Andrei Luca POPESCU
Andrei Luca POPESCU
2946 vizualizări 22 mar 2017

Ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, a arătat în faţa parlamentarilor europeni din Comisia LIBE, pe scurt, situaţia creată în România după ce Guvernul a adoptat, apoi a abrogat OUG 13 privind modificarea codurilor penale. El a arătat că prevederile OUG 13 nu au fost „o problemă”, ci modul în care acest act normativ a fost adoptat, lucru care a dovedit că Guvernul României a suferit de „o inabilitate de tehnică legislativă”.

„Am solicitat fiecăruia dintre cele trei puteri ale statului să rămână în matca lor constituţională. Arhitectura statului de drept este bine concepută, ea mai trebuie şi bine cunoscută şi pe deplin respectată. Dacă nu se întâmplă aşa, puterile riscă să iasă din matca constituţională, să intre în zona de competenţă a altor autorităţi, aşa cum s-a întâmplat cu de acum celebra OUG 13 din ianuarie 2017, adoptată de Guvern, abrogată de Guvern, respinsă definitiv de Parlament, pentru ca tot românul să fie convins că ordonanţa aceea nu mai este în vigoare şi nu poate să renască printr-o decizie de neconstituţionalite a OUG 14. Ordonanţa în sine nu a fost o problemă, problema a fost poate de procedură, cum şi când a fost adoptată”, a explicat Tudorel Toader.

Societatea a reacţionat pentru că ordonanţa a fost adoptă la 10-11 noaptea, ceea ce este foate adevărat şi nefiresc. Guvernul a dat un termen de 10 zile ca OUG să intre în vigoare. Am bănuit mai degrabă o inabilitate în tehnica legislativă, decât intenţia de a legifera la ceas de seară”, a mai spus ministrul Justiţiei.

Tudorel Toader le-a explicat foarte pe scurt europarlamentarilor şi implicaţia deciziei CCR în privinţa anchetei DNA asupra Guvernului.

„DNA a anchetat miniştri care au adoptat, au fost implicaţi în procesul de adoptare a OUG, preşedintele Senatului a considerat că DNA a intrat într-o altă putere de legiferare, în puterea legislativă. CCR a fost sesizată să spună dacă această OUG inabil adoptată a generat un conflict juridic. (...) CCR a dat o decizie de principiu, care mie ca fost judecător mi-a plăcut foarte mult, prin care a statuat că legiuitorul delegat are competenţa să aprecieze oportunitatea unei interpertări, că procurorii nu au competenţa să urmărească penal legiuitorul care apreciază oportunitatea unei legi. Important este ceea ce a statuat pe viitor, că procurorul nu poate ancheta pe viitor miniştri care legiferează. Fiecare putere trebuie să-şi cunoască, să-şi respecte matca ei constituţională”, a încheiat Tudorel Toader.

UPDATE:

„Au fost două decizii ale CCR. Una care a spus foarte limpede că Guvernul a adoptat OUG 13 cu respectarea unor competenţe legale de a legifera, că legiuitorul apreciază oportunitatea reglementării. (Alta care spune că) Procurorul nu poate ancheta oportunitatea. Dar sigur că orice procuror poate evalua, ancheta o faptă penală. Or, procesul de legiferare nu este, ferească Dumnezeu, faptă penală, că nu ar mai reglementa absolut nimeni”, a mai spus Tudorel Toader.

Ministrul Justiţiei a subliniat că lucrează la un proiect de lege care să pună în acord toate deciziile CCR cu legislaţia naţională: „Proiectul de lege va viza doar punerea de acord, fără o virgulă în plus sau în minus. Fără elemente de apreciere de oportunitate”.

Interpelat de europarlamentarul Traian Ungureanu despre „cum se simte” într-un guvern preocupat în primul rând de modificarea Codului Penal, Tudorel Toader a răspuns:

„Eu nu am făcut şi nu fac politică, nici de stânga nici de dreapta. Nu o să vadă măsuri, gesturi, declaraţii, iniţiative cu conţinut politic. Politica de promovare a drepturilor şi intereselor cetăţenilor e de interes naţional şi nu are culoare politică. (...)  Eu nu mi-am permis, nu am făcut judecăţi de valoare în domenii în care nu mă pricep. Multe pot fi spuse chiar şi despre adevărul juridic. OUG 13 a avut şi relele ei, dar OUG 13 a vrut să pună de acord abuzul în serviciu cu decizia CRR, care spune că un funcţionar poate fi cercetat pentru abuz dacă nu-şi îndeelineşte o atribuţie dintr-o lege sau OUG”.

Despre relaţia DNA cu SRI, despre care mai mulţi europarlamentari au cerut explicaţii, ministrul Tudorel Toader a spus: „Arhitectura statului presupune competenţe complementare. SRI-ul are locul lui operativ de informare, de prevenire a ameninţărilor la adresa siguranţei naţionale şi dacă le găseşte, le dă mai departe procurorilor. Nu intră SRI-ul în zona de urmărire penală, cum nu intră procurorul în zona de SRI. Sunt competenţe complemtare, nu suprapuse”.

Ministrul Justiţiei a mai arătat că în România „legislaţia a cunoscut o dinamică, o evoluţie continuă, o dinamică ireversibilă”, dar că „avem din păcate o inflaţie legislativă, avem foarte multe legi, prea multe legi greu de cunoscut, greu de aplicat, greu de interpretat, uneori pentru jurişti, darmite pentru cetăţeanul care e chemat să respecte legea”.

Avem o practică judiciară neunitară, dar avem mecanisme de corecţie, ÎCCJ care pronunţă recursuri în interesul legii, CCR care dă decizii interpetative, toate cu rolul de a asigura o practică judiciară unitară. Aici sunt încă unele decizii netranspuse în legislaţie. Eu, ca ministru, am început elaborarea unui proiect de lege care să transpună toate deciziile CCR. Avem încă numeroase directive ajunse la termen şi netranspuse. Am început elaborarea unui proiect de lege pentru transpunerea directivelor încă netranspuse, sigur în marja de apreciere pe care o are legiuitorul naţional”, a mai arătat ministrul Justiţiei.

Toader a vorbit şi despre situaţia din penitenciarele României, arătând că a cerut Parlamentului să amâne dezbaterile privind o lege a graţierii, pentru ca Guvernul să poată veni cu soluţii complementare, pentru că „graţierea nu e soluţia miracol care să rezolve problema supraaglomerării din penitenciare”.

„Avem 27.234 de deţinuţi în penitenciare. Avem perspectiva deloc plăcută a unei decizii pilot de la CEDO, pentru a fi condamnaţi pentru încălcarea condiţiilor de detenţie. Există în Parlament un proiect de lege pentru graţiere. Am cerut amânarea, pentru ca Guvernul să vină din urmă cu măsuri complementare, pentru că graţierea nu e soluţia miracol care să rezolve probelam supraaglomerării din penitenciare”, a spus Toader.

Ministrul Justiţiei şi-a început expunerea cu un scurt CV, menţionând că „avem nevoie de o radiografie corectă a sistemului juridic din România”: este la Ministerul Justiţiei de o lună, nu face parte din niciun partid politic, are 31 de ani de practică judiciară, ca procuror, avocat, judecător la CCR şi profesor de drept, precum şi în Comisia de la Veneţia.

La dezbaterea din faţa Comisiei LIBE mai participă, din partea României, jurnaliştii Liviu Avram şi Biro Attila, scriitorul Gabriel Liiceanu şi directorul Transparency International, Victor Alistar.

Judecătoarea Dana Gîrbovan a fost invitată şi ea la dezbatere, însă a refuzat, motivând că la discuţie nu participă doar profesionişti, aşa cum ar fi normal pe o temă tehnică cum este justiţia, în faţa Parlamentului European.

Citește și: