Cristina ANDREI
Cristina ANDREI
312 vizualizări 28 sep 2017

„CSM ne-a zis că vom primi avizul până la finalul lunii septembrie, sperăm să primim avizul până la finalul lunii septembrie. Nu puneţi ministrul Justiţiei în postura unui comentator, nu întrebaţi despre ce fac sau ce afirmă alţii. (...) Va fi negativ şi în legătură cu multele propuneri pe care le-am reţinut în proiectul de lege, propuneri venite de la CSM?", a întrebat retoric Tudorel Toader.

Acesta a subliniat în mai multe rânduri că avizul CSM este unul care se dă pe fiecare soluţie legislativă în parte şi că a trecut în proiect foarte multe dintre sugestiile venite dinspre CSM, ocazie cu care l-a şi „înţepat" pe procurorul general care a precizat că, „în mod normal", CSM ar trebui să dea aviz negativ pe aceste modificări. 

„Aşteptăm să vedem, eu n-aş fi sigur, pentru că avizul nu se dă în bloc, se dă pe fiecare soluţie legislativă în parte. Prin urmare la legea 317 privind funcţionarea CSM am reţinut majoritatea propunerilor formulate de CSM, să nu-mi spuneţi că astăzi CSM va fi împotriva propunerilor pe care le-am reţinut, soluţii venite chiar de la CSM. (...) CSM-ul are o ordine de zi nu foarte încărcată. Nu voi merge, pentru că eu am vorbit cu CSM-ul, am făcut dezbateri publice, lucrurile sunt cunoscute, nu vreau să se creeze astăzi un moment în care eu să fiu apărătorul acestor propuneri. CSM să rămână în spaţiul apărătorilor drepturilor justiţiei, să dezbată soluţiile şi să dea avizul consultativ", a încheiat Toader. 

Cel mai controversat proiect al Legilor justiţiei, pe masa CSM. Procurorul general: În mod normal ar trebui să primească aviz negativ

Plenul Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) urmează discute şi să dea un aviz consultativ, joi, pe proiectul privind modificarea legilor Justiţiei, documentul aflându-se pe ordinea de zi a şedinţei. Înaintea şedinţei, procurorul general Augustin Lazăr a declarat că un proiect atât de criticat de magistraţi şi de oficialii europeni ar fi normal să primească aviz negativ, dacă ne dorim ca României să-i fie ridicat MCV-ul.

„Proiectul a fost criticat de colegii noştri magistraţi, de oficialii europeni, aşa că, în mod normal, CSM ar trebui să dea aviz negativ, asta in condiţiile în care ne dorim să fie ridicată monitorizarea MCV", a spus Lazăr.

Plenul Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) va discuta „Nota Direcţiei legislaţie, documentare şi contencios numărul 18335/2017 cu privire la proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii numărul 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, a Legii numărul 304/2004 privind organizarea judiciară şi a Legii numărul 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii", potrivit ordinii de zi.

În 31 august, Consiliul Superior al Magistraturii a anunţat că a primit Proiectul de lege pentru modificare şi completare a legilor justiţiei, transmise de ministrul Tudorel Toader. În acest context, CSM a stabilit că până în 13 septembrie aşteaptă propuneri şi observaţiile, făcute pe marginea acestui proiect, din partea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, a celorlalte instanţe judecătoreşti şi a parchetelor de pe lângă acestea, a Institutului Naţional al Magistraturii, a Şcolii Naţionale de Grefieri, a Inspecţiei Judiciare precum şi a asociaţiilor profesionale ale judecătorilor şi procurorilor.

Noile legi ale justiţiei prevăd modificarea procedurii numirilor la Ministerul Public, procurorul general sau procurorul-şef DNA urmând a fi propuşi de ministrul Justiţiei, însă decizia va fi luată de Secţia pentru Judecători din CSM. În prezent, procurorul general al României, prim-adjunctul şi adjunctul acestuia, procurorul şef DNA, adjuncţii acestuia, procurorii-şefi de secţii ai acestor Parchete, precum şi procurorul-şef al DIICOT şi adjuncţii acestuia sunt numiţi de către preşedintele României, la propunerea ministrului Justiţiei, cu avizul Consiliului Superior al Magistraturii.

O altă modificare vizează procedura de numire în funcţii de conducere la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Astfel, noile legi ale justiţiei prevăd că preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie se numeşte de către preşedintele României, aşa cum este şi în prezent, însă modificarea constă în faptul că propunerea nu o mai face plenul Consiliului Superior al Magistraturii, ci Secţia pentru Judecători a CSM, în ideea potrivit căreia "pentru judecători să decidă judecătorii, pentru procurori să decidă procurorii".

O altă modificare se referă la trecerea Inspecţiei Judiciare din subordinea CSM în cea a Ministerului Justiţiei.

De asemenea, proiectul prevede ca viitorii magistraţi să aibă cel puţin 30 de ani şi cinci ani de vechime într-o profesie juridică.

Noul pachet de legi în Justiţe aduce modificări şi în ceea ce priveşte răspunderea magistraţilor, precizând că statul este răspunzător patrimonial atunci când se produce o eroare judiciară, dar ulterior tot statul se va îndrepta împotriva magistratului care a produs prejudiciul.

DNA, reacţie la modificările anunţate de Toader pe legile Justiţiei: Sunt „de natură să afecteze grav independenţa procurorilor în exercitarea activităţii lor"

DNA nu a fost informată de Ministerul Justiţiei despre modificările propuse de Tudorel Toader la Legile justiţiei, iar procurorii nu au fost consultaţi nici cu privire la impactul pe care l-ar avea acestea asupra activităţii lor, a transmis Kovesi. „Trecerea Inspecţiei Judiciare în subordinea ministrului Justiţiei, numit politic, este o modificare de natură să afecteze grav independenţa procurorilor în exercitarea activităţii lor", se mai arată în comunicatul DNA, care a precizat şi că organizarea unei noi instituţii pentru cercetarea magistraţilor „restrânge aria de competenţă a DNA".

„DNA nu a luat cunoştinţă nici anterior, nici după conferinţa de presă în care au fost prezentate modificările la legile justiţiei, de forma scrisă a celor trei proiecte de lege pentru a avea posibilitatea de a le analiza şi de a exprima un punct de vedere fundamentat pe marginea acestor modificări.

Raportat la modificările propuse, DNA a susţinut nu a fost consultată în vreun fel, nici cu privire la necesitatea lor, nici cu privire la impactul pe care acestea l-ar determina asupra activităţii desfăşurate de procurorii anticorupţie", spun procurorii DNA. 

Aceştia arată că, dintr-o primă evaluare, a rezultat că trecerea Inspecţiei Judiciare în subordinea ministrului Justiţiei este o schimbare care afectează grav independenţa procurorilor, în condiţiile în care ministrul de resort este unul numit politic. 

 

Mai mult, referitor la crearea unei direcţii specializate pentru cercetarea magistraţilor DNA susţine că aceasta nu se justifică prin motive obiective şi că o astfel de schimbare „ar restrânge aria de competenţă a DNA, în sensul că procurorii DNA nu vor mai putea investiga fapte de corupţie săvârşite de magistraţi". 

 

Citește și: