UDMR cere si mai multa autonomie decat da Guvernul

Postat la: 23.10.2006 00:00 Autonomia locala propusa de Guvern in proiectul referitor la descentralizarea administratiei publice si sustinut de presedintele Traian Basescu este departe de a satisface pretentiile UDMR. Desi actul normativ gandit de ministrul Administratiei si Internelor, democratul Vasile Blaga, raspunde celor mai multe dintre dezideratele Uniunii, oferind primarilor acestei formatiuni putere de decizie, maghiarii insista ca el trebuie completat cu prevederile din Statutul minoritatilor nationale. In viziunea udemeristilor, de abia dupa adoptarea ambelor proiecte se poate vorbi despre autonomie locala. Si in aceasta forma insa, descentralizarea ii nemultumeste pe liderii UDMR. Ei recunosc ca vor mai mult decat atat, si anume autonomia teritoriala a Tinutului Secuiesc, unde limba maghiara sa devina a doua limba oficiala. In schimb, UDMR nu neaga ca iese in castig de pe urma proiectului Guvernului. "Vom spune elecoratului nostru ca, iata, am reusit ceea ce am promis, ca o prima etapa a autonomiei teritoriale a fost realizata", spune deputatul UDMR, Mate Andras Levente. Potrivit acestuia, pana la obtinerea ultimei forme a autonomiei, Uniunea trebuie sa reuseasca adoptarea Statutului minoritatilor, blocat in Parlament de aproximativ doi ani. "Descentralizarea propusa de Blaga se aplica pentru fiecare judet, indiferent daca acolo traiesc sau nu minoritari. Noi avem nevoie ca anumite chestiuni sa fie specificate prin lege", a explicat deputatul UDMR. El a oferit ca exemplu doua situatii ipotetice: "Un teatru, condus de un reprezentant al oricareia dintre minoritati, aflat intr-o localitate in care romanii sunt majoritari, nu trebuie sa fie inchis de autoritatile locale din lipsa de bani". "Acelui director trebuie sa i se dea posibilitatea de a face rost de bani si de a ramane pe acea functie. Sau primarul roman al unei localitati din Covasna nu ar trebui sa decida soarta unei scoli maghiare fara acordul Consiliului National al Maghiarilor, infiintat prin Statutul minoritatilor, si care primeste drept de veto", a continuat Mate Andras. Educatia, sanatatea si politia, la mana primarilor In proiectul lui Vasile Blaga, unele servicii, precum invatamantul preuniversitar, asistenta sociala, asistenta medicala, utilitatile publice si infrastructura rutiera ar urma sa fie transferate de la nivel central catre administratia publica locala aleasa, respectiv consilii judetene si locale. Practic, va fi luata puterea de decizie de la nivel central si va fi data administratiilor locale. Aceste servicii vor fi finantate pe baza standardului de cost per beneficiar. Institutiile care le controleaza in prezent, cum ar fi inspectorate scolare sau directii agricole, se vor ocupa doar de monitorizare. In urma transferului de competente, administratiile locale vor avea un cuvant mai mare de spus in privinta functionarii scolilor si spitalelor. Daca, pana acum, primariile se implicau doar in sustinerea financiara a lucrarilor de reabilitare a institutiilor de invatamant preuniversitar si a unor spitale locale, dupa aplicarea masurilor de descentralizare, primarii si consiliile locale sau judetene sunt cei care vor decide in privinta conducerii acestor institutii. La nivelul scolilor, al spitalelor si al institutiilor de cultura se vor infiinta Consilii de Administratie in care administratiile locale vor avea majoritatea. In domeniul ordinii publice, se propune infiintarea politiei locale, care va fi obligatorie doar in orasele municipiu de judet. Ea se va ocupa de ordinea publica, circulatia rutiera, paza bunurilor, dar va avea in subordine si inspectia in contructii si inspectia de mediu. Proiectul prevede ca toate masurile sa fie luate pana la sfarsitul anului viitor. In prima etapa, descentralizarea va fi promovata sub forma de proiect- pilot in 10 judete, iar apoi, in functie de rezultate, va fi aplicata la nivelul intregii tari. (Mihai Somfelean, Raluca Dumitriu)

Intră în comunitatea Facebook Gândul, locul unde ziarul vorbeşte cu tine