Iasmina Ardelean
21703 vizualizări 26 dec 2017


În ceea ce priveşte modificarea articolului 297, care se referă la abuzul în serviciu, iniţiatorii consideră că aplicarea unei sancţiuni penale trebuie să intervină numai când fapta este săvârşită într-o formă gravă, şi anume când fapta a cauzat o pagubă materială substanţială, respectiv numai pentru o pagubă mai mare de 200.000 de euro.

„Fapta funcţionarului public care, în exercitarea atribuţiilor de serviciu, nu îndeplineşte un act sau îl îndeplineşte prin încălcarea legii şi prin aceasta cauzează o pagubă materială mai mare de 200.000 euro unei persoane fizice sau unei persoane juridice se pedepseşte cu închisoarea de la 1 la 5 ani şi interzicerea exercitării dreptului de a ocupa o funcţie publică”, potrivit textului legislativ.

Forma actuală a articolului 297 stabileşte că abuzul în serviciu este „Fapta funcţionarului public care, în exercitarea atribuţiilor de serviciu, nu îndeplineşte un act sau îl îndeplineşte în mod defectuos şi prin aceasta cauzează o pagubă ori o vătămare a drepturilor sau intereselor legitime ale unei persoane fizice sau ale unei persoane juridice, se pedepseşte cu închisoare de la 2 la 7 ani şi interzicerea exercitării dreptului de a ocupa o funcţie publică”.

În proiectul legislativ mai mare şi o modificare a articolului 60 din Codul penal, care face referire la regimul închisorii. Astfel, iniţiatorul a adăugat două noi alineate:

„(2) Pedepsele cu închisoarea de până la 3 ani se execută la domiciliu; (3) Pedeapsa cu închisoarea la domiciliu se aplică şi în cazul persoanelor condamnate la pedeapsa cu închisoarea peste 3 ani dar cu vârsta de cel puţin 60 de ani sau al celor care suferă de bolile grave sau incurabile stabilite prin lege”, potrivit textului normativ.

De asemenea, proiectul prevede şi modificarea Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală. Astfel, ar urma să fie modificat articolul 290, care face referire la denunţ.

„Denunţul poate fi făcut în termen de 6 luni de la data la care denunţătorul a aflat despre săvârşirea faptei, cu excepţia infracţiunilor contra persoanei şi a infracţiunilor contra securităţii naţionale. Dacă denunţătorul nu denunţă fapta în termenul prevăzut anterior, va răspunde penal, iar denunţul său nu va mai putea constitui probă în procesul penal”, se arată în actul normativ.

Rădulescu argumentează, în expunerea de motive, că modificările avute în vedere doresc armonizarea legislaţiei noastre cu practica CEDO în materie.

Propunerea legislativă este susţină de 38 de parlamentari PSD, printre care deputaţii Liviu Pleşoianu şi Andreea Cosma. Proiectul se află în dezbatere la Senat, Camera Deputaţilor fiind for decizional.

Citește și: