1738 vizualizări 13 dec 2017

La începutul zilei, Opoziţia a criticat dur modul în care au fost adoptate modificările la Regulamentul Camerei Deputaţilor, susţinând că dezbaterea a fost inexistentă şi că tot ceea ce se întâmplă în aceste zile are drept scop trecerea pe repede înainte a Legilor justiţiei de către coaliţia de guvernare PSD-ALDE. Spiritele s-au aprins şi mai tare atunci când proiectul de hotărâre care modifică regulamentul Camerei şi permite chiar miercuri dezbaterea ultimelor două Legi ale justiţiei a ajuns în Monitorul Oficial la doar o oră de la adoptarea sa. Atât cei de la USR, cât şi membrii PNL au fost extrem de vehemenţi în legătură cu această situaţie: „Monitorul Oficial a executat, iar legile Justiţiei vot fi puse pe masa lui Dragnea, cum v-aţi dorit", a acuzat, miercuri, în plen, liderul grupului PNL din Cameră, Raluca Turcan, după publicarea în Monitor a modificării Regulamentului. Preşedintele de şedinţă, deputatul PSD Florin Iordache, i-a replicat lui Turcan că Monitorul Oficial era obligat să publice ceea ce s-a votat în Parlament. Proiectul de hotărâre care modifică Regulamentul a fost adoptat cu 176 de voturi „pentru" şi 88 de voturi „împotrivă".

După vot, deputatul USR Lucian Stanciu Viziteu şi-a pus o cruce roşie pe gură şi a acuzat PSD de comportament dictatorial.

Deputatul PNL Raluca Turcan a acuzat, la rândul ei, faptul că această modificare „pune capăt" democraţiei. „Azi, PSD, ALDE şi UDMR au creat cadrul ca un grup de interese cu comportament infracţional să decidă după bunul plan pentru a-şi salva pielea de propriile dosare în faţa justiţiei". „Nu aţi închis gura parlamentarilor, aţi închis gura românilor",a acuzat şi deputatul PMP Ionuţ Simionca.

Textul adoptat de plen are următorul conţinut: „După ce timpul de dezbatere stabilit în funcţie de complexitatea raportului a fost epuizat, dezbaterea se încheie şi preşedintele de şedinţă supune votului amendamentele cuprinse în raportul comisiei, în următoarea ordine: în primul rând, se supun votului amendamentele prin care se propune eliminarea unor texte, apoi amendamentele adoptate de comisie. Dacă niciunul dintre aceste amendamente nu a fost adoptat, se supun votului amendamentele respinse din raport, în ordinea înscrisă în acesta. Dacă unul dintre amendamente a fost acceptat de majoritatea deputaţilor prezenţi, celelalte amendamente se consideră respinse. Dacă niciunul din amendamentele din raport nu a întrunit numărul necesar de voturi pentru a fi adoptat, se consideră adoptată forma iniţială”.

Deputatul USR Stelian Ion a criticat, la dezbateri generale, faptul că plenul nu ştie ce votează, întrucât Raportul Comisiei de Regulament care se referă la acest amendament nu este accesibil la caseta deputaţilor.

„Pe site nu e raportul. Ridicaţi mâna care ştiţi ce votaţi. E bătaie de joc, faceţi de râs o ţară întreagă, arucaţi Parlamentul în derizoriu”, a spus Stelian Ion.

„Nu are acest amendament legătură cu proiectu de hotărâre. E doar un artificiu pe care l-aţi identificat pentru că v-aţi dat seama că dacă retrimiteţi la comisie proiectul anterior nu îl mai puteaţi dezbate azi, ori necesitatea dvs. era de a rezolva problema azi”, a acuzat şi deputatul PNL Gabriel Andronache.

Un alt amendament care modifică Regulamentul şi care a fost adoptat miercuri prevede că „Membrii comisiei pot respinge o singură dată, motivat, propunerea grupului parlamentar căruia i-a revenit funcţia, situaţie în care grupul parlamentar respectiv nominalizează o altă persoană, alegerea candidatului urmând procedura prevăzută la alin. (4)”. Şi acest amendament a fost criticat vehement de opoziţie.

La doar o oră, proiectul de hotărâre a fost publicat în Monitorul Oficial, în aşa fel încât Legea 304/2004 privind organizarea judiciară a intrat deja în dezbaterea plenului Camerei Deputaţilor. 

PNL a solicitat, în debutul dezbaterilor, retrimiterea Raportului la Comisia specială pentru legile justiţiei, acuzând existenţa unor neconcordanţe în ceea ce priveşte amendamentele. Supusă votului, propunerea a fost respinsă de plen, respectiv de majoritatea PSD-ALDE.

Anterior, PSD şi ALDE, la care s-a raliat UDMR, au impus modificarea Regulamentului Camerei, care limitează dezbaterile în ceea ce priveşte amendamentele, modificarea fiind publicată într-o oră în Monitorul Oficial, ea intrând astfel în vigoare.

Astfel, în acest moment, plenul Camerei se desfăşoară după Regulamentul modificat în cursul dimineţii. Pe ordinea de zi a şedinţei de miercuri figurează şi dezbaterile la cealaltă lege privind justiţia, respectiv modificările propuse la Legea 317/2004 privind CSM.

Iordache, despre modificarea legilor Justiţiei: Ne dorim o reală depolitizare, o independenţă reală

Preşedintele Comisiei speciale pentru legile Justiţiei, Florin Iordache, a spus, miercuri, că modificarea legilor Justiţiei va duce „o independenţă reală a Justiţiei şi fără niciun fel de intervenţie a factorului politic”.

„S-au spus foarte multe neadevăruri. Da, ne dorim o Justiţie independentă şi pentru aceea am făcut această comisie specială, pentru ca, printr-o dezbatere în Parlament, să vedem problemele şi tarele cu care se confruntă Justiţia şi în urma ascultării tuturor celor interesaţi să putem decide. Vreau să reamintesc celor care erau acum 13 ani în Parlament că modificările la cele trei legi s-au făcut prin asumarea răspunderii unui guvern în care ministrul Justiţiei era Monica Macovei. Fără o dezbatere reală şi prin asumarea răspunderii celor trei legi au fost modificate la acel moment. Ce ne dorim noi? şi fără niciun fel de intervenţie a factorului politic”, a spus deputatul PSD Florin Iordache la dezbaterile privind propunerile de modificare a Ne dorim o reală depolitizare, o independenţă reală a Justiţiei Legii 304 privind organizarea judiciară.

El a mai susţinut că modificarea legilor Justiţiei s-a făcut după o reală dezbatere a tuturor factorilor implicaţi: „Da, a existat o dezbatere reală. Aţi avut posibilitatea să vă adresaţi la Curte. Respect dreptul dvs. Aveţi posibilitatea să contestaţi la Curte. Din fericire pentru noi, astăzi CCR ne-a dat dreptate. Tot din fericire pentru noi, la încercările dvs de a bloca o independenţă a Justiţiei noi vom demonstra că avem dreptate. Printr-o dezbatere reală, prin ascultarea tuturor asociaţiilor mai mari, mai mici - Asociaţia Procurorilor, Asociaţia Magistraţilor, Uniunea Judecătorilor, Parchet General, Ministerul Justiţiei, mediul academic... I-am ascultat pe toţi şi am luat cea mai bună decizie”, a adăugat Iordache.

El a mai spus că îşi doreşte judecători independenţi, fără presiune pe aceştia, precum şi „o Justiţie normală”. „De aici încolo, fără niciun fel de ingerinţă politică, judecătorii vor putea judecat potrivit propriei conştiinţe şi potrivit legilor în vigoare”, a conchis Iordache.

În acest context, cei de la PMP au anunţat că se vor retrage de la votul final pe Legile justiţiei, argumentând că dezbaterea nu este una reală, iar votul este un „simulacru" 

„Grupul PMP se va retrage, aşa cum a făcut-o şi în Comisie, de la simulacrul de vot în legătură cu aceste legi ale justiţiei”, a precizat Robert Turcescu, în plenul Camerei Deputaţilor. Acesta i-a întrebat pe social-democraţi dacă votează în cunoştinţă de cauză, din plen auzindu-se mai mulţi „da”.

„Da, după indicaţiile şefului de partid", a răspuns Turcescu.

Deputatul PMP a acuzat majoritatea parlamentară că nu ascultă vocea oamenilor care spun că nu este în regulă cum au fost făcute dezbaterile la legile justiţiei. „Cum am putea să credem că, într-adevăr, nu există diavoli ascunşi în detaliile pe care le-a pus la cale această comisie specială?”, a mai întrebat Turcescu.

„Ne retragem de la votul final pe aceste legi şi din multe alte considerente. În primul rând nu putem crede că oameni precum Florin Iordache şi alţii, care dădeau foc la ţară practic în ianuarie cu OUG 13, s-au dat astăzi de trei ori peste cap şi au devenit nişte apărători ai Justiţiei din România. Ne retragem de la votul final şi pentru că raportul final pe cele două legi care vor primi astăzi vot final în Camera Deputaţilor conţin sute de pagini care ne-au parvenit cu doar o oră în urmă, chestiune care ridică nu doar semne de întrebare, ci ridică o mare problemă la ora actuală Parlamentului României. Cum putem gira prin votul nostru final o astfel de mascaradă? Din nefericire, mai bine din trei sferturi dintre cei care vor vota astăzi aceste legi vor vota ca oile”, a subliniat acesta. 

Ulterior, Plenul Camerei Deputaţilor a adoptat, pe articole, proiectul cu propunerile de modificare a Legii 304 privind organizarea judiciară, proiectul urmând să intre la vot final după dezbaterea, în plen, şi a propunerilor de modificare a Legii 317 privind CSM.

Una dintre cele mai controversate prevederi propuse priveşte înfiinţarea „Secţiei de investigare a unor infracţiuni din Justiţie”.

Potrivit articolului nou adoptat, "În cadrul PÎCCJ se înfiinţează şi funcţionează Secţia de investigare a unor infracţiuni din justiţie care are competenţa exclusivă de a efecuta urmărirea penală pentru infracţiunile de corupţie şi a celor asimilate acestora, prevăzute de Codul penal şi de Legea 78/2000, infracţiunile de serviciu sau în legătură cu acesta, precum şi a intracţiunilor contra înfăptuirii justiţiei săvârşite de judecători şi procurori, inclusiv cei care au calitatea de membri ai CSM, precum şi de procurori şi judecători militari”.

Propunerea a fost vehement criticată de PNL şi USR, care au acuzat faptul că intenţia PSD şi ALDE este aceea de diminua competenţele DNA.

Preşedintele Comisiei, deputatul PSD Florin Iordache, a precizat, la momentul dezbaterilor din Comisia specială pentru legile Justiţiei, că, în urma luărilor de poziţie critice, PSD a decis să nu mai susţină înfiinţarea unei "Direcţii", ci a unei Secţii de investigare a unor infracţiuni din Justiţie.

O altă propunere de modificare prevede că încadrarea procurorilor DNA se face în urma unui concurs, fiind stabilite, totodată, şi criterii noi – vechime de cel puţin 8 ani şi să nu fi fost sancţionaţi.

„DNA se încadrează cu procurori numiţi prin ordin al procurorului-şef al DNA, la propunerea secţiei pentru procurori a CSM, în urma concursului organizat în acest sens, în limita posturilor prevăzute în statul de funcţii, aprobat potrivit legii”, se prevede în amendamentul nou adoptat.

Textul actual al legii în vigoare prevede că „DNA se încadrează cu procurori numiţi prin ordin al procurorului-şef al DNA, la propunerea secţiei pentru procurori a CSM, în limita posturilor prevăzute în statul de funcţii, aprobat potrivit legii”.

O altă propunere prevede că „pentru a fi numiţi în cadrul DNA, procurorii trebuie să nu fi fost sancţionaţi discilinar, să aibă o bună pregătire profesională, o conduită morală ireproşabilă, cel puţin 8 ani vechime în funcţia de procuror sau judecător şi să fi fost declaraţi admişi în urma unui concurs susţinut în faţa secţiei de procurori a CSM”. O altă propunere vizează ca soluţiile adoptate de un procuror să poată fi infirmate de procurorul ierarhic superior, dacă acesta le apreciază ca fiind nelegale sau netemeinice.

O altă modificare prevede ca hotărârile judecătoreşti să fie redactate în cel mult 30 de zile de la pronunţare.

„Hotărârile judecătoreşti trebuie redactate în termen de cel mult 30 de zile de la data pronunţării. În cazurile temeinic motivate, termenul poate fi prelungit cu câte 30 de zile de cel mult două ori”, se arată în forma propusă a legii.

În cadrul dezbaterilor în plen a fost adoptat un singur amendament, faţă de forma Raportului adoptat de Comisia specială pentru legile Justiţiei. Acesta prevede că „Sistemul de repartizare aleatorie a cauzelor pe complete de judecată se auditează extern, la fiecare doi ani, sub coordonarea Ministerului Justiţiei şi cu implicarea societăţii civile şi a organizaţiilor profesionale ale magistraţilor. Concluziile auditului sunt publice”.

Ghinea: Sunt ultimele momente înainte de votul final în Cameră pentru măcelărirea Justiţiei

„Scriu asta din plen, unde sunt ultimele momente înainte de votul final în Cameră la măcelărirea Justiţiei. Dragilor, noi am făcut ce am putut. Sub potopul injuriilor şi hărţuirii. V-am reprezentat. Ne-au pus pumnul în gură.

Văd că oamenii se organizează pentru ca mesajul libertăţii să continue să fie auzit. Înţeleg că modelul de la Sibiu se răspândeşte. Foarte bine. Suntem cetăţeni liberi români şi europeni. Libertatea se pierde încet, în paşi aparent mici. E timpul să nu mai facem nici un pas înapoi", a scris Cristian Ghinea pe profilul său de Facebook înaintea votului final. 

 

 

 

 

 

Citește și: