A doua venire

de Alina Matis

Barack Obama nu este Iisus Hristos, dar, nu mai departe de acum patru ani, era un cvasi-profet al politicii americane. Concetăţenii lui, "the people"-ul de luni, l-au pus în acea icoană imaginară, creată şi servită de nişte genii ai marketingului politic. Când au văzut că omul e om fără majuscule, oamenii s-au supărat. Aşa că au votat cu Mitt Romney. Dar numai cât să îl dojenească pe Obama. Pe urmă, când a câştigat alegerile, s-au bucurat din nou şi au văzut "a doua venire" la orizont.

Barack Obama nu a mai reuşit să emoţioneze luni, în discursul lui de învestitură. Spre binele său, de aşteptat nu s-a prea aşteptat nimeni la aşa ceva. Istoria celorlalţi 15 preşedinţi cu două mandate consecutive a dovedit că nu este posibil. A putut, însă, să ţină un discurs plin de simboluri, să vorbească foarte clar şi răspicat despre ţări şi politici, fără a le numi şi fără a politiza un eveniment profund emoţional pentru cei 800.000 de oameni prezenţi. O lecţie de care numai Bill Clinton era în stare. Şi dacă te-ai fi uitat la toate cadrele cu mulţimea, vedeai că cei 800.000 de americani prezenţi erau la o slujbă.

La împlinirea a 150 de ani de la abolirea sclaviei, la 50 de ani de la celebrul Marş către Washington al lui Martin Luther King Jr., Barack Obama şi invitaţii lui la ceremonie au vorbit lumii despre valorile libertăţii, egalităţii, dar şi despre unitate.

Pe scenă, în faţa Capitoliului, din spatele unui strat gros de geam antiglonţ, a stat un om care încă e un mesia pentru anumiţi oameni şi care a ţinut un discurs pentru "the people".

Finalul războiului din Afganistan, relansarea economiei SUA, tăierea deficitului, reforma istorică a sănătăţii, încălzirea globală şi industria verde, pacea ca soluţie la conflicte, apropierea de adversarii din toate părţile lumii pentru a găsi puncte şi beneficii comune, egalitatea de gen, de orientare sexuală - acesta a fost discursul lui Obama, "miezul" unui spectacol cu vedete, cu artişti, cu dive şi activişti, cu poporul şi cu cei 1% la un loc.

Deşi aşteptările sunt, de regulă, mici de la un "lame duck", Barack Obama nu va avea nici pe departe un al doilea mandat liniştit. Îl începe cu o nouă reformă - chiar mai sensibilă decât ce a ajuns să fie cunoscut drept "Obamacare". Asigurarea ca asigurarea medicală, dar adevărata luptă a mandatelor sale se va da pe arme.

Pe Obama îl mai aşteaptă Congresul, acest copil la pubertate, rebel şi răsfăţat, al politicii americane, cu care va reîncepe cearta pe probleme economice, tot de pe marginea unei prăpastii fiscale. Are şi o promisiune restantă - reforma imigraţiei pe care o prorocea în prima campanie prezidenţială şi pe care a reluat-o în cea de-a doua.

La fel ca de la profetul din 2009, sunt aşteptări mari şi de la preşedintele din 2013.

Cu excepţia unor crize internaţionale, e greu de crezut că cel de-al 44-lea preşedinte american va fi unul al politicii externe. Zilele reale de mandat sunt puţine. În doi ani, începe o nouă campanie prezidenţială şi toată discuţia va fi numai despre politică, nu despre politici.

Deocamdată, rămânem cu playlist-ul de inaugurare al lui Barack Obama. Pentru că până şi o slujbă politică are nevoie de muzică.

Alina Matiş este editor al ziarului Gândul

 

 

18 Comentarii [+] Adauga un comentariu

#1 Jos Guvernescu 21.01.2013 21:37

"Egalitate de gen" (ştiu, era gender în original...) e tradus greşit; corect este egalitate între sexe. "Genul" este în română masculin, feminin sau neutru, iar egalitatea se referă la sexul masculin sau feminin.

În rest, despre egalitate, poate ar fi bine să ne amintim ce părere avea Howells despre egalitatea la americani:

"Inequality is as dear to the American heart as liberty itself."

 
#2 bula 21.01.2013 21:47

@Jos Guvernescu
google translate sa traiasca.noroc cu internetul asta de s-a umplut romanica de analisti de toate felurile. vivat copy/paste/translate

 
#3 IF 21.01.2013 22:20

aha !, acest barac obama . acest candelabrador . mda !
da'nici nu poci sa te abtii ,domne'.........
scz,continua...nu te disturba

 
#4 Maria 21.01.2013 22:23

Frumos editorial, doamna jurnalist! Interesanta analiza! Felicitari!

 
#5 Ciombe 22.01.2013 06:17

Nivelarea in mediocritate, ca singura sansa realista a egalitatii. Cu alte cuvinte o lume a clonelor, acesta-i scopul final, spre asta se tinde.

 
#6 Bravo 22.01.2013 07:59

D-na Alina sunteti minunata, va-si stropi putin buzitele alea serioase si subtiri, pe bune!

 
#7 Chirita Aurelian Stefan 22.01.2013 09:29

Din pacate pt. poporul american , in perioada unei crizei comparabila cu cea din `29-33 a avut parte de un politician show-man si nu de un adevarat administrator care trebuia sa curme aceasta criza demonstrand inca o data precaritatea actualei clase politice mondiale.Apelul la permisivitatea valorilor intelectuale in America pare facut de un ragazzino ce nu cunoaste realitatile universitare din moment ce universitatile celebre americane atrag ca un magnet cei mai straluciti absolventi de liceu.De fapt, presedintele va rezolva criza in maniera Obama nu prin eforturi proprii ca Marele Presedinte Franck Delano Roosevelt care ar meritul de a scapa omenirea de ciuma hitleristo-fascista si a fii precursor al planului de reconstructie a Europei ci prin exportul crizei (vezi dolarul) si prin acapararea potentialul stiintific al altor tarii denigrand marile realizari stiintifice si tehnice ale marelui popor american.omul obama care nu intiat o reforma a sistemul educational american pare sa aiba o gandire ca in urma cu doua secole (o gandire de propietar de sclavi ,cu atat mai rusinos cu cat este un cetatean afro-american) ,,rezolavand'' aproape toate probleme prin importul de savanti.

 
#8 tacearthquake 22.01.2013 10:15

http://earthquakepredictions.wordpress.com/

 
#9 ML 22.01.2013 12:56

Corect articolul dvs., cu o observatie: Obama nu si-a tinut discursul pentru ceilalti, pentru „the people”, nu s-a delimitat de restul cetatenilor americani!
Dimpotriva, a repetat pana la saturatie (foarte inteligent si cu mare impact emotional!): WE, THE PEOPLE..., inducand ideea - corecta de altfel - ca este parte a natiunii americane, a cetatenilor ei, in toate eforturile si bataliile care vor urma pentru depasirea obstacolelor si progres.
Iar cei multi din fata Capitoliului (si, probabil, nenumarati din fata televizoarelor) au rezonat cu el, l-au simtit de-al lor, credibil, parte a acelui impresionant, plin de maretie si speranta „WE, THE PEOPLE”.

 
#10 dorind 22.01.2013 13:25

motoaica de Alina a scris gandindu-se la un the people inferior ei si la we,the people cum a clamat BHO.

 
Vezi toate »

Adauga un comentariu

Comentariile care conțin injurii, un limbaj licențios, instigare la încălcarea legii, la violență sau ură vor fi șterse. Îi încurajăm pe cititori să ne raporteze orice abuz vor sesiza in comentariile postate pe Gândul. Campurile marcate cu rosu nu sunt valide! Comentariul a fost adaugat!

Cod captcha invalid!

Introdu numarul din imagine:
Versiune mobil | completa
vreaupresedinte.ro
vreaupresedinte.ro
Inchide