Publicat

16

februarie

2016

09:07

18215

vizualizări

Ziua care poate schimba Europa aşa cum o ştim. Cum a ajuns România pe harta negocierilor la nivel înalt în UE

Cu câteva zile înaintea unui summit crucial al şefilor de state sau de guverne din UE, preşedintele Consiliului European, polonezul Donald Tusk, a ajuns la Bucu­reşti pentru o întâlnire cu preşedintele Klaus Iohannis, ţinta principală fiind găsirea susţinerii pentru compromisul cu Marea Britanie care ar maximiza şansa rămânerii acestei ţări în Uniunea Europeană. Astăzi, şeful CE merge la Atena, Praga şi Berlin.

Ziua care poate schimba Europa aşa cum o ştim. Cum a ajuns România pe harta negocierilor la nivel înalt în UE

Cu câteva zile înaintea unui summit crucial al şefilor de state sau de guverne din UE, preşedintele Consiliului European, polonezul Donald Tusk, a ajuns la Bucu­reşti pentru o întâlnire cu preşedintele Klaus Iohannis, ţinta principală fiind găsirea susţinerii pentru compromisul cu Marea Britanie care ar maximiza şansa rămânerii acestei ţări în Uniunea Europeană. Astăzi, şeful CE merge la Atena, Praga şi Berlin.

Vizita lui Tusk intervine la două luni după cea a premierului britanic David Cameron în România, dar acum lucrurile se precipită: la summitul UE din 18 şi 19 februarie la care participă din partea României preşe­dintele Iohannis ar urma să se discute şi planul de compromis intervenit între negociatorii de la Bruxelles conduşi de Donald Tusk şi cei de la Londra conduşi de David Cameron, plan care, potrivit unor comentatori, ar da o şansă în plus taberei care susţine rămânerea Regatului Unit în UE, la referendumul ce urmează să aibă loc în maximum doi ani.

Poziţia României este că Marea Britanie trebuie să rămână în UE. Pe de altă parte, România este afectată direct de pretenţiile Londrei care cere, între altele, ca muncitorii străini din UE să nu mai primească beneficii sociale britanice pentru un număr de ani (cel mai probabil patru). Evident că muncitorii din estul Europei sunt cei vizaţi; mai mult, şi alte ţări s-ar putea prevala de înţelegerea aceasta şi ar putea limita şi ele drepturile muncitorilor străini.

Statele membre ale UE trebuie să aprobe un astfel de plan, iar Tusk a catalogat însă drept „foarte fragil“ procesul în curs. El a făcut ieri un turneu la Paris şi la Bucureşti, iar astăzi merge la Atena, Praga şi Berlin.

Tehnic, înţelegerea cu Marea Britanie ar trebui să conducă la modificarea tratatelor UE. Sau, după cum au sugerat unii experţi, el ar putea fi înregistrat la ONU ca act internaţional şi astfel să se evite modificarea tratatelor.

Franţa exclude modificarea tratatelor, dar şi un amestec al Marii Britanii în zona euro cu scopul protejării intereselor City de la Londra, cea mai importantă piaţă financiară din Europa, aşa cum vrea Cameron.

„Există o serie de chestiuni politice rămase nerezolvate”

Riscul de rupere a Uniunii Europene este real, având în vedere fragilitatea procesului de negociere, a declarat  Donald Tusk după  întrevederea cu preşedintele Klaus Iohannis.

"Este timpul să începem să ascultăm argumentele celorlalţi mai mult decât le ascultăm pe ale noastre. E natural ca în negocieri poziţiile să devină mai ferme, pe măsură ce ne apropiem de momentul deciziei, dar riscul de rupere este real deoarece acest proces este cu adevărat foarte fragil. Trebuie să-l abordăm cu atenţie. Ceea ce s-a rupt nu poate fi reparat", a declarat Tusk.

El a dat asigurări că propunerea sa, pe tema unei eventuale ieşiri a Marii Britanii din UE, "este justă şi echilibrată", iar chestiunea beneficiilor sociale continuă să fie printre cele mai importante aspecte în cadrul negocierilor.

"În România, ca şi în alte ţări UE, chestiunea beneficiilor sociale continuă să fie una dintre cele mai importante. Vă asigur că propunerea cu care am venit este justă şi echilibrată. Mecanismul de salvgardare cu privire la accesul la prestaţii sociale nu este destinat aplicării cetăţenilor UE care lucrează în acest moment în Marea Britanie. Această propunere protejează libertatea de mişcare şi ajută Marea Britanie să-şi rezolve îngrijorările pe care le are cu privire la accesul la beneficii sociale", a declarat Donald Tusk.

"Există o serie de chestiuni politice rămase nerezolvate pe care va trebui să ne punem de acord. Acestea includ chestiunile referitoare la schimbarea tratatului, un aşa-numit mecanism de tip frână de urgenţă pentru ţările care nu sunt în zona euro, mecanismul de salvgardare, accesul la beneficii sociale şi noţiunea unei Uniuni mai integrate", a mai spus Tusk.

La rândul său, preşedintele Klaus Iohannis a reiterat poziţia României pe tema Brexit. "Noi considerăm că este foarte important ca Marea Britanie să rămână în interiorul Uniunii Europene. UE are nevoie de Marea Britanie şi Marea Britanie are nevoie de UE. Aceasta este poziţia noastră pe care am exprimat-o cu toate ocaziile", a declarat preşedintele.

Nu doar „brexitul“ ar putea da foc agendei summitului de joi şi vineri. În vreme ce Tusk caută spijin pentru compromisul cu Marea Britanie, ţările de la Vişegrad s-au întâlnit ieri pentru a da un răspuns Germaniei în privinţa migraţiei.

Ungaria, Polonia, Cehia şi Slovacia vor să blocheze ruta balcanică a migraţiei prin sprijinirea Macedoniei care intenţionează să-şi închidă graniţele cu Grecia. Ca şi Franţa aceste ţări se opun mecanismului permenent de repartizare a refugiaţilor iniţiat de cancelarul Angela Merkel.

 

 

Citarea se poate face în limita a 250 de semne. Nici o instituţie sau persoană (site-uri, instituţii mass-media, firme de monitorizare) nu poate reproduce integral scrierile publicistice purtătoare de Drepturi de Autor fără acordul Mediafax Group.

ULTIMA ORĂ
VIDEO: Bătaie INCREDIBILĂ în plină stradă! Ce păţeşte un ”şmecher” care se ia de un luptător MMA

Lasă-ne feedback despre noul site Gândul.info