalul Mihai Toti, iar acum ÅŸef mare este democrat-liberalul Vlad Marcoci. De menÅ£ionat că atât în alianÅ£a cu PSD, cât ÅŸi în cea cu UDMR (parafată în decembrie 2009), instituÅ£iile de mediu bănoase au revenit, fără excepÅ£ie, doar PD-L.

 
#8 Banatan 2.02.2010 20:16

Noi ne bucuram pentru unguri, dar unde este autonomia noastra culturla ? Si noi suntem o minoritate cultural-civilizationala in Romania. NuInafara de limba si de clasa politica nu avem nimic in comun cu tara de la Sud si ext de carpati.

 
#9 @Banatan 2.02.2010 20:26

dar limba, istoria si sacrificiul eroilor pentru intregirea neamului nu este un punct comun, blestematule ?

 
#10 Shlomo 2.02.2010 20:30

Pai mai Ilie,rumales,nu primeati ardealul dupa primul razboi mondial daca noi nu vroiam.Iar daca faceti praf mult,uitati-va la fosta republica federativa din vest...Sunteti multi si prosti,capabili insa sa indepliniti ordinele altora.Pentru asta a fost formata rumulia.Cu ce va laudati? Cu istoria altora? ? Erati la fundul vacii/oii si acum daca nu va lipeam teritorii cu istorie si cultura din care sa mai invatati cate ceva.Ceausescu ne-a macelarit si pe noi nu doar pe unguri,nemti dar nu uitam...

 
Vezi toate »

Adauga un comentariu

Comentariile care conțin injurii, un limbaj licențios, instigare la încălcarea legii, la violență sau ură vor fi șterse. Îi încurajăm pe cititori să ne raporteze orice abuz vor sesiza in comentariile postate pe Gândul. Campurile marcate cu rosu nu sunt valide! Comentariul a fost adaugat!

Cod captcha invalid!

Introdu numarul din imagine:
Versiune mobil | completa