no author
Iasmina Ardelean
2009 vizualizări 24 nov 2017

Parlamentarii comisiei au decis, vineri, în şedinţă, să rămână în vigoare actuala formă a Legii 303/2004 privind statutul procurorilor şi judecătorilor în ceea ce priveşte numirile procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, al procurorului-şef DNA şi al procurorului şef al DIICOT, precum şi adjuncţii acestora.

„Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, prim-adjunctul şi adjunctul acestuia, procurorul general al Parchetului Naţional Anticorupţie, adjuncţii acestuia, procurorii şefi de secţie ai acestor parchete, precum şi procurorul şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism şi adjuncţii acestora sunt numiţi de Preşedintele României, la propunerea ministrului justiţiei, cu avizul Consiliului Superior al Magistraturii, dintre procurorii care au o vechime minimă de 10 ani în funcţia de judecător sau procuror, pe o perioadă de 3 ani, cu posibilitatea reînvestirii o singură dată”, se arată în textul legislativ.

Potrivit legii, preşedintele poate refuza în continuare motivat numirile în funcţiile de procurori şefi de parchete.

Şi în ceea ce priveşte revocarea acestora, membrii comisiei au decis să rămână în vigoare actuala formă a Legii 303/2004 privind statutul procurorilor şi judecătorilor.

„Revocarea procurorilor din funcţiile de conducere prevăzute la alin. (1) se face de către Preşedintele României, la propunerea ministrului justiţiei care se poate sesiza din oficiu, la cererea adunării generale sau, după caz, a procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie ori a procurorului general al Parchetului Naţional Anticorupţie, cu avizul Consiliului Superior al Magistraturii, pentru motivele prevăzute la art.51 alin. (2) care se aplică în mod corespunzător”, potrivit textului normativ.

Parlamentarii comisiei speciale privind justiţia au adoptat, vineri, un amendament referitor la numirea conducerii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, potrivit căruia preşedintele României nu poate refuza numirea acestora.

Citește și: