Anca SIMINA
Anca SIMINA
8223 vizualizări 24 iul 2013

Ping-pong-ul între Palatul Victoria şi Palatul Cotroceni cu vânzarea pachetului de 51% din CFR Marfă riscă să conducă la o nouă privatizare eşuată, după fiascoul Oltchim din 2012. Cheia pasării responsabilităţii între premier şi preşedinte pentru un eventual eşec şi a delimitării de acesta este condiţia pusă până acum ferm de FMI înaintea încheierii unui nou acord de tip preventiv: semnarea contractului. Delegaţia FMI, CE şi a Băncii Mondiale a cerut de altfel, imediat după şedinţa de Guvern, o întâlnire cu Victor Ponta, Daniel Chiţoiu şi Liviu Voinea care a durat mai bine de două ore, nefiind însă anunţată public.

Că aceasta a fost constant una din condiţiile FMI o spune, pentru gândul, fostul ministru Relu Fenechiu, revocat recent din funcţie. "FMI a cerut la ultima întâlnire cu colegii din minister semnarea în cel mai scurt timp a contractului. Sper ca preşedintele să aibă responsabilitate şi să dea o poziţie oficială a CSAT", a comentat Fenechiu după ce premierul Victor Ponta a anunţat aprobarea în şedinţa de Guvern a condiţiilor de vânzare sub rezerva avizării de CSAT până pe 23 septembrie.

Noua tactică a Guvernului a fost pusă în practică în prima zi de concediu a preşedintelui Traian Băsescu, aflat deja la Neptun. În lipsa lui Băsescu la Cotroceni, purtătorul său de cuvânt, Bogdan Oprea a parat susţinând că "ar fi o ilegalitate ca CSAT să se pronunţe pe contracte de privatizare" şi că "Ponta încearcă să fugă de responsabilitate".

În aceste condiţii, deznodământul l-a dat tot Ponta: "Dacă nu se discută în CSAT, pică. Ce se se întâmple?". Fenechiu spune însă că, la plecarea de la Ministerul Transporturilor, avea un plan B pentru cazul anulării privatizării. Soluţiile sale: "reluarea privatizării în cel mai scurt timp, mulţi din cei care au crezut că mimăm o privatizare sunt interesaţi" sau păstrarea în portofoliul statului cu condiţia menţinerii deciziei de ştergere a datoriilor şi a păstrării actualei conduceri. "Altfel va fi vândută la fier vechi. Ştiţi cât se va obţine? Vreo 70 de milioane de euro", spune fostul ministru.

Tactica lui Ponta şi răspunsul lui Băsescu

Presat de Băsescu să îşi asume politic privatizarea CFR Marfă, în timpul interimatului la Transporturi, Ponta a semnat astăzi Hotărârea de Guvern "pentru aprobarea elementelor principale ale contractului de vânzare-cumpărare de acţiuni între Statul Român, prin Ministerul Transporturilor, în calitate de vânzător, şi Societatea Comercială Grup Feroviar Român SA, în calitate de cumpărător" pentru 51% din CFR Marfă.  

A pus însă o condiţie. "Dacă tot vorbeşte preşedintele, să-i dăm atribuţii", a justificat el mutarea de a cere avizul CSAT, neobişnuită prin  faptul că avizele actelor normative se dau, potrivit legii CSAT, înainte şi nu după aprobarea Hotărârilor de Guvern.

Mai mult, aşa cum apare în textul HG, nepublicat încă de Guvern, "avizul este condiţie de semnare", a explicat pentru gândul Cristian Ghibu, secretarul de stat care gestionează Ministerul Transporturilor în timpul interimatului şi care a înaintat actul normativ pe masa Guvernului.

Astfel, "în 60 de zile trebuie încheiat contractul. Dacă CSAT se opune nu va fi semnat deloc. Dacă dă aviz, va fi semnat imediat", a tradus Ponta tactica Guvernului, invocând ca temei legal "noua lege a CSAT".  Legea este însă aceeaşi din 2002 şi prevede că CSAT are, printre atribuţii, avizarea "proiectelor de acte normative iniţiate sau emise de Guvern", nu şi actele după aprobare.

Aceeaşi lege i-a fost "recomandată" în replică, lui Victor Ponta de purtătorul de cuvânt al preşedintelui, Bogdan Oprea. "Va afla că CSAT are atribuţii strict privind securitatea naţională, şi nu are nicio atribuţie financiar-economică în baza căreia să poată aviza contracte comerciale sau contracte de privatizare", spune Oprea, arătând că "Victor Ponta, aşa cum ne-a obişnuit, încearcă să fugă, din nou, de responsabilitate".

În accepţiunea Preşedinţiei, "ar fi o ilegalitate ca CSAT să se pronunţe pe acest contract de privatizare". Aşa că îl rugăm respectuos pe domnul prim-ministru Victor Ponta să nu aştepte avizul CSAT după derularea procesului de privatizare pentru că domnul preşedinte Traian Băsescu nu va accepta să încalce legea. Singurii care poate decide asupra acestui contract sunt ministrul interimar al Transporturilor, domnul Victor Ponta, prim-ministrul Guvernului României, domnul Victor Ponta, şi Guvernul Victor Ponta. Domnul Traian Băsescu, speră ca domnul prim-ministru Victor Ponta să nu genereze un nou episod tip «Oltchim» cu ocazia privatizării CFR Marfă", i-a transmis Oprea mesajul Băsescu.

Primul scenariu: CSAT intră în jocul lui Ponta

Cu actul normativ emis şi incluzând condiţia avizului, Guvernul va trimite însă HG la Cotroceni. Aici, adresa oficială va fi analizată de Secretariatul CSAT şi propusă sau nu pentru includerea pe ordinea de zi a şedinţei ordinare din septembrie. Decizia îi aparţine însă preşedintelui CSAT care este şeful statului. Primele semnale sunt mai degrabă negative.

În cazul puţin probabil în care CSAT ar considera însă că există o bază legală pentru discutarea contractului înainte de semnare, deznodământul este greu de anticipat.

"CSAT are mai multe variante: poate să spună că procedura a respectat sau nu strategia de privatizare; sau că în cele şase luni (de la aprobarea strategiei în CSAT, n.red.) au intervenit elemente noi şi consideră că nu mai e bine să o privatizăm; sau cu argumente, poate secrete, să spună că acest grup care a câştigat nu are capacitatea de a dezvolta CFR Marfă", estimează Relu Fenechiu, implicat până acum două săptămâni în privatizarea CFR Marfă.

De ce CSAT? "Pentru că preşedintele e primul om în stat, a semnat strategia de privatizare a CFR Marfă, iar acum face afirmaţia publică – şi are greutatea unui preşedinte – că nu a fost corectă procedura, că nu e bun câştigătorul. Iar deciziile se iau pe documente, nu pe declaraţii la ore de mare audienţă. Dacă spune că nu e în regulă, s-ar putea să nu primim un răspuns de ce, să fie secret, dar ştim că e responsabilitatea cuiva", justifică liberalul, politic, gestul fostului său şef din Guvern.

Al doilea scenariu: CSAT nu pune avizul pe ordinea de zi

Fie că se va programa, fie că nu, o şedinţă a CSAT până pe 23 septembrie, când expiră termenul de semnare dat de hotărârea de Guvern, preşedintele poate ignora până la acea dată cererea venită din partea lui Ponta.

Singurele constrângeri legale sunt reunirea CSAT la fiecare trei luni - ultima şedinţă având loc în iunie -, temele de discuţie fiind însă alegerea exclusivă a lui Băsescu.

Dacă până pe 23 septembrie nu va exista un aviz, vânzarea către GFR se anulează automat, se  arată în aceeaşi hotărâre de Guvern: "Dacă finalizarea nu va avea loc, independent de orice culpă a Cumpărătorului, într-o perioadă de maxim 60 de zile calendaristice de la data intrării în vigoare a prezentei Hotărâri, contractul se desfiinţează de plin drept fără a mai fi necesară punerea în întârziere şi fără orice altă formalitate prealabilă şi fără intervenţia instanţei".

"Ar trebui ca preşedintele să convoace CSAT de urgenţă. Nu implică niciun cost, faţă de referendumurile cu care ne tot ameninţă. Poate să-l facă şi la noapte, la Neptun", crede Relu Fenechiu.

Al treilea scenariu: ratarea privatizării."Ori vindem altcuiva, ori păstrăm compania cu datoriile şterse, ori o dăm la fier vechi"

Guvernul are însă variantele pregătite şi pentru ratarea privatizării, cel mai probabil scenariu în noile condiţii. Fostul ministru liberal a explicat pentru gândul că, din informaţiile pe care le-ar fi obţinut ulterior declansării procedurii, "mai multe companii care au crezut că doar mimim privatizarea s-ar fi însris".

"Eu, până pe 12 iulie, cât am fost la Minister, mă gândeam la două variante. Prima: reluarea procedurii de privatizare în termenul cel mai scurt. Din informaţiile pe care le-am avut ulterior, mai multe companii nu au crezut că noi chiar vrem să privatizăm CFR Marfă. Au crezut că mimăm o privatizare şi mulţi nu s-au înscris, dar ar fi interesaţi", prezintă el alternativa.

A doua variantă de sertar: "În condiţiile în care aş fi rămas la Minister şi actuala echipă de la conducerea CFR Marfă ar fi rămas să conducă, şi dacă s-ar păstra condiţiile de azi, adică o companie fără datorii istorice, am convingerea că într-un an se poate aduce compania pe profit. Dar trebuie să existe aceste două condiţii: să nu ne tăiem craca de sub picioare şi să-i repunem datoriile în cârcă şi să nu existe presiuni de niciun fel asupra conducerii", spune Fenechiu.

Potrivit fostului ministru, statul ar putea considera în continuare datoriile ca fiind şterse fără ca acest lucru s[ fie asimilat ajutorului de stat. "Comisia Europeană ne-a spus că nu ar fi şi nu a făcut nicio legătură cu privatizarea. Şi dacă ar fi să alegem această cale, ar trebui statul român să se bată pentru CFR să rămână cu datoriile şterse. Altfel va fi vândută la fier vechi şi ştiţi cât se va obţine? Înmulţiţi 30.000 de  vagoane cu 12-14 tone şi cu 200 de euro. Vreo 70 de milioane de euro", calculează Fenechiu.

Istoricul unei privatizări cu emoţii

Privatizarea CFR Marfă a fost asumată în acordul cu FMI, ca intenţie, de Guvernul Mihai Răzvan Ungureanu. Ajuns la Palatul Victoria, cabinetul Ponta I a făcut o primă strategie de privatizare, a inclus-o într-un proiect de HG şi a trimis-o, în septembrie 2012, pentru avizare la CSAT. Prima strategie a fost însă respinsă. "CFR Marfă a fost respins la privatizare pentru că se propunea privatizare cu strigare, ca la Oltchim. Or, să vii să vrei să validezi cea mai riscantă variantă de privatizare pentru o companie de talia CFR Marfă mi s-a părut inadmisibil. Deci, CFR Marfă este o companie care poate fi privatizată, dar nu prin privatizare cu strigare. O văd cu un investitor strategic, o mare companie feroviară europeană, va opera pe teritoriul României, o companie care să îi ridice valoarea ca şi companie", a explicat ulterior Băsescu, la solicitarea gândul, motivele respingerii.

În februarie 2013, Guvernul Ponta II a înaintat un nou proiect de hotărâre, modificând strategia. Palatul Cotroceni şi-a dat atunci avizul, cerând un investitor strategic. "Consiliul Suprem de Apărare a Ţării a avizat acest proiect solicitând privatizarea cu un investitor strategic şi respectarea obligaţiilor pe care „C.F.R. Marfă” - S.A. le are faţă de MApN, NATO şi alte structuri de securitate", se arată în comunicatul trimis după şedinţa CSAT din 5 februarie.

Condiţiile stabilite atunci: cumpărarea de către un investitor strategic, respectarea obligaţiilor faţă de NATO, garanţie de participare de 10 milioane de euro, licitaţie cu plic închis şi câştigător desemnat până în iunie 2013.

Pe 22 iulie, în condiţiile întârzierii unei decizii în Guvern, Băsescu critică privatizarea şi anunţă că a avertizat FMI asupra acestui lucru. Tot atunci, preşedintele anticipează cererea unui aviz din partea CSAT şi o refuză din start. "CFR Marfă este o companie mare, este cea mai mare companie de transport mărfuri din România, este o companie strategică prin obligaţiile pe care le are în situaţii care reclamă mişcări ale Armatei Române în eventualitatea unor situaţii de criză şi de asemenea este o companie care are obligaţii asumate în ceea ce priveşte nevoile de transport NATO. De aceea, compania a fost şi în atenţia CSAT şi strict pe aceste domenii, şi nu pe ceea ce încearcă unii politicieni să spună: dar privatizarea a fost aprobată de CSAT. Nu, CSAT nu se ocupă de târguieli, de bani, ci se ocupă doar de problemele de securitate naţională", a spus el de la Palatul Cotroceni, susţinând că GFR nu ar avea banii nici să cumpere, nici să investească în CFR Marfă şi cerându-i lui Ponta să-şi asume o decizie: semnarea contractului sau anularea privatizării.


 

Citește și: