no author
Cătălina Mănoiu
1026 vizualizări 4 oct 2017
"E o atitudine destul de brutală şi foarte clară. Aici nu există nuanţe (...) Majoritatea este asigurată de PSD- ALDE, pe de-o parte, dar noi am propus un proiect de lege extrem de corect prin mijloace parlamentare. Am avut o discuţie cu toată clasa politică, dar această clasă a refuzat în 2017 orice discuţie cu minorităţile. E un mesaj foarte clar", a declarat, la Parlament, Kelemen Hunor. 
 
În aceeaşi linie s-a menţinut şi deputatul UDMR, Marton Arapd, care a anunţat că protocolul de colaborare dintre PSD şi UDMR va fi supus unei analize.
 
„Asta va fi o analiză la nivelul celor două conduceri ale celor două partide. Eu unul nu fac parte din acel segment care ia astfel de decizii (...)”, a răspuns Marton.
 
Deputatul UDMR s-a arătat surprins de votul dat în Parlament. 
 
„S-a votat în ansamblu respingerea unui proiect de lege înainte de a se discuta pe articole. Am impresia că mulţi dintre colegi au venit cu nişte concepte dinainte pregătite fără să cunoască textul exact al legii. Noi credem că orice lege merită să fie dezbătută (...) Erau persoane care combăteau faptul că ar trebui să fie aplicate în România prevederile unor convenţii internaţionale pe care ţara noastră le-a ratificat”, a declarat Marton Arpad, la finalul şedinţei comisiilor reunite.
 
Arpad a afirmat că reducerea pragului ar fi fost în favoarea mai multor minorităţi naţionale, „mult mai mici decât cea maghiară care prin acest demers ar putea să îşi folosească limba lor în unităţile administrative în care locuiesc (...) lipoveni, tătari, turci, bulgari, sârbi (...)”.
 
Plenul Camerei Deputaţilor a respins, miercuri, proiectul de lege propus de UDMR privind reducerea pragului de reprezentare de la 20% la 10% pentru folosirea limbii materne în relaţia cu administraţia publică. Anterior, Comisia juridică şi Comisia de administraţie au respins, miercuri dimineaţă, cu majoritate de voturi proiectul de lege propus de UDMR care prevedea reducerea pragului de reprezentare de la 20% la 10% pentru folosirea limbii materne în relaţia cu administraţia publică.
 
Propunerea de respingere în integralitate a proiectului de lege a aparţinut opoziţiei parlamentare şi a fost votată cu majoritate de voturi, deşi deputatul UDMR Marton Arpad a propus dezbaterea proiectului de lege pe articole.
Potrivit proiectului de lege respins, în unităţile administrativ teritoriale în care cetăţenii aparţinând minorităţilor naţionale au o pondere de peste 10 % din numărul total al locuitorilor, care şi-au declarat apartenenţa etnică sau în care există un număr semnificativ de cetăţeni aparţinând minorităţilor naţionale, autorităţile administraţiei publice locale, instituţiile publice aflate în subordinea acestora, organismele prestatoare de servicii publice şi de utilitate publică de interes local sau judeţean, precum şi pefecturile, serviciile publice de interes local sau judeţean precum şi prefecturile, serviciile publice deconcentrate ale ministerelor şi ale celorlalte organe ale administraţiei publice centrale din unităţile administrativ teritoriale au obligaţia să asigure în raporturile cu aceştia, folosirea limbii materne, în conformitate cu procedurile Constituţiei, ale prezentei legi şi ale tratatelor internaţionale la care România este parte.
 
Dezbaterea nu a fost lipsită de controverse. UDMR a susţinut în comisii că proiectul de lege vrea să clarifice prevederi "ratificate în Cartă şi în Constituţie", PNL a afirmat că România este dată ca exemplu în privinţa respectării drepturilor minorităţilor, iar USR că expunerea proiectului s-a făcut în mod "extrem de nefericit".
 
Deputatul UDMR Marton Arpad a afirmat că proiectul de lege privind reducerea pragului de reprezentare de la 20% la 10% pentru folosirea limbii materne în relaţia cu administraţia publică îşi propune să clarifice prevederi care "sunt clar ratificate în Cartă şi în Constituţie".
 
"Am constatat în teritoriu că, în diferite unităţi administrativ teritoriale, se interpretează în fel şi chip, pentru ce situaţii este obligatorie folosirea limbii materne, inscripţionarea în acele limbi minoritare, care sunt elemente care pot fi inscripţionate şi care nu pot fi inscripţionate, ajungând chiar şi până la decizii ale unor Curţi de a invalida şi pedepsi pentru a se folosi o limba a unei minorităţi naţionale, aşa cum prevede ea în Carta ratificată în Romania. Ca atare, pentru a clarifica aceste elemente, am încercat să scriem exhaustiv toate acele situaţii care izvorăsc din Carta şi Constituţia României", a declarat deputatul UDMR Marton Arpad.
 
PNL a susţinut că România este dată drept exemplu de bune practici în ceea ce înseamnă protecţia minorităţilor.
 
“(...) România este dată drept exemplu de bune practici în ceea ce înseamnă protecţia minorităţilor. (...) Vorbim de o propunere, de o încercare care nu poate deşi sfera Constituţiei României. (...)PNL va propune un raport de respingere a proiectului de lege şi cred ca împreună cu toţi romanii din ţară şi din străinătate, indiferent de etnie, vom putea să ne bucuram de sărbătoarea Centenarului - cea mai mare sărbătoare a tuturor românilor, a spus deputatul PNL Florin Roman, făcând trimitere la faptul că reprezentanţii UDMR au susţinut anterior în spatial public că anul Centenarului este un al de doliu.
 
Deputatul USR Tudor Benga a declarat că UDMR a adus în spatial public într-un mod “extrem de nefericit” acest proiect de lege.
 
"Problema este însă că UDMR a ales că aducă acest proiect de lege în spaţiul public într-un mod extrem de nefericit pentru relaţiile dintre comunităţi. Acest proiect de lege a apărut şi a intrat în dezbatere publică şi a fost forţat aproape să treacă într-un moment în care majoritatea parlamentară condusă de un condamnat penal lupta să-şi salveze pielea", a afirmat deputatul USR.
 
Declaraţia deputatului USR a fost sancţionată de preşedintele Comisiei juridice, deputatul PSD Eugen Nicolicea, care i-a tăiat microfonul deputatului din opoziţie.
 
"Vă rog să vă comportaţi ca un deputat, să nu faceţi Parlamentul de râs. Voi fi obligat să vă sancţionez, şi vă voi sancţiona", a spus Nicolicea, USR părăsind sala de şedinţă la scurt timp.
 
„Tocmai am părăsit în semn de protest împreună cu colegii mei din USR şedinţa comună a comisiilor juridică, administraţie şi drepturile omului pe proiectul UDMR de reducere a pragului lingvistic după ce Eugen Nicolicea mi-a tăiat microfonul. Pentru că am spus clar şi răspicat ceea ce spun din iunie: vreau să votez pentru reducerea pragului, e dreptul fundamental al maghiarilor, dar este foarte grav că UDMR-ul a negociat o problemă fundamentală de valori cu un condamnat penal care căuta să-şi salveze pielea politică înaintea moţiunii de cenzură. Mai aveam şi altele de zis", a scris Benga pe Facebook. 
 
Nici minorităţile naţionale nu au susţinut proiectul UDMR.
 
"Am votat ieri, în cadrul grupului minorităţilor naţionale, respingerea proiectului de lege. (...) Scăderea pragului la 10 % este neconstituţională, peste tot în Europa este de 20 %. (...) Considerăm că România ne-a acordat nouă minoritarilor destule drepturi, şi noi suntem mulţumiţi de ceea ce ne-a oferit statul român", ", a declarat deputata Mariana Popescu.
 
Proiectul de lege a fost respins cu majoritate de voturi în comisiile de specialitate reunite, decizia fiind urmată de aplauzele parlamentarilor.
 
Reprezentanţii tuturor grupurilor parlamentare au afirmat că România rămâne una dintre ţările model în ceea ce priveşte toleranţa faţă de minorităţi.
 
Propunerea de respingere în integralitate a proiectului de lege a aparţinut opoziţiei parlamentare. Raportul de respingere adoptat de comisiile reunite urmează să fie supus votului plenului Camerei Deputaţilor, Senatul fiind for decizional.
 

 

Arpad: Va fi o analiză la nivelul celor două conduceri ale celor două partide
 
În urma votului, deputatul UDMR, Marton Arapd, a declarat că va exista o analiză a protocolui parlamentar dintre UDMR şi PSD.
 
„Este un vot pentru mine surprinzător mai ales că este un vot din punct de vedere procedural aparent corect. (...) s-a votat în ansamblu respingerea unui proiect de lege înainte de a se discuta pe articole. Am impresia că mulţi dintre colegi au venit cu nişte concepte dinainte pregătite fără să cunoască textul exact al legii. Noi credem că orice lege merită să fie dezbătută (...) Erau persoane care combăteau faptul că ar trebui să fie aplicate în România prevederile unor convenţii internaţionale pe care ţara noastră le-a ratificat”, a declarat deputatul UDMR Marton Arpad la finalul şedinţei comisiilor reunite.
 
Marton Arpad a afirmat că reducerea pragului ar fi fost în favoarea mai multor minorităţi naţionale, „mult mai mici decât cea maghiară care prin acest demers ar putea să îşi folosească limba lor în unităţile administrative în care locuiesc (...) lipoveni, tătari, turci, bulgari, sârbi (...)”.
 
Întrebat dacă votul pe care l-au dat deputaţi social-democraţi pune în pericol protocolul parlamentar dintre UDMR şi PSD, Arpad a precizat că la nivelul conducerii se va face o analiză.
 
„Asta va fi o analiză la nivelul celor două conduceri ale celor două partide. Eu unul nu fac parte din acel segment care ia astfel de decizii (...)”, a răspuns Marton.
 

Citește și: