Publicat

22

martie

2016

08:50

38961

vizualizări

Premiu sau cadou otrăvit? Patru miniştri ai Justiţiei vorbesc despre momentul pe care România îl aşteaptă de 10 ani de la UE

România ar putea scăpa anul viitor de Mecanismul de Cooperare şi Verificare (MCV), iar posibilitatea ca ţara noastră să-şi facă propria evaluare în materie de justiţie a stârnit deja controverse. „Dacă acest autocontrol îl fac politicienii, înseamnă că punem lupul paznic la oi", arată, pentru gândul, Monica Macovei, fost ministru al Justiţiei, care mai spune şi că ţara noastră nu este pregătită să-i fie ridicat acest mecanism de verificare, tocmai pentru că politicienii nu vor în niciun caz să combată corupţia. Nu de aceeaşi părere sunt premierul Cioloş, actualul ministru al Justiţiei, Raluca Prună, sau foştii miniştri Tudor Chiuariu şi Titus Corlăţean, contactaţi de gândul.

Premiu sau cadou otrăvit? Patru miniştri ai Justiţiei vorbesc despre momentul pe care România îl aşteaptă de 10 ani de la UE

România ar putea scăpa anul viitor de Mecanismul de Cooperare şi Verificare (MCV), iar posibilitatea ca ţara noastră să-şi facă propria evaluare în materie de justiţie a stârnit deja controverse. „Dacă acest autocontrol îl fac politicienii, înseamnă că punem lupul paznic la oi", arată, pentru gândul, Monica Macovei, fost ministru al Justiţiei, care mai spune şi că ţara noastră nu este pregătită să-i fie ridicat acest mecanism de verificare, tocmai pentru că politicienii nu vor în niciun caz să combată corupţia. Nu de aceeaşi părere sunt premierul Cioloş, actualul ministru al Justiţiei, Raluca Prună, sau foştii miniştri Tudor Chiuariu şi Titus Corlăţean, contactaţi de gândul.

Ideea ca România să-şi facă un „MCV naţional”, aşa cum deja au sugerat în câteva rânduri premierul Cioloş şi actualul ministru al Justiţiei, Raluca Prună, adică să îşi asume evaluarea prin mijloace proprii, se loveşte, însă, de întrebarea referitoare la cine o să realizeze acest autocontrol în limitele graniţelor ţării. Monica Macovei, fost ministru al Justiţiei, spune că o astfel de încercare n-ar face decât agite şi mai mult apele, dând exemplul parlamentarilor care vor încerca întotdeauna să scape basma curată, fapt de altfel criticat constant în rapoartele pentru justiţiei ale Comiiei Europene.

„Mă întreb şi eu cine ar putea să facă acest autocontrol. Dacă acest autocontrol îl fac politicienii, înseamnă că punem lupul paznic la oi. Evident că politicenii vor vrea să scape de orice anchetă, de orice eventuală condamnare, de confiscarea averilor, evident că îşi vor apăra propriul interes”, spune fostul ministru al Justiţiei care adaugă şi că lupta anticorupţie ar fi cu siguranţă afectată, întrucât politicienii nu vor să combată „criminalitatea în care ei sunt implicaţi”.

Metehnele parlamentarilor nu ar putea, totuşi, să stea în calea justiţiei, crede Titus Corlăţean, şi el fost şef la Justiţie, care arată şi că România aplică deja principalele puncte prin care se realizează un control strict  naţional şi care ar putea funcţiona la fel de bine şi fără MCV.

„Ceea ce era important în materie de legislaţie, codurile, legislaţia în domeniul penal, principalele repere sunt intrate în funcţiune, sunt în vigoare, există deja o practică consistentă, un track record foarte serios, atât al curţilor de justiţie, cât şi a componentei de anchetă la parchete, DNA în principiu. Deci din punctul meu de vedere nu sunt probleme”, detaliază Corlăţean. Totuşi, acesta recunoaşte că în ultima perioadă dialogul cu Parlamentul a avut goluri serioase şi că este necesară o discuţie cu legislativul pentru a reînnoi asumarea unor obiective ale noii strategii naţionale anticorupţie.

România nu este pregătită să-i fie ridicat MCV-ul, crede însă Monica Macovei, pentru că acest lucru ar avantaja doar clasa politică, dornică să scape de anchete şi dosare.

„Dacă ne referim la români, este bine să nu fie ridicat MCV-ul, pentru că justiţia nu funcţionează în mod egal şi foarte bine în toată ţara. Politicienii noştri desigur că vor ridicarea MCV-ului, majoritatea lor, cel puţin, ca să scape de aceste rapoarte care evaluează justiţia şi care, practic, menţin DNA-ul, şi, de asemenea, ca să scape de critică”, a declarat Monica Macovei pentru gândul.

În acest sens, cel mai recent raport MCV realizat de Comisia Europeană a criticat gradul de cooperare al Parlamentului cu instituţiile judiciare, apreciind că aleşii nu fac decât să le pună beţe în roate procurorilor prin voturile lor negative referitoare la ridicarea de imunităţi. Astfel, Monica Macovei spune că dincolo de partea tehnică pe care o evaluează Mecanismul şi care se referă la instituţii, o componentă importantă este voinţa clasei politice, iar parlamentarii noştri se înghesuie să propună modificări ale Codurilor şi invoce imunitatea, doar-doar vor reuşi să scape cumva de DNA.

„Este vorba şi despre voinţa politică de a te lupta cu corupţia. Aici întotdeauna am stat prost, la fel ca şi la ultimul MCV. (...) Vorbim aici şi despre ridicarea imunităţii, avem mai mulţi foşti miniştri, actuali parlamentari, pentru care nu s-a ridicat nici măcar imunitatea pentru cercetare, adică nu pot fi nici măcar chemaţi să dea o declaraţie”, explică Macovei, care mai spune şi că, dacă MCV-ul va fi ridicat, toţi politicienii or să înceapă să-şi facă de cap.

Nu de aceeaşi părere este, însă, şi Titus Corlăţean, şi el fost ministru al Justiţiei, care crede că România a înregistrat progrese concrete şi că este deja „timpul de a se realiza aşa-numitul ‘exit strategy’". „Personal nu văd un risc din posibila încheiere în viitor a MCV-ului”, a spus Corlăţean pentru gândul.

O altă soluţie pentru ca acest „experiment inedit", adică MCV-ul, să nu mai fie ca un ghimpe în coasta României a găsit un alt fost ministru al Justiţiei: pentru că ţara noastră „e mai avansată decât majoritatea statelor membre ale Uniunii Europene pe aproape toate domeniile monitorizate”, atunci ar trebui ca „acest mecanism să fie ori generalizat, ca să avem acelaşi punct de referinţă, ori ridicat, pentru că nu poţi să ai un mecanism numai pentru două state, prin care faci un experiment destul de inedit, ca să zic aşa”, explică Tudor Chiuariu.

„Mai mult, mecanismul ăsta nu a fost gândit să fie menţinut ‘illo tempore’, în afara timpului, adică veşnic. A fost o perioadă de trei ani care a expirat acum cinci ani, şase ani. Şi din punctul ăsta de vedere mecanismul nu-şi mai găseşte o ancorare în realitate şi în menirea lui iniţială”, adaugă fostul ministru.

„Un stat monitorizat rămâne un stat monitorizat, indiferent cum l-am îmbrăca în formula ‘cooperare şi verificare’”

Mecanismul numit de „cooperare şi verificare” este, totuşi, un instrument prin care România este controlată pe probleme de justiţie, fără să fie o unealtă de care Comisia Europeană se foloseşte la modul general pentru a monitoriza fiecare stat membru. Acest lucru a fost înţeles deseori drept un dezavantaj pe care îl are ţara noastră în faţa marilor democraţii occidentale, fapt care generează dificultăţi pentru ţara noastră în cadrul familiei europene, spune Titus Corlăţean.

„Este o chestiune care ţine şi de modul în care stăm pe picioarele noastre în contextul Uniunii Europene. Trebuie să facem pasul ăsta în care să fim realmente pe picior de egalitate cu ceilalţi. Un stat monitorizat rămâne un stat monitorizat, indiferent cum l-am îmbrăca în formula ‘cooperare şi verificare’. (...)”. adaugă el Corlăţean.

De aceeaşi părere este şi Tudor Chiuariu, care ţine să specifice că MCV-ul nu este un lucru bun în contextul general al statutului de membru, UE şi că oricum, „e un mecanism care nu produce nicio sancţiune”. „E o chestiune, până la urmă, de decizie politică şi arată, totuşi, că din punct de vedere politic suntem un stat care contează mai puţin, iar lucrurile astea nu cred că pot fi lăsate aşa”, încheie Chiuariu.  

Ideea este contrazisă vehement de Monica Macovei, pentru care această presupusă inferioritate a României este doar „o invenţie”.

„Asta cu ţară de mâna a doua este o invenţie, numai aşa ca să simuleze un fel de orgoliu naţional. Nu suntem deloc ţară de mâna a doua. Suntem ţară de mâna a doua numai dacă nu ne respectăm promisiunile pe care le-am făcut la aderare. Dar hai să ni le respectăm!”, conchide fostul şef de la Justiţie.

Macovei mai arată şi că, în acest caz, instituţiile judiciare şi-au făcut treaba, iar cel mai bun exemplu este Direcţia Naţională Anticorupţie. Cu toate acestea, procurorul general al DNA, Laura Codruţa Kovesi, a declarat săptămâna trecută că cel mai bine ar fi ca MCV-ul să rămână în vigoare, pentru că s-a dovedit „extrem de util”. În urma acestei declaraţii, premierul Cioloş a reacţionat rapid, replicând că o înţelege pe Kovesi, dar că trebuie să învăţăm să fim responsabili şi să nu ne mai bazăm pe „proptele externe” care nu ne lasă să avem încredere în noi înşine.

În fapt, şi actualul ministru al Justiţiei, Raluca Prună, este de aceeaşi părere, aceasta întărind poziţia referitoare la ridicarea MCV şi cu ocazia celei mai recente întâlniri cu Vera Jourova, comisarul european pentru Justiţie.

„România este pregătită să renunţe la MCV, credem noi. România este pregătită să îşi asume propria evaluare prin cadrul unor mecanisme proprii care privesc în principal strategia de dezvoltare a mediului judiciar, dar şi strategia naţională anticorupţie care, aşa cum ştiţi, anul aceste va fi updatată”, spunea Raluca Prună la finalul lunii trecute.
 

ULTIMA ORĂ
"Trăiau în concubinaj!" Atac EXPLOZIV chiar înainte de alegeri. Replica dată de...

Lasă-ne feedback despre noul site Gândul.info