no author
Adrian Ilie
23428 vizualizări 26 sep 2017

Preşedinţii celor două Camere, Liviu Dragnea şi Călin Popescu Tăriceanu, au sesizat, în 13 septembrie, CCR cu privire la un posibil conflict juridic de natură constituţională între Parlament şi Ministerul Public, după refuzul Parchetului de a transmite Comisiei de anchetă parlamentară a alegerilor din 2009 dosarul scrutinului.

Cei doi preşedinţi de Cameră solicitau CCR să stabilească care este întinderea competenţelor/atribuţiilor constituţionale ale Parlamentului şi ale ministerului Public în legătură cu realizarea anchetelor parlamentare. Decizia celor doi preşedinţi ai Camerelor de a sesiza CCR vine ca urmare a refuzului Procurorului Şef al DNA Laura Codruţa Kovesi de a se prezenta în faţa Comisiei de anchetă a alegerilor din 2009, precum şi al refuzului Procurorului General Augustin Lazăr de a înainta Comisiei de anchetă o copie a dosarului de urmărire penală nr.213/P/2017 privind scrutinul din 2009.

Potrivit celor doi preşedinţi, conflictul juridic de natură constituţională dintre Parlament şi ministerul Public ar avea la bază „refuzul celor două persoane care reprezintă Ministerul Public de a ţine cont de solicitările unei comisii de anchetă, comisie recunoscută constituţional, şi punerea în imposibilitate a Parlamentului de a adopta o hotarâre”. În cadrul sesizării CCR, Dragnea şi Tăriceanu solicită „obligarea” ministerului Public să transmită copia dosarului scrutinului, precum şi „obligarea” Laurei Codruţa Kovesi să răspundă la întrebarea adresată de Comisia de anchetă a alegerilor din 2009 privind prezenţa sa acasă la Gabriel Oprea în seara scrutinului. ”Vă rugăm să obligaţi ministerul Public să transmită de îndată comisiei parlamentare de anchetă copia dosarului nr. 213/P/2017, iar pe procurorul şef al DNA să răspundă la întrebarea formulată”, se arată în sesizările transmise CCR.

Comisia de anchetă a alegerilor din 2009 a solicitat, în vară, Parchetului General copia dosarului ce vizează organizarea alegerilor din 2009 şi rezultatul scrutinului prezidenţial. Parchetul General a anunţat, însă, că nu poate trimite Comisiei copia dosarului pentru că legea nu permite furnizarea de informaţii ce fac obiectul unei cercetări penale. Comisia a cerut, în replică, ministerului Justiţiei sa sesizeze Inspectia Judiciară în legatura cu "atitudinea" procurorului general, Augustin Lazăr. Toader a precizat că va discuta cu Augustin Lazăr şi, în funcţie de răspunsurile lui, va sesiza Inspecţia Judiciară. O astfel de discuţie, la care să participe Toader, Lazăr, dar şi membrii Comisiei, nu a mai avut loc. Ca urmare a refuzului lui Lazăr de a furniza o copie a dosarului, Comisia de anchetă a decis să solicite preşedinţilor celor două Camere, Liviu Dragnea şi Călin Popescu Tăriceanu, să ia decizia politică de a sesiza CCR în privinţa unui conflict juridic de natură constituţională între Parlament şi ministerul Public. 

„Singura soluţie” a lui Toader

Înainte de anunţul sesizării CCR, ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, declara că judecătorii Curţii Constituţionale nu pot decât să constate un conflict între parlament şi DNA generat de refuzul Laurei Codruţa Kovesi de a se prezenta la audierile comisiei de anchetă a alegerilor din 2009.

"În public a apărut informaţia că Parlamentul va sesiza CCR să se pronunţe dacă nu cumva există un conflict juridic de natură constituţională între Parlament (Senat) şi Ministerul Public, prin cele două acte, procurorul general care a refuzat să pună la dispoziţie dosarul şi fostul procuror general care a dau un răspuns scris dar incomplet pentru că nu a zis negru pe alb <<am fost, nu am fost>>. CCR se va pronunţa dacă cineva, indiferent de demnitate, poate să refuze o comisie parlamentară. În state cu democraţie consolidată se prezintă în faţa unei comisii şi şefii de stat, pentru că sub jurămând au obligaţia de a spune adevărul. Eu aştept să văd dacă va fi sesizată CCR. (...) Dacă se va pronunţa şi va spune că a fost un conflict, vom înţelege şi noi că nimeni nu e mai presus de lege, nimeni nu este în afara legii. Cred că soluţia nu poate fi decât de constatare a conflictului", a declarat Tudorel Toader la Antena 3.

La finalul lui iunie, Curtea Constituţională a decis că şi şefii Parchetelor sau ai altor instituţii care nu se află în subordinea parlamentului sunt obligaţi să se prezinte la audierile comisiilor de anchetă parlamentară „în considerarea principiului colaborării loiale între instituţiile/ autorităţile statului”. 

Judecătorii nu o menţionează explicit pe şefa DNA, în enumerarea cu „titlu exemplificativ” pe care o fac, lăsând însă să se înteleagă că aceasta va fi obligată să se prezinte în faţa comisiei, în condiţiile în care, în decizie, se precizează că este vorba de  „ persoane care reprezintă, în virtutea funcţiei lor de conducere autorităţi/ instituţii ce nu se află sub control parlamentar, care în considerarea principiului colaborării loiale între instituţiile/ autorităţile statului au obligaţia să ia parte la lucrările comisiei”.

Pânpă acum Laura Codruţa Kovesi a refuzat, de două ori, să se prezinte la comisia de anchetă parlamentară privind alegerile din 2009, motivând că procurorii nu pot fi citaţi şi obligaţi să se prezinte în calitatea de martori în faţa comisiilor parlamentare.

Decizia pronunţată se referea la o contestaţie a PNL şi USR privind modificarea regulamentelor parlamentare, în privinţa obligativităţii prezentării magistraţilor la audierile comisiilor de anchetă. Prevederile au fost declarate constituţionale. 

„Curtea a stabilit că ancheta parlamentară nu are caracter jurisdicţional şi că dispoziţiile legale criticate realizează o evidentă distincţie, pe de o parte, între persoanele care trebuie să se prezinte în faţa comisiilor de anchetă în considerarea faptului că activitatea instituţiilor/ autorităţilor din care fac parte sunt sub control parlamentar şi care sunt citate în acest sens şi, pe de altă parte, persoanele care sunt invitate, şi anume persoane care reprezintă, în virtutea funcţiei lor de conducere autorităţi/ instituţii ce nu se află sub control parlamentar, care în considerarea principiului colaborării loiale între instituţiile/ autorităţile statului au obligaţia să ia parte la lucrările comisiei. În această din urmă categorie intră, cu titlu exemplificativ, preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, procurorul-general al României, preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii, preşedintele Curţii de Conturi, preşedintele Curţii Constituţionale”, se arată în decizia CCR. 

Judecătorii constituţionali susţin că „plenitudinea funcţiei de control a Parlamentului trebuie exercitată cu respectarea competenţelor strict determinate de Constituţie”.

„ Întrucât Parlamentul exercită suveranitatea naţională [art.2 alin.(1) din Constituţie], fiind ales de către cetăţeni, şi este organul reprezentativ suprem al poporului român [art.61 alin.(1) din Constituţie], funcţia sa de anchetă se diferenţiază de ancheta penală. Activitatea unei comisii de anchetă nu are nicio legătură cu o anchetă judiciară, obiectul acestora fiind diferit. Natura juridică diferită a celor două categorii de anchete nu le face incompatibile, ci ele pot coexista în ideea unei cooperări şi colaborări loiale între instituţiile statului. Prin urmare, nu este nici necesară şi nici de dorit încetarea anchetei parlamentare în condiţiile demarării unei anchete judiciare, astfel încât, din această perspectivă, nu se poate reţine încălcarea art.1 alin.(4) din Constituţie”, se mai arată în decizia CCR. 

 

Citește și: