no author
Cristina ANDREI
Liviu Dadacus - Mediafax
Cristina ANDREI
988 vizualizări 22 mar 2017

„Propunerea legislativă are drept obiectiv alinierea la normele europene, respectarea Recomandărilor Comisiei de la Veneţia şi, nu în ultimul rând, punerea în acord a normelor referendare cu deciziile Curţii Constituţionale”, se menţionează în expunerea de motive a propunerii legislative

În expunerea de motive se mai precizează că eforturile tot mai susţinute ale României de consolidare a statului de drept modern şi alinierea la democraţiile europene, precum şi adaptarea legislaţiei interne la reglementările comunitare vizând respectarea recomandărilor Comisiei de la Veneţia – Codul bunelor practici în materie de referendum - impun fundamentarea soluţiilor legislative referendare, pentru o "cât mai mare predictibilitate şi eficienţă legislativă". Iniţiatorii propunerii legislative sunt deputaţii PSD Eugen Nicolicea, Oana Florea, Alexandru Bălănescu şi Iulian Iacomi.

Propunere legislativă modifică Legea 3/2000 privind organizarea şi desfăşurarea referedumului şi urmează a fi depusă la Senat, ca primă Cameră sesizată. În propunerea de lege se prevede că nu pot face obiectul referendumului problemele care nu pot fi supuse revizuirii, problemele pentru care e necesară revizuirea Constituţiei, probleme fiscale, cele cu caracter internaţional, amnistia şi graţierea, care nu pot face obiectul iniţiativei legislative a cetăţenilor.

De asemenea, se prevede că nu se poate organiza un referendum dacă textul propus pentru a fi supus referendumului ţine de competenţa exclusivă a Parlamentului, textul propus pentru a fi supus referendumului contravine dreptului internaţional sau principiilor statutare ale Consiliului Europei (democraţia, drepturile omului şi preeminenţa dreptului – statului de drept).

O altă prevedere vizează faptul că referendumul pentru demiterea preşedintelui României este obligatoriu şi se stabileşte prin hotărârea Parlamentului, în condiţiile prevăzute la art. 95 din Constituţie, iar rezultatul acestuia este obligatoriu.

Propunerea legislativă stipulează, totodată, că preşedintele României, după consultarea Parlamentului, poate cere poporului să îşi exprime voinţa prin referendum cu privire la probleme de interes naţional, iar rezultatul acestuia este consultativ.

De asemenea, în propunerea de lege se stipulează că în cadrul referendumului populaţia poate fi consultată cu privire la una sau la mai multe probleme, precum şi cu privire la o problemă de interes naţional şi o problemă de interes local, pe buletine de vot separate.

Nicolicea a precizat, marţi, că proiectul este supus dezbaterii publice şi urmează a fi depus la Senat, în circuit legislativ, după ce se vor primi puncte de vedere, ca urmare a consultării publice. Proiectul a fost prezentat, marţi, de Nicolicea, într-o primă dezbatere publică.

Propunerea PSD se bate cap în cap cu o decizie a Curţii Constituţionale din 2006: „Numai Preşedintele României are dreptul de a decide care sunt problemele de interes naţional, de a stabili, prin decret, problema concretă ce se supune referendumului şi data desfăşurării acestuia". 

Chiar dacă parlamentarii susţin că prin acest proiect semnat, printre alţii, şi de preşedintele Comisiei juridice a Camerei Deputaţilor, Eugen Nicolicea, se urmăreşte armonizarea legislaţiei cu deciziile CCR şi cu normele internaţionale în materie, iniţiativa vine clar în contradicţie chiar cu o hotărâre a Curţii din anul 2006, care arată că preşedintele este singurul care poate să hotărască asupra temelor de interes naţional pentru care poate fi convocat votul popular. Atunci, CCR a stabilit că art. 12 din Legea nr. 3/2000 privind organizarea şi desfăşurarea referendumului paragrafe în care erau trecute în revistă situaţiile considerate de interes naţional pe marginea cărora şeful statului putea să-i cheme la urne pe români, arătând că legitimitatea pe care acesta o deţine nu permite Parlamentului să intervină pentru a-i bloca deciziile în acest sens. 

Articolul respectiv din legea adoptată în 2000 şi modificată în 2003 arată că problemele de interes naţional pot constitui motive pentru convocarea unui referendum, acestea fiind definite în raport cu unele criterii precum reforma şi strategia economică a ţării, regimul de proprietate publică şi privată, decizii politice deosebite, autonomia locală, domeniul învăţământului, sistemul de apărare sau organizarea Armatei, semnarea unor acte internaţionale, regimul cultelor şi participarea României la structuri internaţionale. 

Acesta a fost declarat neconstituţional printr-o decizie a CCR din 2006, iar judecătorii au argumentat că singurul care poate să hotărască ce probleme sunt de interes naţional şi care se pretează pentru convocarea votului popular este preşedintele României. 

„Numai Preşedintele României are dreptul de a decide care sunt problemele de interes naţional şi, în cadrul acestora, de a stabili, prin decret, problema concretă ce se supune referendumului şi data desfăşurării acestuia. (...) Stabilirea prin lege a problemelor de interes naţional reprezintă un amestec al Parlamentului în exercitarea atribuţiilor exclusive ce-i sunt conferite prin Constituţie Preşedintelui şi, ca atare, o nesocotire a principiului separaţiei şi echilibrului puterilor în cadrul democraţiei constituţional”, se arată în motivarea deciziei, folosindu-se de sintagma care apare şi în Constituţie, „drept exclusiv" al preşedintelui, astfel că un răspuns al Parlamentului în acest sens rămâne cu rol consultativ şi nu are capacitatea de a bloca deciziile preşedintelui. 
 

 

 

 

 

Citește și: