Publicat

11

ianuarie

2017

21:29

5361

vizualizări

Şapte zile de guvernare PSD, şapte controverse. Cum s-a poziţionat noua putere în cazul unor probleme-cheie

Şapte zile de guvernare PSD, şapte controverse. De la sesizarea Avocatului Poporului care i-a deschis uşa Guvernului lui Liviu Dragnea, chiar în a doua zi după instalarea lui Sorin Grindeanu la Palatul Victoria, la redeschiderea discuţiei pe amnistie şi graţiere ori măririle de pensii şi salarii şi anchetarea bugetelor lăsate de Dacian Cioloş, prima săptămână după instalarea oficială la putere a PSD a fost marcată de decizii care au polarizat scena politică şi dezbaterea publică.

Şapte zile de guvernare PSD, şapte controverse. Cum s-a poziţionat noua putere în cazul unor probleme-cheie

Şapte zile de guvernare PSD, şapte controverse. De la sesizarea Avocatului Poporului care i-a deschis uşa Guvernului lui Liviu Dragnea, chiar în a doua zi după instalarea lui Sorin Grindeanu la Palatul Victoria, la redeschiderea discuţiei pe amnistie şi graţiere ori măririle de pensii şi salarii şi anchetarea bugetelor lăsate de Dacian Cioloş, prima săptămână după instalarea oficială la putere a PSD a fost marcată de decizii care au polarizat scena politică şi dezbaterea publică.

1. Primul test pentru bugetul ţării: majorările care ar putea arunca în aer deficitul bugetar

În primele zile ale anului, la scurt timp după ce Cabinetul Grindeanu a depus jurământul de învestitură, Guvernul a trecut la aplicarea unor promisiuni din campanie, primele dintr-o lungă serie de majorări şi tăieri de taxe pe baza cărora PSD şi-a construit programul de guvernare. Vineri, pe 6 ianuarie, Guvernul a aprobat creşterea salariului minim la 1.450 lei, majorarea cu 20% a salariului din administraţia locală, majorarea cu 50% a veniturilor actorilor şi a altor categorii de artişti, introducerea transportului gratuit pe calea ferată pentru studenţi, creşterea punctului de pensie la 1.000 lei, creşterea burselor prin majorarea alocării per student de la 83 lei la 201 lei, creşterea pensiei minime de la 400 lei la 520 lei, reducerea impozitului la 1% din cifra de afaceri pentru microîntreprinderile care sunt sub plafonul de 500.000 euro.

Potrivit notelor de fundamentare, măsurile prevăzute au un impact bugetar de 5,1 miliarde de lei, fără a include aici şi majorarea salariului minim. În deschiderea şedinţei de Guvern, premierul, Sorin Mihai Grindeanu a declarat că „pentru eliminarea plafonului CASS pentru cei cu salarii de peste cinci ori salariul mediu, aici avem undeva în jur de 36.000 de beneficiari. Veniturile cresc cu 500 de milioane lei, deci nu vorbim doar de cheltuieli, care ar acoperi eliminarea CASS pentru veniturile din investiţii şi alte activităţi şi, de asemenea, creşterea salariilor pentru sectorul de cultură pe care astăzi o adoptăm. 500 de milioane venituri pe partea asta cu plus, cheltuieli cu minus”.

În plus, premierul a explicat că bani pentru aplicarea acestor măsuri vor veni şi din plusul de venituri de 1,4 miliarde prin eliminarea plafonului CAS pentru cei cu salarii de cinci ori mai mari, schimbare care ar acoperi creşterea pensiei minime de la 400 la 520 lei de la 1 martie, transportul gratuit CFR pentru toţi studenţii şi mai mult decât dublarea burselor, de la 83 la 201 lei.
 
În aceeaşi zi, premierul a plusat, arătând că, potrivit calendarului anunţat de Executiv, în perioada următoare vor fi adoptate şi mai multe măsuri de acest tip, nu doar în Executiv, ci şi în Parlament, schimbări ale Codului Fiscal, în aşa fel încât să pună în practică promisiunile făcute alegătorilor. 
 
Avertismentele nu au întârziat, însă, să apară, primul dintre ele venind chiar din partea preşedintelui Consiliului Fiscal, Ionuţ Dumitru, care susţine că doar prima tranşă de majorări şi tăieri de taxe adoptate de Guvern va arunca în aer deficitul bugetar, ridicându-l la mai mult de 4% din PIB.
 
„Măsurile anunţate vineri de Executiv au un impact financiar foarte mare şi vor conduce la o creştere a deficitului bugetar la peste 4% din PIB", a declarat preşedintele Consiliului Fiscal, pentru Mediafax, toate acestea în condiţiie în care România trebuie să respecte o ţintă de deficit bugetar de maximum 3%, în caz contrar riscând sancţiuni din partea Comisiei Europene pentru deficit bugetar excesiv. 
 
 
Tot din categoria măsurilor fiscale care riscă să destabilizeze economia ţării face parte şi proiectul de lege prin care se aduc schimbări la Codul Fiscal, în aşa fel încât să se elimine plata CASS pentru pensionari şi impozitarea pensiilor mai mici de 2.000 de lei. Într-o sesiune extraordinară, plenul Camerei Deputaţilor a adoptat săptămâna trecută această reglementare, după ce Comisia de buget şi finanţe a Camerei Deputaţilor a adoptat un raport favorabil în acest sens. De altfel, preşedintele Klaus Iohannis a şi anunţat miercuri că va promulga această lege.
 
Mutarea a fost intens contestată de unele partide politice care au susţinut că legea a fost prezentată de PSD „ca o mărire a pensiilor mici, ceea ce este fals" şi că 66% din pensionari, cei cu pensiile cele mai mici, nu vor avea, de fapt, niciun beneficiu de pe urma proiectului PSD. „Este pură demagogie să pretinzi că ai să creşti pensiile mici, şi în realitate să creşti pensii de 2000 de lei, în detrimentul celor care trăiesc cu pensii sub 1000 de lei, de multe ori, sub nivelul sărăciei (...) Chiar şi asa, în forma actuală, cei cu pensiile speciale vor fi marii beneficiari, pentru că nu vor mai plăti CASS. Cât despre pensii, soluţia corectă este creşterea punctului de pensie, nu fardarea realităţii pentru a avea beneficii 'cine trebuie'", a explicat deputatul USR Adrian Claudiu Prisnel.
 
Nu aceeaşi poziţie au adoptat liberalii care au anunţat încă dinaintea plenului că vor vota în favoarea modificării Codului Fiscal prin care să se renunţe la impozitarea pensiilor sub 2.000 de lei, pentru că măsura ar fi una „echitabilă": „PNL a susţinut şi în comisia de specialitate, vom susţine şi în plenul Camerei Deputaţilor că soluţia corectă pentru pensionarii din România este să se realizeze o recalculare a pensiilor pe bază de contributivitate şi toate pensiile să fie scutitie de impozit. Credem că ar fi o soluţie echitabilă, o soluţie care să răspundă aşteptărilor pensionarilor după ani de muncă", a declarat atunci Raluca Turcan. 
 

2. Sesizarea făcută la CCR de Avocatul Poporului pentru legea care a stat în calea „dreptului legitim" al lui Dragnea de a fi premier

Cea mai aprinsă polemică a perioadei post-alegeri a fost cea referitoare la desemnarea noului premier care să conducă Guvernul. Pentru următorii patru ani sau, poate, doar deocamdată. Cel puţin asta a lăsat liderul PSD, Liviu Dragnea, favoritul pentru ocuparea celei mai înalte funcţii de la Palatul Victoria, să se înţeleagă atunci când a precizat că este „dreptul său legitim" de a fi prim ministru, drept care i-a fost încălcat de „o condamnare nedreaptă şi o lege profund neconstituţională" care l-au făcut să nu solicite acest lucru „deocamdată".

Reglementarea care a fost pe buzele tuturor înaintea desemnării premierului a fost legea 90/2001 privind organizareaa Guvernului, care interzice persoanelor condamnate penal să fie prim-ministru sau ministru, lege despre care Avocatul Poporului a anunţat că analizează posibilitatea de a o contesta la Curtea Constituţională. Lucru care s-a şi întâmplat la doar o zi după învestirea noului Guvern. Victor Ciorbea a contestat pe 5 ianuarie la CCR principala reglementare care l-a împiedicat pe Dragnea să ajungă în fruntea Executivului, argumentând că aceasta ar putea încălca principiul echilibrului puterilor în stat, dar şi faptul că lui Victor Ciorbea nu îi este clar ce înseamnă „condamnare penală”

Victor Ciorbea, Avocatul Poporului, a făcut joi ceea ce anunţase deja: după învestirea noului Guvern, a atacat la Curtea Constituţională legea 90/2001 privind organizarea Guvernului, care interzice persoanelor condamnate penal să fie prim-ministru sau ministru. Argumentele sale se referă la o posibilă încălcare a principiului echilibrului puterilor în stat, dar şi faptul că lui Victor Ciorbea nu îi este clar ce înseamnă „condamnare penală”. Replica de la Cotroceni nu s-a lăsat aşteptată, iar Klaus Iohannis a transmis, prin purtătoarea sa de cuvânt, că este „indignat" de această „acţiune cu unic beneficiar” a Avocatului Poporului, „care apără dreptul persoanelor condamnate penal de a ne conduce". „Strădaniile unei persoane condamnate penal de a deveni premier nu intră în agenda Avocatului Poporului”, a fost mesajul de la Cotroceni, acuzându-l pe Ciorbea că vrea să „deschidă poarta” persoanelor condamnate penal „să ne conducă”. 

Referindu-se la legea adoptată în 2001, care interzicea persoanelor condamnate penal să fie miniştri, respectiv prim-miniştri, Dobrovolschi a subliniat faptul că de atunci şi până în prezent "nimeni nu a considerat că este o problemă acest criteriu de moralitate pentru viaţa politică din Romania".
 
„În 2001, România era într-un plin proces de integrare în UE şi NATO. Atunci a fost adoptată o lege prin care persoanele condamnate penal nu mai aveau dreptul să fie miniştri, respectiv prim-miniştri. În 16 ani, nimeni, niciodată nu a considerat că este o problemă acest criteriu de moralitate viaţa politică din Romania. În 16 ani, Avocatul Poporului indiferent de numele persoanei care a ocupat funcţia, nu a considerat că textul legii reprezintă probleme pentru drepturile şi libertăţile cetăţeneşti. Prin urmare, această lege, în acest interval lung, nu a fost contestată pentru că este interesul tuturor ca societatea să fie condusă de persoane integre", a mai spus Mădălina Dobrovolschi. 
 
În susţinerea poziţiei Preşedinţiei, Dobrovolschi a invocat şi art. 58 alin. (1) şi art. 16 alin. (3) din Constituţie, care precizează că „rolul Avocatului Poporului e cel de a apăra drepturile şi libertăţile persoanelor fizice" şi că „funcţiile şi demnităţile publice se exercită în condiţiile legii".
 
La rândul său, preşedintele PSD Liviu Dragnea l-a acuzat pe Iohannis că face „presiuni nepermise” asupra judecătorilor CCR şi a Avocatului Poporului, însă a ţinut să transmită un mesaj împăciuitor: „Nu intenţionez să merg prim-ministru acum, nici acum, nici mâine, nici anul ăsta”. Dacă chiar ar fi vrut să fie prim-ministru acum, a spus Dragnea, ar fi putut modifica legea foarte simplu, prin ordonanţa de urgenţă a lui Sorin Grindeanu sau în Parlament, cu majoritatea PSD-ALDE. 

Ulterior, Avocatul Poporului a ieşit cu noi explicaţii, spunând că dovada că nu a vrut să-l avantajeze pe Dragnea este tocmai că a amânat decizia până după învestirea Guvernului. Explicaţia sa pentru constatarea lui Iohannis că timp de 16 ani nimeni nu a contestat această lege a fost următoarea: nimeni nu a creat o dezbatere în jurul acestei legi, iar Avocatul Poporului nu are resurse umane şi logistice suficiente pentru a verifica lacunele din întreaga legislaţie.

Victor Ciorbea a susţinut că în efectuarea analizei de neconstituţionalitate s-a constatat „lipsa de coerenţă legislativă în stabilirea unor criterii de integritate clare, obiective şi general valabile pentru ocuparea funcţiilor aparţinând celor trei puteri organizate în cadrul democraţiei constituţionale, aspect de natură să aducă atingere principiului echilibrului puterilor în stat, consacrat de art. 1 alin. (4) din Constituţie, precum şi prevederilor art. 16 alin. (3) din Constituţie referitoare la ocuparea funcţiilor şi demnităţilor publice „în condiţiile legii”.
 
Astfel, instituţia susţine că în legislaţia internă există diferenţe de tratament juridic în ceea ce priveşte condiţiile de ocupare a demnităţilor din cadrul puterii executive: „Pentru îndepărtarea viciului de neconstituţionalitate şi pentru a da expresie principiului separaţiei şi echilibrului puterilor în stat, asigurând deplina efectivitate a textului constituţional, legiuitorul, în cadrul marjei sale de apreciere, va trebui să reexamineze dispoziţiile art. 2 din Legea nr. 90/2001 în sensul identificării unui raport de proporţionalitate între condiţiile ocupării unei funcţii publice şi scopul urmărit prin soluţia legislativă şi anume exercitarea funcţiei de membru al Guvernului de către o persoană desemnată să pună în aplicare Programul de guvernare acceptat de Parlament", explică Avocatul Poporului.
 
În plus, Avocatul Poporului a luat în calcul şi lipsa de previzibilitate a sintagmei „nu au suferit condamnări penale”: „Cu referire la principiul previzibilităţii, în jurisprudenţa sa (Decizia nr. 489/2016), Curtea Constituţională a reţinut că, „potrivit Legii nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, în cadrul soluţiilor legislative adoptate trebuie să se realizeze o configurare explicită a conceptelor şi noţiunilor folosite în noua reglementare, care au un alt înţeles decât cel comun, pentru a se asigura astfel înţelegerea lor corectă şi a se evita interpretările greşite (art. 25), iar, „dacă o noţiune sau un termen nu este consacrat" sau poate avea înţelesuri diferite, semnificaţia acestuia în context se stabileşte prin actul normativ ce le instituie, în cadrul dispoziţiilor generale sau într-o anexă destinată lexicului respectiv şi devine obligatorie pentru actele normative din aceeaşi materie. Chiar prin raportare la prevederile Codului penal referitoare la pedepsele complementare, sintagma „nu au suferit condamnări penale” poate suporta interpretări diferite (în sensul de a stabili dacă prevederea legală criticată se aplică pentru orice condamnare penală sau doar pentru cele în care s-a pronunţat o hotărâre judecătorească prin care s-a dispus ca pedeapsă complementară interzicerea dreptului de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat, prevăzută de art. 66 lit. b) din Codul penal". 
 
Un alt aspect avut expus de Avocatul Poporului se referă la lipsa unui tratament juridic diferenţiat între „persoanele condamnate pentru infracţiuni săvârşite cu intenţie, pe de o parte, şi persoanele condamnate pentru infracţiuni săvârşite din culpă, pe de altă parte, aspect ce atrage încălcarea art. 16 alin. (1) şi art. 53 din Constituţie, precum şi a art. 14 din Convenţia pentru apărarea drepturilor şi a libertăţilor fundamentale, art. 1 din Protocolul nr. 12 la Convenţie, art. 2 pct. 1 şi art. 21 pct. 2 din Declaraţia Universală a Drepturilor Omului, art. 2 pct. 1, precum şi art. 25 din Pactul internaţional cu privire la drepturile civile şi politice".

3. Circulara 666" care-i repune în funcţie pe directorii de şcoli care au picat la examen

Nici la Ministerul Educaţiei PSD nu a întârziat să „rezolve" o problemă pe marginea căreia s-a discutat intens în ultimele luni: ocuparea posturilor de directori de şcoli. După ce fostul ministru al Educaţiei, Mircea Dumitru, intezisese prin ordin ca directorii care au picat la concurs sau care nu s-au prezentat la acesta să poată fi instalaţi pe posturile neocupate, sub semnătura noului ministru, Pavel Năstase, pusă un ordin antedatat publicat în Monitorul Oficial, regulile au fost schimbate. 

Acest ordin a venit după o circulară cu o derogare de la lege care a fost transmisă vineri inspectoratelor, ministrul încercând astfel să-şi acopere o gafa legală. Duminică, secretarul de stat Liviu Pop a declarat că ordinul de ministru nu a putut fi, de fapt, emis vineri, întrucât acesta trebuia să fie mai amplu şi nu se putea face într-o zi, dar ulterior a revenit, arătând că, în realitate, ordinul era semnat, dar nu fusese publicat în Monitorul Oficial. „Poate m-am exprimat eu greşit”, a spus el. Şi ministrul Educaţiei, Pavel Năstase, a susţinut că ordinul a fost trimis vineri la Monitorul Oficial, dar nu a fost publicat decât luni pentru că „şi ei sunt aglomeraţi acolo şi nu pot publica chiar imediat ceea ce primesc”. Surse din minister au declarat însă pentru Gândul că documentul ar fi plecat abia luni, când a şi fost publicat în MOf.

 
4. Gaura" de 10 miliarde din bugetul ţării pe care Dragnea a pus-o în cârca Guvernului Cioloş 

La două zile după ce Guvernul condus de Sorin Grindeanu a pus cerneala pe ordonanţele de urgenţă prin care s-au majorat salariul minim la 1.450 lei, punctul de pensie cu 9% şi salariile din administraţia locală cu 20%, iar salariile actorilor cu 50%, Liviu Dragnea a anunţat, în cadrul unei emisiuni televizate, că ia în calcul constituirea unei comisii parlamentare de anchetă pentru verificarea deciziilor Ministerului de Finanţe de la ultima rectificare bugetară, el spunând că Dacian Cioloş şi Anca Dragu trebuie să dea explicaţii. Pentru ce? Pentru „o gaură de 10 miliarde de lei" pe care cei de la PSD susţin că au găsit-o în bugetul României pe 2017. 

Ulterior, Dragnea a revenit, după convocarea Camerei Deputaţilor în sesiune extraordinară, arătând că, de fapt, este vorba despre diferenţa dintre veniturile prognozate la buget şi cele realizate efectiv, lucru care apare de altfel an de an, nemulţumirea sa fiind legată de faptul că Executivul tehnocrat a făcut două revizuiri pozitive ale alocărilor bugetare, în condiţiile în care se putea observa că veniturile la buget nu se ridicau la nivelul estimărilor. Dragnea a schimbat macazul şi în privinţa „anchetei", întrucât procedura era „de durată", solicitând Parlamentului ca ancheta să revină, în schimb, comisiilor de buget finanţe ale Parlamentului.

După ce a fost convocat şi Senatul în sesiune extraordinară, conducerea Parlamentului a anunţat, marţi, că a luat act de solicitarea preşedintelui Camerei Deputaţilor de a înfiinţa o comisie comună de anchetă privind rectificările bugetare din lunile august şi noiembrie, făcute de guvernul Cioloş, urmând ca plenul comun să încuviinţeze, luni, 16 ianuarie, ancheta.
 
Replica lui Dacian Cioloş a fost destul de incisivă, iar fostul prim ministru a transmis cât se poate de clar că această gaură NU există, iar PSD încearcă doar să îşi acoperă nerealizările şi promisiunile mincinoase cu diversiuni şi propagandă, susţinând că, în 2016, veniturile au fost mai mari decât în 2015, iar deficitul final a fost sub cel prognozat şi aprobat de Parlament odată cu bugetul pentru anul trecut.
 
„Confruntat probabil cu câteva cifre şi realităţi ale economiei româneşti pe care eu le tot spun de câteva luni, conştient că nu ştie pe unde să scoată cămaşa ca să acopere financiar promisiunile făcute în campania electorală, domnul Liviu Dragnea face o scamatorie şi anunţă că ar fi găsit, citez, «o gaură de zece miliarde în buget». Pentru orice om cu minime cunoştinţe economice, o astfel de «gaură» ar fi presupus fie venituri mai mici, fie cheltuieli mai mari decat cele prognozate şi, oricum, ar fi trebuit să se regăsească în deficitul bugetar - ceea ce nu este cazul. Această «gaură» NU există", a scris Dacian Cioloş, luni, pe pagina sa de Facebook.
 
Şi fostul ministru al Finanţelor, Anca Dragu, a ţinut să vină cu unele lămuriri, vorbind despre o „gaură de la covrig" care a apărut „din cauza măsurilor pe care au anunţat că le implementează, dar pentru care nu vor avea susţinere financiară". 
 
 
„Bugetul se construieşte pe baza estimării creşterii economice, ţinându-se cont de estimarea veniturilor fiscale, care sunt şi cele încasate de ANAF. Acestea reprezintă circa 80% din total venituri. Dar mai sunt şi alte venituri, cum ar fi veniturile din fonduri externe rambursabile şi nerambursabile. Veniturile din fondurile europene sunt puse în egală măsură şi la venituri şi la cheltuieli. Ele nu sunt încasate de stat, ci reprezintă proiecte pe care entităţile publice vor să le implementeze în anul respectiv. Aceste venituri, care nu depind de Finanţe şi de ANAF, au o relevanţă mai mica în ceea ce priveşte deficitul bugetar.
 
Pe de altă parte, dacă am tăia veniturile din fondurile europene, proiectele nu s-ar mai putea începe. Ori actualii guvernanţi de această diferenţă s-au legat. Fiindcă avem o diferenţă de venit, dar şi pe cheltuieli. Economia pe cheltuieli este chiar mai mare fiindcă am făcut economii şi la alte cheltuieli fiindcă deficitul a ieşit sub ţintă. Cu alte cuvinte nu s-a atins ţinta de absorbţie a fondurilor europene”, a explicat, pentru Mediafax, Anca Dragu.
 
5. Şeful de la Drumuri, DEMIS pentru o „chestiune cât se poate de ciudată pe stocurile de materiale”

Valul de vreme rea a venit cu încă o măsură luată de Guvernul Grindeanu nemulţumit fiind de modul în care a fost gestionată problema deszăpezirii drumurilor în urma ninsorilor masive din ultimele zile.

Astfel, miercuri, Consiliul de Administraţie al Companiei Naţionale de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR, fosta CNADNR) a decis revocarea din funcţie a directorului general, Cătălin Homor. CA s-a reunit la solicitarea Adunării Generale a Acţionarilor pentru a analiza activitatea şi realizarea obiectivelor contractului de mandat al lui Cătălin Homor.

Premierul Sorin Grindeanu i-a cerut, sâmbătă, ministrului Transporturilor, Răzvan Cuc, să-l demită pe directorul CNAIR, Cătălin Homor, argumentând că nu e posibil ca, la 14 ore de la ridicarea codului portocaliu, să existe drumuri naţionale şi autostrăzi blocate de zăpadă.
 
„L-am rugat pe domnul ministru Cuc să trimită Corpul de control al dânsului la CNAIR. De asemenea, l-am rugat să ia toate măsurile legale pentru demiterea domnului director CNAIR (Cătălin Homor - n.r.), pentru că în acest moment tot ceea ce înseamnă coordonarea activităţilor de deszăpezire şi modul în care operatorii şi cei care au câştigat au fost coordonaţi, la 14 ore după ridicarea codului portocaliu, este deficitară. Toate lucrurile legale, asta i-am transmis dlui ministru Cuc, să facă o analiză în amănunt, nu doar pe persoană, pentru că e clar că acolo lucrurile sunt deficitare, ci şi pe cauzele care au dus la această situaţie nefericită”, declara, la acel moment, Sorin Grindeanu.
 
Grindeanu mai spunea că nu mai are nevoie de explicaţii având în vedere starea drumurilor: „Ne trebuie foarte multe explicaţii, când la 14 ore de la ridicare, avem în continuare 28 de drumuri naţionale nefuncţionale şi două autostrăzi nefuncţionale? Eu cred că discutăm pe o realitate, care este astăzi, acum, la 14 ore de la ridicarea codului”, mai preciza Grindeanu.
 
În acest context, Grindeanu preciza că a identificat o „chestiune cât se poate de ciudată pe stocurile de materiale”: „De ce, de exemplu, avem foarte multe stocuri de sare şi nu avem de nisip? Astea sunt situaţii care trebuie explicate. (...) Nu am discutat cu domnul Homor, eu discut cu ministrul Transporturilor”, mai spunea atunci premierul.

6. Contre în justiţie pe legea amnistiei şi graţierii 

Nici în domeniul justiţiei discuţiile pe marginea unor schimbări extrem de importante nu s-au lăsat prea mult aşteptate. Chiar în ziua în care Florin Iordache, noul ministru al Justiţiei, a fost propus de PSD pentru această funcţie, acesta a declarat că discuţia despre o lege a amnistiei şi graţierii ar fi de „bun augur".

„O lege a amnistiei şi graţierii nu a fost susţinută de noi în campania electorală dar o astfel de lege discutată în Parlament, din punctul meu de vedere, este de bun augur. Dacă venim cu o astfel de lege, locul unde se poate discuta şi analiza este Parlamentul", le-a spus Iordache jurnaliştilor după audiere.
 
Întrebat despre suspiciunile potrivit cărora ar fi fost printre iniţiatorii proiectului de lege din 2013 privind amnistia şi graţierea, pe 9 decembrie 2013, zi denumită „Marţea Neagră", Iordache a declarat : „Sunt nişte articole de presă, dezbaterea în Parlament nu poate fi influenţată de o persoană. Din punctul meu de vedere locul în care pot fi modificate legile este Parlamentul. Ca se discută într-o parte sau în alta sunt speculaţii de presă".
 
Ulterior, în urma unei întrevederi care a avut loc între Florin Iordache, procurorul-şef al DIICOT, Daniel Horodniceanu, cel al DNA, Laura Codruţa Kovesi, şi procurorul general al României, Augustin Lazăr, au apărut discuţii cu privire la oportunitatea unei astfel de reglementări, Lazăr şi Kovesi declarându-se răspicat împotriva adoptării unei astfel de legi. 
 
Procurorul General al României a precizat atunci că nu este de acord cu o lege a amnistiei şi graţierii, pentru că România are nevoie să se ocupe în continuare de combaterea infracţionalităţii, iar un astfel de demers nu ar susţine lupta anticorupţie.
 
„Nu este ncesară nicio lege a amnistiei şi graţierii, noi trebuie să combatem corupţia, infracţionalitatea, să reecuperăm bunurile însuşite de infractori şi alte asemenea acţiuni de competenţa cercetării penale", a declarat Augustin Lazăr la ieşirea de la întrevederea cu ministrul Justiţiei, Florin Iordache. Acesta a precizat că discuţiile au vizat mai ales chestiuni legate de buget şi resurse, iar cu referire la cazul lui Sebastian Ghiţă a specificat că „dosarele concrete nu se discută cu ministrul Justiţiei". 
 
La rândul său, procurorul şef al DNA, Laura Codruţa Kovesi, a declarat şi ea că nu este de acord cu o legea a amnistiei şi graţierii care să vizeze infracţiuni din competenţa DNA: „Mi-e foarte greu să comentez, neavând un proiect de lege pe baza căruia să-mi formez o opinie. Pot însă să vă spun că nu sunt de acord ca o lege de amnistie sau de graţiere colectivă sau individuală să vizeze infracţiuni din competenţa DNA", a specificat atunci şi Kovesi.
 
7. Şedinţă-fulger la Camera Deputaţilor convocată de Dragnea în vacanţă parlamentară, cu 35 de deputaţi în plen
 
Liviu Dragnea şi-a intrat rapid în funcţia de preşedinte al Camerei Deputaţilor, iar luni a stârnit revolta mai multor parlamentari după ce a convocat o sesiune extraordinară a Parlamentului pe motiv că trebuie discutate mai multe ordonanţe de urgenţă ale Guvernului şi proiecte de lege. La şedinţa de plen au fost, însă, prezenţi doar 35 de deputaţi, majoritatea PSD-ALDE (23), şi 12 din Opoziţie, pentru că este vacanţă parlamentară, iar cei mai mulţi dintre aleşi nu se află în Capitală. 
 
Printre cei care s-au declarat extrem de deranjaţi de această atitudine a fost Robert Turcescu, deputatul apostrofându-l pe Dragnea pe holurile Parlamentului şi reproşându-i că nici măcar el nu a participat la această şedinţă-fulger pe care el însuşi a convocat-o. 
 
„Ne spuneţi şi nouă... Vă salut! Robert Turcescu sunt!”, l-a interpelat Turcescu pe Dragnea, imediat ce acesta a terminat de dat declaraţii jurnaliştilor pe holul Camerei.
 
„Dar ce e aici, spectacol, domnule Turcescu?”, s-a apărat Dragnea, care a dat să plece către biroul său.
 
„Nu, vreau să vă întreb un singur lucru: aţi convocat o şedinţă extraordinară a Camerei astăzi, la ora 17.00. Eram în piaţă. După cum vedeţi, am sărit, am auzit la radio, cu o jumătate de oră înainte de convocarea şedinţei. De ce nu aţi fost dumneavoastră la şedinţa de la ora 17.00? Eu am venit, am ajuns la ora 17.03. Dumneavoastră de ce nu aţi ajuns?”, s-a adresat Turcescu lui Dragnea.
 
Preşedintele Camerei i-a replicat: „Pentru că am făcut alte lucruri în birou”.
 
„Sunteţi preşedintele Camerei! Dacă ne-aţi chemat pe noi, cu 45 de minute aţi convocat înainte, de erau 35 de speriaţi în sală, dumneavoastră de ce nu aţi venit la şedinţă, domnule Dragnea?”, a continuat Turcescu.
 
„Domnule Turcescu, v-a ieşit acest circ, continuaţi! Eu nu particip la chestia asta. Nu faceţi dialog cu mine aici. L-aţi avut în campanie să-l faceţi, nu v-a ieşit”, a spus şi Dragnea, după care a plecat spre biroul său.
 
„Sunteţi deputat şi preşedintele Camerei. Ar trebui să vă fie ruşine!”, i-a transmis Turcescu.
 
 
 

 

Citarea se poate face în limita a 250 de semne. Nici o instituţie sau persoană (site-uri, instituţii mass-media, firme de monitorizare) nu poate reproduce integral scrierile publicistice purtătoare de Drepturi de Autor fără acordul Mediafax Group.

ULTIMA ORĂ
A fost găsit "biletul de adio" lăsat de Vasile Turcu. De ce ar fi încercat să-şi ia viaţa

Lasă-ne feedback despre noul site Gândul.info