Planul PDL pentru alegeri 3 în 1. Oltean anunţă "referendum pentru revizuirea Constituţiei odată cu alegerile comasate". EXCLUSIV

FOTO: Publimedia/Octav Ganea

Cu 31 decembrie 2012 termen dat de Bruxelles pentru introducerea în Constituţie a unei ţinte de deficit structural de 0,5%, PDL face planul de prelungire a dezbaterii pentru revizuirea legii fundamentale pe tot parcursul anului electoral viitor, referendumul pentru validarea modificărilor urmând să aibă loc odată cu alegerile comasate din noiembrie. O spune secretarul general al PDL Ioan Oltean, la doar o zi după ce premierul Emil Boc avansa ca termen de revizuire, cu tot cu referendum, luna aprilie 2012.

"Dacă vom negocia şi vom ajunge la o soluţie comună (cu opoziţia-n.r.) privind revizuirea, probabil că vom avea referendum odată cu alegerile comasate", a declarat Oltean, pentru gândul.

Pe masa negocierilor, la fel ca Emil Boc, secretarul general al PDL pune o listă pe care figurează un deficit structural de 0,5% şi un parlament unicameral cu 300 de membri. Spre deosebire de premier însă, Oltean spune că modificările Constituţiei în acest sens sunt anevoioase, şi admite indirect, că în afară de condiţiile puse de Bruxelles prin acordul interguvernamental, nimic nu rămâne bătut în cuie. Mai ales că nu există un acord nici măcar în Coaliţie pe toate temele puse în discuţie.

"E foarte important ca România să nu rămână în afara acestui acord. Pentru a nu rămâne este obligatoriu ca ţara noastră şi parlamentul să insereze în Constituţie acel angajament. Pe măsură ce vom dezvolta un dialog cu opoziţia vom vedea cum evoluează şi vom încerca să ne construim şi noi proiecţia în aşa fel încât să avem garanţia că vom reuşi să modificăm Constituţia cel puţin sub aspectele acestea. PDL va trebui să fie flexibil în negocieri cu opoziţia, cu partenerii de guvernare, în aşa fel încât să nu punem în pericol interesul naţional. (...) Va fi un proces greoi, anevoios, un proces care va dura. Foarte impotant este să ne înscriem în termenul de 31 decembrie 2012", a spus Oltean. El a precizat că parlamentul unicameral cu 300 de membri rămâne între obiectivele PDL. "Vom încerca să le aducem în dialog, în discuţie atât cu partenerii de guvernare, cât şi cu opoziţia. În ce măsură acestea vor fi agreate şi acceptate, vom trăi şi vom vedea. Dar noi avem obligaţia să facem acest lucru", a comentat secretarul general al democrat-liberalilor.

Fekete: Alegeri comasate şi referendum pentru Constituţie, asta "e cam prea de tot"

Planurile democrat-liberalilor nu pică bine însă UDMR. Din start, liderii Uniunii, chiar dacă nu zic nu revizuirii, nu văd cu ochi buni un referendum de validare a unei noi Constituţii odată cu alegerile de anul viitor. "Acum noi am spus că putem să fim de acord cu comasarea alegerilor în anumite condiţii, dar să mai pui peste asta şi modificarea Constituţiei, şi referendum şi să amesteci toate cele e cam prea de tot", pentru gândul, liderul senatorilor UDMR, Fekete Andras Levente.

Cât priveşte celelalte aspecte puse în discuţie, Uniunea spune că este nevoie de o revizuire a Constituţiei, însă se aşază pe aceeaşi lungime de undă cu USL, cel puţin când vine vorba de menţinerea parlamentului bicameral. "Punctul nostru de vedere nu s-a schimbat, parlament bicameral şi nici 300 de membri pentru că este în pericol reprezentativitatea în parlament", a spus Fekete.

El a precizat că revizuirea nu trebuie să se limiteze la introducerea în Constituţie a ţintei de deficit, ci trebuie să atingă şi aspectele privitoare la clarificarea atribuţiilor celor două camere. Liderul Uniunii a adăugat că în actualul context ar trebui luată în calcul şi eliminarea prevederii privind validarea prin referendum a unei noi Constituţii, procedura urmând să fie înlocuită cu votul a două treimi din parlamentari. "Vedem ce s-a întâmplat în Europa. Peste doi ani de zie vin ţările puternice şi vor mai impune şi alte chestiuni şi atunci este foarte greu. Cum e în alte state, votul cu două treimi modifică Constituţia şi punct", a spus liderul Uniunii.

Ialomiţianu: E catastrofal pentru România să respingă propunerea de introducere în Constituţie a ţintei de deficit

Dincolo de lipsa unui consens între putere şi opoziţie şi chiar în interiorul Coaliţiei, ministrul Finanţelor Gheorghe Ialomiţianu nu ia în calcul o altă variantă decât introducerea în Constituţiei a unei ţinte de deficit structural de 0,5%.

"Este singura garanţie că se va respecta. Este legea supremă, nu se va modifica de la an la an. E o garanţie că acest angajament care se va lua la nivelul UE de către România va fi respectat (...) Nu cred că opoziţia îşi permite să voteze împotriva a ceea ce se întâmplă în Uniunea Europeană. Singura variantă pentru ca să dăm garanţii UE că ne ţinem de acest angajament este să fie înscris în Constituţie. E catastrofal pentru România să respingă această propunere", a declarat, pentru gândul, Ialomiţianu.

Ministrul Finanţelor a adăugat că în condiţiile unor prevederi legate de deficit şi de datoria publică eventualele derapaje vor fi evitate printr-o politică prudentă sau prin anumite ajustări. "Fie mărim veniturile prin fiscalitate, fie ajustăm cheltuielile", a spus Ialomiţianu.

Ce spun judecătorii Curţii Constituţionale

Dacă pentru ministrul Finanţelor lucrurile par clare, judecătorii de la Curtea Constituţională sunt încă nelămuriţi în privinţa sancţiunilor care vor decurge din nerespectarea unei prevederi în Constituţie referitoare la deficitul bugetar.

Judecătorul Ion Predescu a declarat pentru gândul că este "neclar şi dificil" cum poate fi stabilit un astfel de defict, care, în mod normal, depinde de foarte multe variabile. "Dar, în sfârşit, să spunem că se ia o astfel de măsură. Atunci, cel care a luat decizia, urmează să şi controleze aplicarea ei şi să stabilească sancţiunile în caz de nerespectare. Şi aici mă refer la o comisie a UE, în situaţia în care deficitul va fi impus printr-o lege specială", a precizat Predescu.

În situaţia în care deficitul va fi stabilit prin Constituţie, atunci lucrurile se complică şi mai mult. "Urmează să fie analizate actele normative care au dus la o asemenea situaţie, deşi pe parcursul unui an pot fi luate diverse decizii, asupra cărora se poate reveni. E complicat. În esenţă, se pot analiza fie la Curte, fie în Contencios, normativele care au dus la depăşirea deficitului, aplicându-se apoi sancţiuni, pentru măsuri cu caracter neconstituţional", a mai spus Ion Predescu. Judecătorul crede totuşi că ar fi mult mai bine ca o atare prevedere să facă obiectul unei legi speciale, întrucât "aceasta va fi doar o măsură de tranziţie şi nu una definitivă" spune el.

Intră în comunitatea Facebook Gândul, locul unde ziarul vorbeşte cu tine