Publicat

11

martie

2016

20:35

9390

vizualizări

SURPRIZA din ordonanţa pentru interceptări. Cum a făcut Guvernul din SRI organ de cercetare penală

După o poziţie tranşantă a SRI şi o discuţie în CSAT, în ordonanţa de urgenţă adoptată vineri seară de Guvern a fost introdusă pe ultima sută de metri o prevedere prin care SRI a fost ridicat la rangul de organ special de cercetare penală. Anunţul a fost făcut chiar de ministrul Justiţiei, Raluca Prună, care a precizat că Serviciul Român de Informaţii poate face cercetare penală specială în cauze care privesc siguranţa naţională. Această prevedere nu apărea în varianta iniţială a ordonanţei, prezentată cu o zi înainte.

SURPRIZA din ordonanţa pentru interceptări. Cum a făcut Guvernul din SRI organ de cercetare penală

După o poziţie tranşantă a SRI şi o discuţie în CSAT, în ordonanţa de urgenţă adoptată vineri seară de Guvern a fost introdusă pe ultima sută de metri o prevedere prin care SRI a fost ridicat la rangul de organ special de cercetare penală. Anunţul a fost făcut chiar de ministrul Justiţiei, Raluca Prună, care a precizat că Serviciul Român de Informaţii poate face cercetare penală specială în cauze care privesc siguranţa naţională. Această prevedere nu apărea în varianta iniţială a ordonanţei, prezentată cu o zi înainte.

Guvernul a adoptat vineri seară, într-o şedinţă extraordinară, ordonanţa privind interceptările, după decizia Curţii Constituţionale care a scos SRI din dosarele penale. CSAT a avizat anterior actul normativ propus de Ministerul Justiţiei, preşedintele Klaus Iohannis apreciind că reprezintă o soluţie, „fie şi temporară”.

Faţă de forma iniţială, în varianta OUG adoptată de Guvern, au apărut o prevedere prin care lucrătorii SRI pot fi desemnaţi organe de cercetare penală speciale pentru punerea în executare a madatelor de supraveghere tehnică.

Mai exact, executivul a modificat în acest sens legea de funcţionare a SRI şi Codul de procedură penală.

Organele SRI nu pot efectua acte de cercetare penală, nu pot lua măsura reţinerii sau arestării preventive şi nici dispune de spaţii proprii de arest. Prin excepţie, organele SRI pot fi desemnate organe de cercetare penală speciale, conform art. 55, alin. (5) şi (6), din Codul de procedură penală, pentru punerea în executare a mandatelor de supraveghere tehnică conform prevederilor aceluiaşi Cod”, este modificarea adusă articolului 13 din legea de funcţionare a SRI.

În Codul de procedură penală, articolul 57, alineatul 2 privind organele de cercetare penală specială a fost modificat prin introducerea unei prevederi privind infracţiunile la adresa securităţii.

„Organele de cercetare penală speciale efectuează acte de urmărire penală numai în condiţiile art. 55 alin. (5) şi (6), corespunzător specializării structurii din care fac parte, în cazul săvârşirii infracţiunilor de către militari sau în cazul săvârşirii infracţiunilor de corupţie şi de serviciu prevăzute de Codul penal săvârşite de către personalul navigant al marinei civile, dacă fapta a pus sau a putut pune în pericol siguranţa navei sau navigaţiei ori a personalului. De asemenea, organele de cercetare penală speciale efectuează, în cazul infracţiunilor  prevăzute de titlul X din Codul penal şi a infracţiunilor de terorism, punerea în aplicare a mandatelor de supraveghere tehnică”, este noua prevedere adoptată de guvern. Titlul X din Codul penal cuprinde infracţiuni contra siguranţei naţionale cum ar fi trădarea, atentatul sau spionajul.

Prună invocă agenda europeană

La finalul şedinţei de guvern, ministrul Justiţiei, Raluca Prună a motivat, confundând atentatele de la Madrid cu cele de la Londra, că modificările care privesc SRI au în vedere agenda europeană şi „ne obligă să fim mai scrupuloşi, mai riguroşi cu privire la modul în care protejăm siguranţa cetăţenilor”.

„Acest lucru este legat de mandatele de siguranţă naţională care privesc exclusiv infracţiunile grave şi foarte grave din Titlul 10 din Codul penal la care se adaugă şi terorismul şi ţinând seama de o agendă europeană care ne face să fim mai vigilenţi decât acum cinci ani să asigurăm continuitate în ceea ce se face în aceste mandate de siguranţă naţională. Şi în acest sens, într-un mod limitat şi limitativ prevăzut de lege este adevărat că SRI poate să facă acte de cercetare penală fiind în acest sens un organ de cercetare penală specială în limitele definite de actualul Cod de procedură penală. Aici nu am inovat, numai am clarificat şi am făcut-o ca să nu punem în pericol mandatele de siguranţă naţională şi până la urmă, siguranţa cetăţeanului. România este o zi mai sigură decât altele”, a explicat Prună.

Decizia luată în guvern vine după ce joi, la o zi de la publicarea motivării deciziei CCR prin care SRI fusese scos din dosarele penale, şeful Serviciului a transmis printr-un comunicat că hotărârea judecătorilor constituţionali va avea „impact cert asupra securităţii naţionale”. În proiectul iniţial de ordonanţă SRI nu apărea.

„Pragmatic, evaluarea noastră este că această decizie are un impact cert asupra securităţii naţionale, având în vedere corelarea dintre prevenirea ameninţărilor la securitatea naţională şi contracararea fenomenelor infracţionale asociate. Astfel, în procesul penal, nu vor mai putea face obiectul instrumentarii cu mijloacele tehnice complexe dezvoltate de SRI infracţiuni precum cele de spionaj-trădare, terorism, criminalitate organizată transfrontalieră, proliferare, criminalitate informatică şi, nu în ultimul rând, fapte de mare corupţie, ce reprezintă ameninţări grave la adresa securităţii naţionale. În acest sens, considerăm că vor fi afectate dosarele aflate în diferite faze ale justiţiei, în mod special cele privind infracţiuni la adresa securităţii naţionale şi în care s-a cooperat cu SRI, iar instituţia noastră a depus eforturi umane şi materiale considerabile”, se arăta în comunicatul semnat de Eduard Hellvig. 

Ca urmare a deciziei CCR, preşedintele Klaus Iohannis a convocat vineri seară o şedinţă de urgenţă a CSAT la finalul căreia a anunţat s-a avizat ordonanţa propusă de Ministerul Justiţiei pentru a reglemeta modalitatea de punere în executate a mandatelor de supraveghere tehnică.

''Acest proiect de act normativ este destinat să ofere într-o primă etapă o soluţie pentru activitatea organelor judiciare. (...) Sunt opinii potrivit cărora activitatea Parchetelor, în absenţa infrastructurii tehnice necesare pentru realizarea unor astfel de metode speciale de supraveghere ar fi afectată atât din punct de vedere al operativităţii actului de urmărire penală, cât şi sub aspectul administrării unui probatoriu complet. Ordonanţa de urgenţă vine să răspundă exact acestei preocupări'', a arătat şeful statului.

El a subliniat că actul normativ propus de Guvern ''va reprezenta în acest moment o soluţie, fie ea şi temporară, la o problemă care preocupă deopotrivă instituţiile statului, cât şi opinia publică''.

Ulterior, forul legislativ poate avea în vedere şi alte soluţii pe care să le dezbată cu toate instituţiile interesate şi cu societatea civilă, a adăugat Iohannis.

Citarea se poate face în limita a 250 de semne. Nici o instituţie sau persoană (site-uri, instituţii mass-media, firme de monitorizare) nu poate reproduce integral scrierile publicistice purtătoare de Drepturi de Autor fără acordul Mediafax Group.

ULTIMA ORĂ
BREAKING NEWS | Rusia îşi schimbă RADICAL strategia: "Acesta este obiectivul nostru principal!" Decizia luatâ în urmă cu câteva ORE

Lasă-ne feedback despre noul site Gândul.info