Tăriceanu, la sfârşit de mandat: multe succese, sute de ordonanţe şi o ultimă doleanţă

Tăriceanu, la sfârşit de mandat: multe succese, sute de ordonanţe şi o ultimă doleanţă

Performanţele economice – un rezultat al politicilor promovate împotriva partidelor şi FMI

Şeful PNL cere coaliţiei să aplice planul său anticriză

Premierul Călin Popescu Tăriceanu şi-a ţinut ieri ultimul discurs la Palatul Victoria. Singur, neînsoţit de măcar unul dintre miniştrii Cabinetului, şeful Executivului a tras linie celor patru ani de mandat, enumerând reuşitele, dar nu şi insuccesele, „ca să nu ia pâinea de la gura presei”. Liderul PNL a citit, rând pe rând, cele 14 pagini despre evoluţiile economiei româneşti, subliniind sarcina ingrată care a avut-o guvenul său: de a lupta şi cu opoziţia de pe plan intern, şi cu cea de pe plan extern. Rezultatele economice pozitive înregistrate în ultimii patru ani s-au datorat în mare parte politicilor fiscal-bugetare promovate de cele mai multe ori de Guvern împotriva unei „opoziţii îndârjite” atât a partidelor şi analiştilor, cât şi a Fondului Monetar Internaţional (FMI), a spus Tăriceanu, în cel de-al doilea bilanţ al Executivului din acest an.

Guvernul „Cel mai”

Premierul a arătat că 2008 va fi anul cu cel mai mare Produs Intern Brut din istoria României (138 miliarde euro), cu 40 % peste nivelul din 1990, iar perioada 2005-2008 poate fi considerată ca perioada cu cele mai mari investiţii din istoria modernă a României. Reducerea cotei impozitului pe profit de la 25% la 16% şi introducerea cotei unice de 16% pe venituri au condus la creşterea veniturilor bugetare la 177 miliarde lei în 2008, faţă de 74 miliarde lei în 2004, a mai spus Tăriceanu. „ Mulţi din cei care astăzi laudă cota unică au făcut atunci comentarii acide", a comentat premierul. Şeful Executivului s-a mai lăudat că, dacă până în 2004, companiile străine au investit cumulat în România 15 miliarde euro, numai în ultimii patru ani valoarea investiţiilor străine cumulate a atins 37 miliarde euro. Chiar dacă a evitat să indice clar care sunt marile nereuşite ale Guvernului Tăriceanu, şeful PNL a recunoscut că „deficitul de cont curent reprezintă în prezent singura zonă vulnerabilă a economiei româneşti, fiind nevoie de o politică mult mai agresivă prin care firmele româneşti să fie sprijinite în expansiunea lor regională”.

Ordonanţele de urgenţă - „arma” de a corecta decizii populiste

Nici măcar numărul mare al ordonanţelor de urgenţă emise de Guvernul Tăriceanu în anii de mandat nu sunt considerate de premier drept un insucces. La începutul guvernării, premierul a ţinut să critice guvernarea Năstase pentru folosirea abuzivă a acestui instrument. Cele aproximativ 700 de ordonanţe ale Cabinetului Tăriceanu însă au întrecut guvernarea social-democrată. Astfel încât, şeful PNL a admis, ieri, că Guvernul a emis „masiv” ordonanţe de urgenţă în primii doi ani de mandat. Motivaţia? Interesul naţional. „În primii doi ani de zile, cred că a trebuit să utilizăm acest instrument în mod masiv, pentru că dacă am fi mers pe viteza de legiferare a Parlamentului, probabil că am fi intrat în UE în 2020. Cred că, în anumite momente, Parlamentul a legiferat fără să ţină cont de anumite prevederi esenţiale constituţionale” a spus Tăriceanu, aruncând o ultimă „săgeată” la adresa legii ce prevede creşterea cu 50% a salariilor profesorilor.
Dorinţă, pe picior de plecare: PDL şi PSD să renunţe la programul de guvernare
Nu în ultimul rând, ieri, premierul Tăriceanu a cerut PDL şi PSD să pună în aplicare planul economic al actualului Cabinet şi să renunţe la programul lor de guvernare cu măsuri de stânga nerealiste şi să continue să crească pensiile prin stimularea creşterii economiei. „Este un program de stânga, nerealist, care va arunca România în trecut şi care va duce la instabilitate economică, şomaj şi sărăcie. Este un program criticat la unison de jurnaliştii economici şi de experţii economici", a încheiat Tăriceanu bilanţul de guvernării. (M.T.)
 

Intră în comunitatea Facebook Gândul, locul unde ziarul vorbeşte cu tine