A la recherche de la crédibilité, vol. I
A la recherche de crédibilité, vol. I
Stau în faţa la cea mai investiţie culturală importantă: Biblioteca Naţională. Până se deschide, în noiembrie 2011, mi-am luat de citit Proust, toate volumele.
Abia acum înţeleg - cu calm superior, metafizic - panica premierului Boc. Pricep, în sfârşit, trăirile lui politice, răsucirile interioare, procesele de conştiinţă mereu amânate pe vicii de procedură. De când a fost suit în fotoliul guvernamental, s-a aflat mereu Du côte de chez Băse.
Apetitul lui pentru fraze exclamative, de-aici i se trage: când nu poţi intra în miezul realităţii, îi dai ocol cu optimism. Pasiunea pentru festivităţi, aniversări, comemorări de autostrăzi, tot de-aici i se trage: realitatea pe care n-o poate cuprinde trebuie măcar frumos ambalată.
În omul ăsta care-şi calcă singur pantalonaşii există mult entuziasm. După ce, împreună cu ministrul Transporturilor, ne-a restituit plăcerea pentru centură (la Lugoj, la Sibiu), astăzi vrea să recâştige "pasiunea pentru cultură a românilor". Poate că asta îi e mai la îndemână decât reducerea deficitului. Deşi, economic vorbind, dacă strânge tineretul de pe terase şi din discoteci... contrage - (cum altfel să zic, decât ca o preţioasă ridicolă?) consumul şi poate că nici asta nu-i bine.
Poetica lui Boc e destul de greu de urmărit, aşa cum o bat vânturile, mall-urile. Şi e, pentru întâiaş dată, în contradicţie aproape violentă cu convingerile intime ale Preşedintelui. Gânditorul de la Cotroceni nu ne-a trimis niciodată să-l căutăm pe Herodot în rafturile bibliotecilor, ci pe goagăl (madlena lui Marean). Dacă în chestiunea şoselelor (ocolitoare sau oable) a admis, în cele din urmă, că asfaltul e bun, nu cred că Traian Băsescu se va împăca uşor cu ideea asta livrescă.
Abia acum pătrund mecanismele psihologice ale lui Boc. Reacţiile lui în faţa cozilor, de pildă. Mi le explică Proust: "Făceam ce facem cu toţii când suntem mari, când asistăm la suferinţe şi nedreptăţi: nu voiam să le văd"...
Mi-e milă de el, urmărindu-l cum se zbate să-şi recapete credibilitatea pierdută -a lui şi a întregului Cabinet. Cu lozinci. Aşa cum a câştigat-o în alegeri. Cu lozinci. Dar nu se mai poate. Pentru asta ar trebui să dăm timpul înapoi, până în ziua în care nu pusese încă mâna pe coasă.
Intră în comunitatea Facebook Gândul, locul unde ziarul vorbeşte cu tine
















51 Comentarii [+] Adauga un comentariu
“Timpul de care dispunem în fiecare zi este elastic; pasiunile pe care le încercăm îl dilată; acelea pe care le inspirăm îl îngustează și obișnuința îl umple”.
Penibil până la capăt. Un destin tragi-comic. Mă gândesc cu groază la ce solicitări va fi supus zilele următoare. Și noi alături de el.
sint din ce in ce mai dezamagita de felul in care merg treburile in tara.ma cuprinde disperarea nu pot sa ma agat de nimic nu mai cred in nimic.ce tara si ce oameni doamne
Doamnă Munteanu, un vechi prieten de-al dumneavoastră care umblă în dorul lelii m-a rugat să vă transmit, fără nicio explicaţie, vorbele acestea:
- Leliţă, mi-i dor di tini ca di mama!”
...noi stim o alta varianta,- Leliţă, mi-i dor di tini ca di pzd dar nu e cazu',numa ce ne-am insurat acum doua saptamani si gârâim !!!
Oricat s-ar "screme", va ramane pentru totdeauna "piticul cu coasa". Idealul lui de-a ajunge tractorist nu i se va-nplini niciodata. Trebuie sa ai cap pentru asta. Bietul Boc, e ca un balerin angajat la ...radio.
...zau!
nu lipseste colosea, un "de" -de la credibilite? ca parca nu-mi suna bini
laico da cu greva.............? ceva poze de pus in album? nimic? asa de dragul amintirilor, sa-i vedem si noi pe astia ce au mers cu sutele...artisti astia declarati....va dati seama ce tara suntem cu atatea persoane platite pt drept de autor....genii ce mai...de asta s-a nascut romanul poet... :))
deci un calcul simplu 10 muste din alea mari ce se hranesc cu ca- cat +cpt ( care valoreaza cat 100 de muste asa spune dansul ) = 110 autori pe care ii putem gasi in albumul grevei fiscale....
laico e adevarat ca nu exista mos craciun? asa ca voi astia din categoria mustelor nu faceti evaziune fiscala...zau ca de nu ma apuca plansul
laico eu am citit Metamorfoza lu' ala de-i zice kafka......acum te inteleg pe deplin, pe tine si pe toti gurmalisti gen ctp....trairile tale cand te vezi musca sunt asemeni celor descrise in carte...plus vinile astea care is asa mai putin metafizice....gen evaziune fiscala