Securistii din Parlament pot dormi linistiti: functia bate deconspirarea

Postat la: 25.09.2006 00:00

Securistii din Parlament pot dormi linistiti: functia bate deconspirarea

Stefan Tcaciuc (minoritatea ucrainenilor) si Ilie Merce (PRM) au candidat, in 2004, si au ajuns deputati. Primul (decedat in 2005) a fost colaborator al Securitatii, al doilea - un securist invederat. Inca din faza de simpli candidati, CNSAS le-a dat amandurora verdict de politie politica, dar acesta nu i-a impiedicat sa intre in Legislativ si sa ramana acolo. In afara de conditionarile biologice, nimic nu-l opreste pe un fost securist sau colaborator sa ramana in Parlamentul Romaniei. Legea CNSAS din 1999 si ordonanta din 2006 nu prevad nicio sanctiune pentru cel dovedit ca a facut politie politica. Inca din faza de constructie a legii, intregul proces a fost gandit ca o deconspirare a Securitatii, nu ca un proces al securistilor. Singura instanta lasata sa judece a fost opinia publica. In lipsa unei legi a lustratiei, care sa le interzica celor care au slujit regimul comunist si au facut posibila teroarea accesul in functii publice, CNSAS nu poate sa faca altceva decat sa arate cu degetul la securisti. Aparati de o lege care nu-i obliga la nimic, securistii si colaboratorii lor isi rezolva problema cu opinia publica servindu-i acelasi refren: am facut ce am facut din patriotism (Dan Voiculescu sau Ilie Merce) si din datorie fata de sistemul in care lucram (Mona Musca). Falsul in acte publice - o decizie (aproape) imposibil de dat Fiecare parlamentar trebuie sa dea, la inceputul mandatului, o declaratie pe proprie raspundere: "Am fost/Nu am fost colaborator al fostei politii politice". Nici Mona Musca, nici Dan Voiculescu nu considera ca "au fost". Nici chiar fostul colonel de Securitate Ilie Merce nu crede ca "a fost". "Evident ca nu recunosc ca am facut politie politica", s-a confesat Ilie Merce intr-un interviu publicat recent in "Cotidianul". Singura modalitate de a-i scoate pe securisti afara din Parlament este sa constati falsul in declaratii. Este, insa, un procedeu atat de lung si de dificil, incat nu-i de mirare ca, de la infiintarea CNSAS pana acum, nu s-a ajuns nici macar o data la urmarirea penala, constatarea falsului si eliminarea din Parlament, dublata, eventual, de pedeapsa cu inchisoarea. Sa amintim aici pana unde a reusit CNSAS-ul sa mearga in lupta impotriva securistilor si colaboratorilor Securitatii. Au existat cateva decizii de politie politica in cazuri de parlamentari, unele date in legislatura trecuta, altele in cea de acum. Mircea Ionescu Quintus (PNL), Stefan Tcaciuc (minoritatea ucraineana), Francisc Baranyi (UDMR), Dan Voiculescu (PC), Mona Musca (PNL), Ilie Merce (PRM) sunt doar cativa dintre cei care, teoretic, au comis fals in acte publice atunci cand au intrat in Parlament. Legea spune ca cei dovediti ca au facut politie politica pot depune contestatie si, daca se confirma prima decizie a Colegiului, ei pot sa se adreseze Curtii de Apel. Multi cercetabili scapa intre "prima instanta" si "recurs", deoarece membrii Colegiului dau primul vot "impresionistic" si deabia cel de-al doilea "pe probe", dupa cum a dezvaluit, zilele trecute, Cazimir Ionescu, membru al CNSAS. Asa au scapat de politie politica liberalul Titu Gheorghiof sau judecatoarea Florica Bejinariu (dupa ce, la primul vot, primisera verdict nefavorabil). Securisti "bine intentionati" Pasul cel mai mare pe care CNSAS-ul l-a facut, pana acum, a fost sa piarda in instanta procesele cu cei carora le-a dat verdict de politie politica. Procesele sunt pierdute, de obicei, pe viciu de procedura. De pilda, Mircea Ionescu Quintus a castigat dupa ce a dovedit ca CNSAS nu i-a pus la dispozitie rezultatul expertizei grafologice. Dan Voiculescu este in faza Curtii de Apel, iar Mona Musca - in faza contestatiei. Amandoi sunt reprezentati de avocati foarte abili in specularea greselilor de procedura, Sergiu Andon si Valeriu Stoica. Cu castigarea procesului de catre CNSAS, sesizarea Parchetului si constatarea falsului in declaratii, intram in plina fictiune. Cum spuneam, nu s-a ajuns niciodata atat de departe si, chiar daca s-ar ajunge, ar fi foarte greu de dovedit "reaua intentie". "Un avocat mare poate sa ne ceara noua, CNSAS, si Parchetului sa dovedim reaua intentie a celui care a dat declaratia ca nu a facut politie politica", anticipeaza Claudiu Secasiu, presedintele CNSAS. Astfel, ajungem la inceputul procesului: cum sa dovedesti reaua intentie a cuiva care crede cu tarie ca angajamentul facut cu Securitatea a fost un act patriotic, si nu un pact cu Diavolul?

Intră în comunitatea Facebook Gândul, locul unde ziarul vorbeşte cu tine