no author
Vasile Magradean
3523 vizualizări 27 dec 2017

Horia Nasra a declarat, miercuri, corespondentului MEDIAFAX că modificările propuse lipsesc de substanţă infracţiunile de corupţie prevăzute de Codul Penal.

”Nu susţin acest proiect de lege. Modificările propuse lipsesc de substanţă infracţiunile de corupţie prevăzute de Codul Penal. În ceea ce priveşte pragul de materialitate pentru abuzul în serviciu este obligatoriu să facă obiectul unei dezbateri publice”, a spus Nasra.

Deputatul Cătălin Rădulescu, susţinut de 38 parlamentari, a iniţiat un proiect pentru modificarea codurilor penale, fiind propuse mai multe schimbări, cele mai controversate fiind cele referitoare la pragul de 200.000 euro pentru abuzul în serviciu şi nepedepsirea infracţiunilor comise pentru altul

Astfel, potrivit propunerii, luarea de mită (art 289 CP) ar urma să fie "fapta funcţionarului public care, direct ori indirect, pentru sine, pretinde ori primeşte bani sau alte foloase materiale care nu i se cuvin ori acceptă promisiunea unor astfel de foloase, în legătură cu îndeplinirea, neîndeplinirea, urgentarea ori întârzierea îndeplinirii unui act ce intră în îndatoririle sale de serviciu sau în legătură cu îndeplinirea unui act contrar acestor îndatoriri" şi "se pedepseşte cu închisoare de la 1 la 10 ani şi interzicerea exercitării dreptului de a ocupa o funcţie publică ori de a exercita profesia sau activitatea în executarea căreia a săvârşit fapta".

Faţă de forma în vigoare, scade limita inferioară a pedepsei (de la 3 ani la 1 an) şi dispare sintagma „sau pentru altul”.

De asemenea, în ceea ce priveşte infracţiunea de dare de mită (art. 290 CP), pedepsele ar urma să scadă, propunându-se limite de la 6 luni la 5 ani, în loc 2 - 7 ani.

La fel ca la luarea de mită, traficul de influenţă (art. 291) săvârşit „pentru altul” ar urma să nu se pedepsească. În celelalte cazuri, când este „pentru sine”, fapta ar urma să se pedepsească cu închisoarea de la 1 la 5 ani.

„Pretinderea, primirea ori acceptarea promisiunii de bani sau alte foloase materiale, direct, pentru sine, săvârşită de către o persoană care are influenţă asupra unui funcţionar public şi care promite că îl va determina pe acesta să îndeplinească, să nu îndeplinească, să urgenteze ori să întârzie îndeplinirea unui act ce intră în îndatoririle sale de serviciu sau să îndeplinească un act contrar acestor îndatoriri, se pedepseşte cu închisoarea de la 1 la 5 ani”, potrivit textului legislativ.

În varianta în vigoare, acesta prevede că „Pretinderea, primirea ori acceptarea promisiunii de bani sau alte foloase, direct sau indirect, pentru sine sau pentru altul, săvârşită de către o persoană care are influenţă sau lasă să se creadă că are influenţă asupra unui funcţionar public şi care promite că îl va determina pe acesta să îndeplinească, să nu îndeplinească, să urgenteze ori să întârzie îndeplinirea unui act ce intră în îndatoririle sale de serviciu sau să îndeplinească un act contrar acestor îndatoriri, se pedepseşte cu închisoarea de la 2 la 7 ani”.

Aceleaşi modificări sunt propuse şi în cazul infracţiunii de cumpărare de influenţă: este clarificată noţiunea de foloase, adăugându-se "materiale", dispar formulările "pentru altul" şi "indirect" şi ar urma să se pedepasească cu închisoarea de la 1 la 5 ani, faţă de 2-7 ani cum este în prezent.

„Promisiunea, oferirea sau darea de bani ori alte foloase materiale, pentru sine, direct, unei persoane care are influenţă sau lasă să se creadă că are influenţă asupra unui funcţionar public, pentru a-l determina pe acesta să îndeplinească, să nu îndeplinească, să urgenteze ori să întârzie îndeplinirea unui act ce intră în îndatoririle sale de serviciu sau să îndeplinească un act contrar acestor îndatoriri, se pedepseşte cu închisoarea de la 1 la 5 ani şi interzicerea exercitării unor drepturi”, se arată în forma propusă de deputatul PSD Cătălin Rădulescu.

Forma actuală prevede că „promisiunea, oferirea sau darea de bani ori alte foloase, pentru sine sau pentru altul, direct ori indirect, unei persoane care are influenţă sau lasă să se creadă că are influenţă asupra unui funcţionar public, pentru a-l determina pe acesta să îndeplinească, să nu îndeplinească, să urgenteze ori să întârzie îndeplinirea unui act ce intră în îndatoririle sale de serviciu sau să îndeplinească un act contrar acestor îndatoriri, se pedepseşte cu închisoare de la 2 la 7 ani şi interzicerea exercitării unor drepturi”.

„Cu privire la modificarea art.289, art. 290, art.291 şi art.292 considerăm că ar trebui clasificate ca materiale foloasele care determină săvârşirea infracţiunii. Noţiunea de foloase este extrem de largă lăsându-se astfel o oportunitate de abuz din partea organelor abilitate în cercetarea şi sancţionarea acestor infracţiuni”, se arată în expunerea de motive.

De asemenea, Rădulescu propune şi abrogarea alineatului 2 al articolului 292, care stabileşte că „făptuitorul nu se pedepseşte dacă denunţă fapta mai înainte ca organul de urmărire penală să fi fost sesizat cu privire la aceasta”.

Ar urma să fie abrogat şi articolul 299 referitor la folosirea abuzivă a funcţiei în scop sexual, parlamentarii PSD considerând că „noţiunea de favoruri sexuale este o noţiune care nu poate fi determinată precis”.

În ceea ce priveşte modificarea articolului 297, care se referă la abuzul în serviciu, iniţiatorii consideră că aplicarea unei sancţiuni penale trebuie să intervină numai când fapta este săvârşită într-o formă gravă, şi anume când fapta a cauzat o pagubă materială substanţială, respectiv numai pentru o pagubă mai mare de 200.000 de euro.

„Fapta funcţionarului public care, în exercitarea atribuţiilor de serviciu, nu îndeplineşte un act sau îl îndeplineşte prin încălcarea legii şi prin aceasta cauzează o pagubă materială mai mare de 200.000 euro unei persoane fizice sau unei persoane juridice se pedepseşte cu închisoarea de la 1 la 5 ani şi interzicerea exercitării dreptului de a ocupa o funcţie publică”, potrivit textului legislativ.

Forma actuală a articolului 297 stabileşte că abuzul în serviciu este „Fapta funcţionarului public care, în exercitarea atribuţiilor de serviciu, nu îndeplineşte un act sau îl îndeplineşte în mod defectuos şi prin aceasta cauzează o pagubă ori o vătămare a drepturilor sau intereselor legitime ale unei persoane fizice sau ale unei persoane juridice, se pedepseşte cu închisoare de la 2 la 7 ani şi interzicerea exercitării dreptului de a ocupa o funcţie publică”.

În proiectul legislativ mai mare şi o modificare a articolului 60 din Codul penal, care face referire la regimul închisorii. Astfel, iniţiatorul a adăugat două noi alineate:

„(2) Pedepsele cu închisoarea de până la 3 ani se execută la domiciliu; (3) Pedeapsa cu închisoarea la domiciliu se aplică şi în cazul persoanelor condamnate la pedeapsa cu închisoarea peste 3 ani dar cu vârsta de cel puţin 60 de ani sau al celor care suferă de bolile grave sau incurabile stabilite prin lege”, potrivit textului normativ.

În ceea ce priveşte Legea nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală, ar urma să fie modificat articolul 111, care se referă la modul de audiere a persoanei vătămate.

„În cursul urmăririi penale, audierea persoanei vătămate se înregistrează prin mijloace tehnice audio sau audio-video”, potrivit textului legislativ.

Forma actuală prevede că în cursul urmăririi penale, audierea persoanei vătămate se înregistrează prin mijloace tehnice audio sau audio-video, atunci când organul de urmărire penală consideră necesar sau atunci când persoană vătămată a solicitat această în mod expres, iar înregistrarea este posibilă.

Totodată, se propune şi modificarea art. 202, privind „Scopul, condiţiile generale de aplicare şi categoriile măsurilor preventive”.

„Măsurile preventive pot fi dispuse dacă există probe sau indicii temeinice din care rezultă suspiciunea rezonabilă că o persoană a săvârşit o infracţiune şi dacă sunt necesare în scopul asigurării bunei desfăşurări a procesului penal, al împiedicării sustragerii suspectului ori a inculpatului de la urmărirea penală sau de la judecată ori al prevenirii săvârşirii unei alte infracţiuni”, potrivit formei actuale a legii.

Ca urmare a propunerii PSD, va fi eliminată sintagma „suspiciunea rezonabilă”.

Articolul 285 privind obiectul urmăririi penale va avea un nou alineat.

„Actele de urmărire penală efectuate de organele de cercetare penală sau de procurori la sediul unităţii unde funcţionează, se înregistrează cu mijloace tehnice audio-video”, conform propunerii parlamentarilor PSD.

Totodată, ar urma să fie modificat articolul 290, care face referire la denunţ.

„Denunţul poate fi făcut în termen de 6 luni de la data la care denunţătorul a aflat despre săvârşirea faptei, cu excepţia infracţiunilor contra persoanei şi a infracţiunilor contra securităţii naţionale. Dacă denunţătorul nu denunţă fapta în termenul prevăzut anterior, va răspunde penal, iar denunţul său nu va mai putea constitui probă în procesul penal”, se arată în actul normativ.

Un ultim articol completat este 294, care conţine reglementări generale privind sesizarea organelor de urmărire penală.

„Soluţionarea cauzelor de către procurori se face în ordinea înregistrării lor”, prevede noul alineat.

Rădulescu argumentează, în expunerea de motive, că modificările avute în vedere doresc armonizarea legislaţiei noastre cu practica CEDO în materie.

Propunerea legislativă este susţină de 38 de parlamentari PSD, printre care deputaţii Liviu Pleşoianu şi Andreea Cosma. Proiectul se află în dezbatere la Senat, Camera Deputaţilor fiind for decizional.

Citește și: