ANUNŢ Candidat pentru Cotroceni şi posibil moştenitor al lui Marko Bela la conducerea UDMR

Provocarea Gândul: Preşedinte maghiar. L-aţi vota? Kelemen Hunor: „Şi Sibiul este administrat de un german şi cu ţara nu s-a întâmplat nimic”

- Kelemen Hunor susţine că handicapul candidaturii sale la funcţia supremă în stat îl reprezintă prejudecăţile românilor legate de comunitatea maghiară

- Miza participării sale la alegerile prezidenţiale este obţinerea şefiei UDMR

1 foto 0 audio 0 video 0 alte fisiere

Provocarea Gândul: Preşedinte maghiar. L-aţi vota? Kelemen Hunor: „Şi Sibiul este administrat de un german şi cu ţara nu s-a întâmplat nimic”

Mai puţin cunoscut de români, dar foarte popular în comunitatea maghiară, preşedintele executiv al UDMR, Kelemen Hunor, a fost desemnat, sâmbătă, de udemerişti să-i reprezinte în cursa pentru prezidenţiale. Mai important, însă, decât participarea în sine la alegerile din noiembrie, este faptul că această candidatură îl va propulsa, cel mai probabil, în cea mai înaltă funcţie în Uniune, la alegerile interne de peste doi ani. În acest moment, obţinerea viitorului mandat de preşedinte al UDMR nu pare dificilă, mai ales că el este susţinut puternic de actualul lider, Marko Bela.

Kelemen Hunor evită deocamdată să se refere la acest subiect, susţinând că are de lucru la strategia de campanie pentru scrutinul din toamnă. „Nu punem căruţa în faţa boilor. Este prematur să vorbim despre alte chestiuni. În iulie-august, vom începe elaborarea strategiei de campanie”, ne-a declarat Kelemen. El a ţinut să menţioneze că aceasta va conţine şi mesaje pentru electoratul român: „Vom avea mesaj pentru maghiari, dar şi pentru români, vom păstra deschiderea şi dialogul. Pentru problemele generale vom avea acelaşi mesaj, pentru problemele speciale mesaje segmentate”. Candidatul UDMR a recunoscut că are probleme legate de notorietate printre români, pe care crede, însă, că le va depăşi pentru că aşa s-a întâmplat şi la momentul primei candidaturi a lui Gyorgy Frunda la funcţia supremă în stat: „Când am spus că accept să candidez eram conştient că există şi această problemă, dar printr-o campanie mai bună o voi rezolva”.

Mai îngrijorător decât lipsa notorietăţii este, pentru Kelemen Hunor, aspectul legat de prejudecăţile românilor în privinţa comunităţii maghiare. „Ar mai fi un handicap, şi anume prejudecăţile privind maghiarii şi funcţiile înalte în stat. Dar am un exemplu: Sibiul este de mai mulţi ani administrat de un german şi este administrat foarte bine, iar cu ţara nu s-a întâmplat nimic. Societatea românească mai are mult de traversat până nu vor mai conta etnia şi religia”, a apreciat Kelemen. Acesta a refuzat să spună totuşi cum se poziţionează faţă de problema obţinerii autonomiei teritoriale. „Despre autonomie voi vorbi la momentul potrivit”, a arătat udemeristul, care a adăugat, în context, că se consideră „un om echilibrat”, nu „moderat sau radical”.

Cu moderaţie, tot spre autonomie

La reuniunea UDMR de sâmbătă de la Târgu Mureş, Kelemen Hunor a declarat că maghiarii respectă statul român, sărbătorile şi simbolurile naţionale, dar aşteaptă, la rândul lor, să fie respectaţi de politicienii români. „În campanie, noi vom spune că România trebuie să se schimbe. Noi vom spune ce ne doare şi de ce ne doare. Noi vom spune că trebuie să existe egalitate de şanse în România, pentru că acum nu există. Vom spune că este nevoie de autonomie. Noi, maghiarii, respectăm statul român, sărbătorile şi simbolurile naţionale, dar aşteptăm să fim şi noi respectaţi. Vom face o campanie a mesajului din Transilvania”, a spus liderul Uniunii. Intrat în politică în 1997, Kelemen Hunor a avut o ascensiune rapidă, ajungând în 2007 preşedintele executiv al UDMR. Din anul 2000 este deputat, membru în Comisia pentru cultură, iar din 2005 chestor al Camerei. În cadrul Uniunii, el a fost şeful mai multor campanii electorale.

Citeşte şi Udemeriştii îşi încearcă norocul la prezidenţiale cu „executivul” Kelemen Hunor