Publicat

16

iunie

2014

20:51

10736

vizualizări

Adevăratul dezastru de la BAC 2014

Viitoarea forţă de muncă a României are nevoie de o alternativă la diplomele de bac fără valoare şi la cele de studii superioare care nu garantează un loc de muncă. Nu de alta, dar în 2050, potrivit statisticilor, o persoană angajată va trebui să susţină trei pensionari, şi îmi e teamă că acea persoană va fi foarte greu de găsit.

Adevăratul dezastru de la BAC 2014

Viitoarea forţă de muncă a României are nevoie de o alternativă la diplomele de bac fără valoare şi la cele de studii superioare care nu garantează un loc de muncă. Nu de alta, dar în 2050, potrivit statisticilor, o persoană angajată va trebui să susţină trei pensionari, şi îmi e teamă că acea persoană va fi foarte greu de găsit.

Reformarea în repetate rânduri a sistemului de educaţie din România, în lipsa unei viziuni pe termen mai lung decât un mandat de ministru, continuă să-şi arate efectele nefaste. După ce, începând cu 2011, numărul elevilor care nu au reuşit să obţină o diplomă de bacalaureat a crescut dramatic din cauza înăspririi condiţiilor de desfăşurare a examenului şi a slabei pregătiri a elevilor, anul acesta se înregistrează un nou record negativ: doar 60% dintre elevii de clasa a XII-a, promoţia 2013-2014, s-au înscris pentru a susţine bacalaureatul. Adică 130.000 din aproape 210.000 elevi care au terminat clasa a XII-a anul acesta.

Oricât ar părea de bizar, mi se pare că cei 80.000 de elevi care au refuzat să se înscrie la examen, au dat dovadă, dacă nu de maturitate, cel puţin de spirit practic. Ei sunt elevii care au fost băgaţi cu forţa în licee după desfiinţarea şcolilor profesionale, deşi nu reuşiseră să obţină nici un amărât de 5 la examenul în funcţie de care se făcea admiterea, dar pe care acum nimeni şi nimic nu-i mai poate obliga să le termine cu o diplomă de bacalaureat. Ce să facă cu ea? La facultate nu vor să meargă, abia au reuşit să treacă clasa la liceu. Dacă vor să se angajeze, o pot face şi fără diplomă de bacalaureat. Angajatorii s-au adaptat şi pun mai mult preţ pe calităţile lor decât pe diplome sau îi califică la locul de muncă. Dacă vor să devină şomeri cu acte în regulă, nu au nevoie de diplomă de bac. Trebuie să depună un dosar în termen de 60 de zile de la absolvire şi să demonstreze că nu au reuşit să îşi găsească un loc de muncă conform pregătirii lor. Ceea ce nu e deloc greu în condiţiile în care nici măcar cei care urmează profilul tehnologic nu pot afirma că ştiu o meserie.

Şi din păcate, cei mai mulţi aleg soluţia şomajului, pentru că oferta de pe piaţa muncii este săracă în contextul crizei economice, iar locurile de muncă pentru studii medii necesită o specializare. Iar apoi rămân pe capul părinţilor. În România, rata şomajului în rândul tinerilor cu vârsta între 16 şi 25 de ani este de aproape 25%, aşa cum arată datele statistice pentru ultimul trimestru din 2013. Iar procentul va creşte având în vedere că numai anul acesta în rândul absolvenţilor de liceu sunt 80.000 de tineri posibili candidaţi la „ocupaţia” de şomer, iar lor li se vor alătura şi cei care nu vor reuşi să treacă examenul de bacalaureat. Iar ei se suprapun peste şomerii deja rezultaţi în urma sesiunilor anterioare de bacalaureat şi a celor cu diplomă de studii superioare care nu îşi găsesc un job.

Soluţia şomajului este însă de foarte scurtă durată. Statul nu oferă sprijin decât pentru 6 luni, iar suma oferită este foarte mică. Soluţia pe termen lung stă, din nefericire, tot în mâna statului, care în ultimii 3 ani, în care s-au adunat aproape 300.000 de absolvenţi de liceu fără diplomă de bacalaureat şi fără vreo pregătire, nu a luat nicio măsură semnificativă. A resuscitat sporadic şcolile profesionale, dar lucrurile merg lent pentru că e nevoie de parteneriate cu antreprenori, de bani de la buget, dar şi de schimbarea mentalităţii asupra a ceea ce înseamnă să înveţi o meserie. Din 2013, ministerul a elaborat subiecte diferite în funcţie de profilul absolvit şi a organizat şedinţe de pregătire pentru bacalaureat, fără prea mare audienţă însă. De anul acesta, ponderea notelor din gimnaziu la admiterea în liceu a scăzut de la 50 la 25%, o măsură bună, dar insuficientă atâta vreme cât elevii vor putea intra la liceu şi cu medii de 3 sau de 4, iar peste patru ani se vor afla în situaţia de astăzi a celor 80.000 de absolvenţi de clasa a XII-a.

Viitoarea forţă de muncă a României are nevoie de o alternativă la diplomele de bac fără valoare şi la cele de studii superioare care nu garantează un loc de muncă, iar pentru asta e nevoie de mult mai mult decât măsurile luate ad-hoc de minister în urma rezultatelor foarte proaste de la examenul de bacalaureat. Este nevoie, oricât de goale ar părea aceste vorbe, de o viziune pe termen lung din care să nu lipsească componenta economică, adică un parteneriat solid cu viitorii angajatori. Investiţia companiilor private în viitoarea lor forţă de muncă mi se pare, în acest sens, esenţială. Nu de alta, dar în 2050, potrivit statisticilor, o persoană angajată va trebui să susţină trei pensionari, şi îmi e teamă că acea persoană va fi foarte greu de găsit.

Citarea se poate face în limita a 250 de semne. Nici o instituţie sau persoană (site-uri, instituţii mass-media, firme de monitorizare) nu poate reproduce integral scrierile publicistice purtătoare de Drepturi de Autor fără acordul Mediafax Group.

ULTIMA ORĂ
Ion Ţiriac a anunţat o megaconstrucţie în România: ”Avem nevoie de încă 200 de milioane de euro!” Nu s-a mai văzut aşa ceva în România

Lasă-ne feedback despre noul site Gândul.info