no author
Liviu Dadacus - Mediafax
1753 vizualizări 28 dec 2017

Astfel, deputatul PSD Liviu Pleşoianu a precizat, joi, pentru MEDIAFAX, că şi-a restras semnătura de pe acest proiect, întrucât ceea ce s-a discutat iniţial nu coincide cu forma proiectului depusă şi înregistrată în circuitul legislativ.

„Una s-a discutat, alta s-a depus la Parlament. În dimineaţa aceasta mi-am restras semnăturile de pe ambele proiecte pe care le-am semnat eu, şi de la Cameră, şi de la Senat”, a precizat, pentru MEDIAFAX, deputatul PSD Liviu Pleşoianu.

„Una este să aduci completări şi clarificări, dar cu totul altceva e să modifici legea astfel încât să nu-i mai consideri funcţionari publici pe parlamentari şi pe preşedinte. Atât parlamentarii, cât şi preşedintele ţării sunt şi trebuie să rămână funcţionari publici, aflaţi în slujba cetăţeanului care i-a ales prin votul său!”, a detaliat Pleşoianu pe contul său de Facebook.

Şi deputatul PSD Aida Căruceru a precizat că a fost „greşit informată” de colegul său, Cătălin Rădulescu, atunci când a discutat despre susţinerea proiectului.

„Eu am semnat, dar am fost greşit informată de colegul meu, Cătălin Rădulescu. Eu nu am semnat niciun proiect de lege care avea de-a face cu justiţia. Nu ştiu ce s-a întâmplat acolo, dar sunt curioasă. Eu sunt plecată şi nu am avut timp să mă pun la punct cu acest lucru. Nici nu ştiu la ce să mă aştept, sincer. Voi verifica şi voi vedea unde a mai apărut semnătura mea. Chiar nu susţin aşa ceva. ”, a spus Aida Căruceru.

Un alt deputat PSD care a semnat proiectul, Octavian Petric, a precizat că, în opinia sa, propunerea legislativă se referă la primarii care au făcut parte dintr-un Consiliu de Administraţie.

„Acel proiect prevede ca un primar care a făcut parte dintr-un CA, regie, etc. şi a reprezentat comunitatea în acel CA, fără beneficii financiare, fără indemnizaţie sau salariu, să nu fie considerat incompatibil. Discutăm de reprezentanţii în CA”, a spus Octavian Petric.

Un alt deputat PSD semnar al proiectului iniţiat de Rădulescu, Iuliu Nosa, a precizat că ştie ce prevede proiectul şi că demnitarii vor răspunde pentru infracţiunile prevăzute de Codul Penal.

„Da, ştiu ce prevede proiectul. Demnitarii vor fi salarizaţi separat şi răspunderile vor fi pe măsura salarizării. Pentru infracţiunile prevăzute în Codul Penal, ei vor răspunde, categoric. Să aşteptăm să vedem cum vor fi dezbaterile şi cum se vor desfăşura dezbaterile în Parlament, iar după aceea se va decide”, a spus Iuliu Nosa.

40 de parlamentari PSD în frunte cu acelaşi Cătălin Rădulescu au depus o iniţiativă legislativă prin care practic lasă DNA şi ANI fără obiectul muncii, scoţându-i pe senatori, deputaţi, preşedinte, europarlamentarii şi aleşii locali de sub incidenţa prevederilor codului penal, aceştia nemaiputând fi cercetaţi de exemplu pentru abuz în serviciu, conflictul de interese sau luare de mită. 

Mai exact, este vorba de o modificare propusă la articolul 175 din Codul Penal, privind funcţionarul public, în sensul legii penale, din care sunt excluse „persoanele care au fost alese în funcţii de demnitate publică”. Mai exact, este vorba de preşedinte, senatori, deputaţi, europarlamentarii şi aleşii locali care nu vor mai putea fi cercetaţi pentru infracţiuni prevăzute în codul penal în condiţiile în care subiecţii de drept, potrivit legii penale, se circumscriu noţiunii de „funcţionar public”. 

Iniţiativa a fost depusă pe 18 decembrie. 

De altfel, o astfel de modificare s-a încercat cu ocazia blitz-kriegului legislativ din „Marţea Neagră”, însă a picat la Curtea Constituţională. Cu acel prilej, în decizia sa, CCR releva că se instituie o „impunitate” în cazul preşedintelui, deputaţilor şi senatorilor, enumerând infracţiunile pentru care aceştia nu mai pot fi anchetaţi. 

„Cu alte cuvinte, noile dispoziţii se constituie în veritabile cauze de impunitate a Preşedintelui României, a deputaţilor şi senatorilor, în ceea ce priveşte anumite infracţiuni din actualul Cod penal, cum ar fi: art.215 (Delapidarea), art.246 (Abuzul în serviciu contra intereselor persoanelor), art.247 (Abuzul în serviciu prin îngrădirea unor drepturi), art.248 (Abuzul în serviciu contra intereselor publice), art.253 (Conflictul de interese), art.254 (Luarea de mită), art.256 (Primirea de foloase necuvenite), art.263 (Omisiunea sesizării organelor judiciare) sau art.289 (Falsul intelectual), respectiv în ceea ce priveşte anumite infracţiuni prevăzute în noul Cod penal, cum ar fi: art.267 (Omisiunea sesizării), art.289 (Luarea de mită), art.295 (Delapidarea), art.296 (Purtarea abuzivă), art.297 (Abuzul în serviciu), art.300 (Uzurparea funcţiei), art.301 (Conflictul de interese) sau art.321 (Falsul intelectual)”, se arată în decizia, din ianuarie 2014, a Curţii Constituţionale. 

CITEŞTE AICI PROIECTUL DE LEGE

CITEŞTE AICI EXPUNEREA DE MOTIVE

ART. 175 Forma actuală

Funcţionar public

(1) Funcţionar public, în sensul legii penale, este persoana care, cu titlu permanent sau temporar, cu sau fără o remuneraţie:

a) exercită atribuţii şi responsabilităţi, stabilite în temeiul legii, în scopul realizării prerogativelor puterii legislative, executive sau judecătoreşti;

b) exercită o funcţie de demnitate publică sau o funcţie publică de orice natură;

c) exercită, singură sau împreună cu alte persoane, în cadrul unei regii autonome, al altui operator economic sau al unei persoane juridice cu capital integral sau majoritar de stat, atribuţii legate de realizarea obiectului de activitate al acesteia.

Art 175 În forma pe care o vor cei 40 de parlamentari ai PSD

(1) Funcţionar public, în sensul legii penale, este persoana care, cu titlu permanent sau temporar, cu sau fără o remuneraţie: 

a) exercită atribuţii şi responsabilităţi, stabilite în temeiul legii, în scopul realizării prerogativelor puterii legislative, executive sau judecătoreşti sau exercită o funcţie publică, cu excepţia persoanelor care au fost alese în funcţii de demnitate publică.

b) se abrogă

c) exercită, singură sau împreună cu alte persoane, în cadrul unei regii autonome, al altui operator economic sau al unei persoane juridice cu capital integral sau majoritar de stat, atribuţii legate de realizarea obiectului de activitate al acesteia.

În expunerea de motive, semnatarii susţin că din Statutul funcţionarilor publici şi din legea 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice „rezultă clar că persoanele care exercită demnităţi publice nu au calitatea de funcţionari publici”. 

Semnatarii iniţiativei legislative sunt parlamentarii PSD Babuş Radu, Bălănescu Alexandru, Bontea Vlad, Bucura-Oprescu Simona, Căciulă Aurel, Căruceru Aida-Cristina, Cocoş Vasile, Dinu Cristina-Elena, Georgescu Nicolae, Halici Nicuşor, Iftimie Neculai, Intotero Natalia-Elena, Itu Cornel, Lupaşcu Costel, Macovei Silviu Nicu, Matei Călin-Vasile-Andrei, Moagher Laura-Mihaela, Neaţă Eugen, Nicolae Andrei, Nosa Iuliu, Oteşanu Daniela, Paraschiv Rodica, Păle Dănuţ, Petric Octavian, Pleşoianu Liviu Ioan Adrian, Popa Ştefan-Ovidiu, Pop Andrei, Rădulescu Cătălin-Marian, Simion Lucian-Eduard, Spânu Ion, Stancu Florinel, Stativă Irinel Ioan, Suciu Matei, Şarapatin Elvira, Toma Ilie, Ursu Răzvan-Ion, Vasilică Radu Costin, Velcea Nicolae, Vîrză Mihăiţă, Weber Mihai. 

Citește și: