Strasbourg – un oraş sub asediul europarlamentarilor

Strasbourg – un oraş sub asediul europarlamentarilor

La Strasbourg, toţi deputaţii, funcţionarii, ziariştii, dar şi persoanele din aparatul tehnic al Parlamentului European se cazează de regulă la hotel şi, de obicei, rezervările se fac la sfârşit de an pentru tot anul următor. Cei cu ştate vechi în activitate stau, de regulă, la aceeaşi locaţie, fapt care face ca, în săptămâna de plen a PE, să nu se mai găsească aproape deloc locuri libere în hotelurile din Strasbourg şi de la periferii.

De altfel, turiştii sunt întotdeauna avertizaţi de Oficiul de turism al oraşului ca, în cazul în care doresc să viziteze zona, să îşi facă rezervări cu mult timp înainte. Toate hotelurile din oraş au afişat programul forului legislativ, iar, când este săptămâna „roşie“, adică se lucrează în plen, este aproape imposibil să găseşti o cameră liberă.

În schimb, la Bruxelles, majoritatea eurodeputaţilor preferă să îşi închirieze o locuinţă decât să stea la hotel. Chiriile variază între 550 euro pentru o garsonieră, ajungând până la 1000 - 1200 euro pentru un apartament, în care sunt incluse şi cheltuielile lunare de întreţinere - apă şi căldură, dar şi internet, pentru că accesul la internet este una dintre condiţiile care s-au impus în ultimii ani şi pe piaţa imobioliară din Bruxelles. Preţul locuinţelor depinde întotdeauna şi de zona în care se află, sumele crescând, cum este şi normal, în cartierele din jurul instituţiilor europene.

Bugetul pe care europarlamentarii îl alocă pentru cazare depinde şi de perioada de închiriere - fiind preferate contractele pe termen mai lung, de minimum 6 luni, la care se adaugă garanţia pe care proprietarii sau firmele imobiliare o solicită la încheierea contractului. De obicei, este impusă plata sumei reprezentând 3 rate lunare pentru chirie, care se recuperează la încheierea contractului.   

Donaţiile şi cadourile - interzise

 Ca şi în parlamentele naţionale, eurodeputaţii trebuie să completeze şi să depună, la început de mandat, o serie de declaraţii. Între acestea se află o declaraţie prin care membrii PE fac cunoscut forului legislativ european că nu deţin altă funcţie incompatibilă cu cea de europarlamentar – de exemplu, cea de parlamentar naţional -  motiv pentru care ro­mâ­nii şi-au depus demisia la Senat şi Camera Deputaţilor, înainte de preluarea mandatului la Strasbourg. Împreuna cu aceasta, trebuie depuse declaraţii privind activitatea profesională sau alte funcţii sau activităţi desfăşurate de parlamentar şi care sunt considerate funcţii active remunerate, cu menţionarea identităţii lor.

Prin Regulamentul Parlamentului Euro­pean este interzisă primirea de donaţii sau alte cadouri în timpul mandatului. Toate aceste declaraţii trebuie reactualizate la începutul fiecărui an de mandat şi ele sunt depuse la chestorii Parlamentului European. Sunt apoi publicate într-un registru public de declaraţii, care poate fi accesat, de către orice cetăţean european, pe cale electronică. În ceea ce priveşte declaraţia de avere, în momentul de faţă, deputaţii europeni trebuie să respecte normele din prevederile legale naţionale în vigoare, pentru că nu există încă un statut al deputatului european (statutul este încă pe traseul legislativ pentru adoptare şi ar urma să înlocuiască diferitele norme naţionale).

Intră în comunitatea Facebook Gândul, locul unde ziarul vorbeşte cu tine