6 comentarii 5 afișări

Avem autostradă spre Litoral. În aer

de Adrian BĂRBULESCU Postat la: 19.03.2010 20:04 Ultima actualizare: 19.03.2010 20:05

Avem autostradă spre Litoral. În aer

Cum vom ajunge la mare anul acesta? Răspunsul este simplu: cu avionul. În perioada sezonului estival, Tarom introduce, şi în acest an, o cursă aviatică Bucureşti - Constanţa.

Dacă vreun european din Vestul continentului ar citi aceste rânduri, ar trage, pe bună dreptate, concluzia că Bucureştiul este la cel puţin 500-600 km distanţă de malul mării. Oricum, nu prea deosebesc ei Bucureştiul de Budapesta...

Ei bine, nu. Capitala e la Bucureşti, şi nu la Budapesta, iar Litoralul nu este decât la 200 şi ceva de kilometri depărtare. Mai exact, 225 km pe calea ferată. Aici intervin precizări necesare. Cei 225 km sunt străbătuţi de trenul rapid, doar cu numele, în mai bine de patru ore, deoarece de ani de zile se tot lucrează la modernizarea căii ferate, operaţiune care pare că nu se mai isprăveşte. Dacă mai intervine şi vreo întârziere a trenului, cauzată de binecunoscuta "şerpuire" a şinelor atunci când este caniculă, îţi trebuie multă răbdare să ajungi la mare. Doar răbdare, nu şi tutun, pentru că în tren nu se mai fumează din 2006.

Ai putea opta pentru transportul cu maşina personală, a prietenilor sau cu autocarul. Din nou, greşit. Autostrada Soarelui se termină la Cernavodă, de unde drumul continuă pe o singură bandă pe sens până la Constanţa. În sezon şi mai ales în weekend drumul se transformă într-o coloană neîntreruptă de maşini, care se deplasează cu viteza melcului. Unde mai pui că, dacă te duci cu autocarul, ţi se mai impune şi o oprire de 45 de minute la ieşirea de pe autostradă, la cârciuma unui amic al patronului companiei de transport auto.

Şi atunci tot la avion ajungi. Şi nici preţurile nu sunt tocmai mari. Cu avionul, dus-întors, costă 300 de lei, iar cu trenul o sută. Şi faci doar 55 de minute, nu patru-cinci ore. Ba, dacă te duci de la Cluj-Napoca la Constanţa, te costă mai ieftin cu avionul decât cu vagonul de dormit - 330 de lei în loc de 336 de lei.

Niciun vest-european nu călătoreşte cu avionul pe distanţe mai mici de 400 km. Aeroporturile sunt departe de oraş, iar gările chiar în centru. La avion trebuie să te supui controlului antitero, la tren nu. Şi, cel mai important, trenul circulă cu peste 160 km/oră, iar în unele cazuri chiar cu 250 km/oră.

Nimănui nu-i mai trece prin cap să se ducă cu avionul de la Paris la Londra sau spre Bruxelles, pentru că ajungi mai repede cu TGV-ul. Doar prin Africa se mai practică transportul aerian pe distanţe mici. O dată pe an, vrei să-ţi vezi rudele de la câteva sute de kilometri distanţă. Căi ferate nu prea sunt, iar pe şosele rişti să fii atacat de comandouri ale triburilor rivale, aşa că te urci în avion.

Intră în comunitatea Facebook Gândul, locul unde ziarul vorbeşte cu tine


 
Pagina 1 din 1

 

Tag-uri:
transport aerian
,cfr
,bucureşti constanţa
[+] Adauga un comentariu
Urmareste Gandul.info prin:
facebook
twitter
RSS  | mobil

6 Comentarii [+] Adauga un comentariu

#1 titi 20.03.2010 08:06

Pe tronsonul de cale ferata buc.-c-ta, sunt portiuni unde lucrarile sau terminat de asta toamna dar se circula in continuare pe un singur fir datorita faptului ca nu sa achitat contravaloarea lucrarilor catre firma Austriaca ce a efectuat lucrarile peaceste tronsoane. Cum prioritatea guvenului este mancatul de BOK (in turca bok= DEJECTIE), mai avem de asteptat pana va merge ceva in tara asta.

 
#2 Alex 20.03.2010 11:07

Cu autocarul pana la Constanta se fac pauze de maxim 15 minute, si nu intotdeauna in acelasi loc, macar ai putea sa te documentezi inainte sa exagerezi in articolele tale ... si intre 50 d ron cu autobuzu 3 ore si 3 milioane...e o diferenta ma gandesc

 
#3 ana 21.03.2010 10:10

@Alex
Doar ca nu ai luat in calcul cu ce companie calatoresti : GSM , Simpa,etc.... Asa ca este adevarat ca unii opresc dupa ce se termina autostrada 45 min. Daca tu nu cunostii chestile astea, nu inseamna ca nu exista...

 
#4 blabla 21.03.2010 21:07

Articolul asta e din categoria: hai sa scriem un articol pentru ca n-avem ce scrie.
Cum scria cineva mai sus: puteai sa te documentezi inainte de a scrie articolul saaaau, echivalent, sa strabati drumul ala: nu sunt fan microbuze (chiar si la 45-50 ron sunt scumpe), dar nu am auzit/vazut vreodata sa fie pauze de 45 de minute; pauza standard e de 15 minute; ca pauza e la restaurantul prietenului X e irelevant, din moment ce, in mod normal, trebuie facuta o pauza; exista drum pe doua benzi intre Constanta si Murfatlar (~20 de km); deci bucata de mers pe o singura banda e de vreo 40-45 km, iar daca tii neaparat sa ocolesti cei 45 km atunci cand este f. aglomerat o poti face utilizand 1-2 variante de ocolire. Deci hai sa nu ne aberam; intr-adevar ar fi mult mai bine cu o autostrada pana la Constanta, dar nici asa nu este un capat de tara.

 
#5 VASILE 21.03.2010 22:24

Asocierea Vinci-Aktor a reuÅŸit, prin diferite modificări introduse în contractul încheiat cu Compania NaÅ£ională de Autostrăzi, să transfere riscurile construirii Autostrăzii Cormarnic-BraÅŸov către statul român. Pe lângă faptul că asocierea nu poate fi penalizată decât dacă "greÅŸeÅŸte repetat" sau dacă există "culpă gravă", aceasta are chiar dreptul de a modifica termenele prevăzute în contract. Mai mult, noul traseu mai scurt cu trei kilometri va ridica preÅ£ul lucrărilor cu 1,2 miliarde de euro.
ConsorÅ£iul franco-elen Vinci-Aktor a câÅŸtigat licitaÅ£ia pentru rea­lizarea tronsonului de 55 de kilometri din Autostrada Comarnic-BraÅŸov pentru suma de 4,8 miliarde de euro. Oferta cu care asocierea s-a prezentat la licitaÅ£ia organizată de CNADNR era valabilă pentru traseul prevăzut în studiul de fezabilitate, însă ei au venit cu un nou traseu, mai scurt cu trei kilometri. Mai scurt nu înseamnă neapărat ÅŸi mai ieftin.
"Asocierea Vinci-Aktor a venit cu oferta de 4,8 miliarde de euro pentru traseul prevăzut în studiul de fezabilitate. Contractul cu statul român a fost semnat pentru un traseu nou, diferit faţă de cel iniÅ£ial. Astfel, alegând alt traseu, asocierea va fi îndreptăţită să ceară suplimentarea sumei de la 4,8 miliarde de euro la 6 miliarde de euro, deoarece se vor confrunta cu un teren nou", ne-a declarat Alin Goga, fostul director al DirecÅ£iei juridice din cadrul CNADNR, membru al comisiei de negocieri cu asocierea Vinci-Aktor. Alin Goga a spus că "acest contract seamănă din ce în ce mai mult cu cel încheiat cu Bechtel", fiind un contract "în defavoarea statului român ÅŸi în interesul unor favoruri financiare".
"Am ocupat funcÅ£ia de director al DirecÅ£iei juridice din cadrul Companiei de Autostrăzi ÅŸi, pentru că nu am fost de acord să semnez pentru modificările aduse contractului ce urma să fie încheiat cu Vinci-Aktor, am fost îndepărtat. Am vrut să îmi iau concediu de îngrijire a copilului, însă nu mi s-a aprobat. Consultantul ÅŸi-a depăşit atribuÅ£iile, deoarece a cerut modificarea contractului exact cu ceea ce dorea asocierea Vinci-Aktor. De exemplu, anexa financiară nr. 6 conÅ£inea trei scenarii, unul dintre acestea prevedea ca beneficiile rezultate din încasarea taxei de drum să se împartă la jumătate între statul român ÅŸi asociere. Acest scenariu a dispărut din forma finală a contractului", ne-a explicat Alin Goga.
MODIFICÄ‚RI PE TRASEU
Chiar dacă reprezentanţii asocierii Vinci-Aktor au fost de acord cu criteriile şi clauzele stabilite cu comisia de negocieri, forma finală a contractului a fost alta, pe care nici măcar Ministerul de Finanţe nu a semnat.
"Forma finală a contractului semnat de Compania NaÅ£ională de Autostrăzi ÅŸi Drumuri NaÅ£ionale din România conÅ£ine mai multe portiÅ£e pe care asocierea Vinci-Aktor le poate invoca în ceea ce priveÅŸte obligaÅ£iile sale. Aceste portiÅ£e anulează clauzele pentru care statul român ar putea penaliza consorÅ£iul Vinci-Aktor. Astfel, pentru orice cădere de tensiune pe traseul respectiv, asocierea poate cere suplimentare de timp. De asemenea, pentru producerea unui incendiu, asocierea poate cere amânarea termenului. În concluzie, asocierea nu trebuie să mai facă asigurări pentru nimic, deoarece statul român îÅŸi asumă riscul pentru orice se va întâmpla pe autostrada respectivă. Statul român putea penaliza consorÅ£iul dacă greÅŸea, însă, potrivit contractului, acum poate penaliza numai pentru «greÅŸeala repetată». O altă aberaÅ£ie este introducerea termenului de «culpă gravă», pentru ca reprezentanÅ£ii asocierii să se poată scuza, deoarece este culpa lor, dar nu este gravă", ne-a explicat Alin Goga. Mai mult, acesta susÅ£ine că nici măcar Ministerul de FinanÅ£e nu a fost consultat cu privire la modificările făcute faţă de contractul iniÅ£ial.
NU SUNT BANI PENTRU AUTOSTRÄ‚ZI
Statul român nu are bani pentru investiÅ£ii în infrastructură. Statul a apelat la încheierea unui contract de concesiune pentru realizarea tronsonului Comarnic-BraÅŸov, deoarece dacă ar fi aÅŸteptat să dispună de fonduri nu ar fi început lucrările nici în 2020. "În 2010, întregul buget de stat alocat construcÅ£iei de autostrăzi este de 380 milioane de euro, ÅŸi numai pentru realizarea acestui tronson, Comarnic-BraÅŸov, ar fi fost necesară o alocare în acest an de minimum 400 milioane de euro", potrivit Ministerului Transporturilor ÅŸi Infrastructurii (MTI).
"Avem de-a face cu o situaÅ£ie extraordinară în cazul tronsonului de autostradă Comarnic-BraÅŸov. România nu este Å£ara care să-ÅŸi permită să construiască au­tostrăzi cu 83 milioane de euro pe kilometru, deoarece se creează un precedent mortal, acesta fiind primul contract de concesiune. După ce că suntem săraci vai de capul nostru, vrem să construim cele mai scumpe autostrăzi din Europa. Dacă cineva ar face o socoteală cu câÅ£i bani s-au investit în infrastructură, am constata că nu ar trebui să mai avem nici o problemă. Pe viitor ar trebui să fim mult mai atenÅ£i la cum se cheltuiesc banii pu­blici, deoarece generăm o criză care ne va prelungi suferinÅ£a", ne-a declarat Iulian Iancu, preÅŸedintele Comisiei parlamen­tare de industrii din Camera DeputaÅ£ilor.
De partea cealaltă, CNADNR susţine necesitatea parteneriatului public-privat.
"Nu avem bani să construim autostrăzi ÅŸi drumuri, motiv pentru care apelăm la investitori străini, respectiv la parteneri­a­t­ul public-privat. AceÅŸti investitori străini vin, construiesc ÅŸi pun taxă de trecere pe autostradă, însă cer garanÅ£ii de stat foarte mari. Constructorul nu are cum să-ÅŸi re­cu­pereze investiÅ£ia în cei 26 de ani din în­ca­sarea taxei. Dacă taxa este foarte mare, atunci ÅŸoferul nu mai merge pe au­tos­tra­dă, ci alege să meargă pe drumul na­Å£io­nal, care este de cele mai multe ori pa­ralel cu autostrada. Åži atunci ce am făcut? Nu am rezolvat nimic, ÅŸoferii vor fi în con­tinuare supăraÅ£i, vom avea accidente ÅŸi aglomeraÅ£ie pe drumul naÅ£ional ÅŸi vom avea o autostradă goală", ne-a explicat Adrian Ionescu, director general adjunct al CNADNR.
STUDIILE DE FEZABILITATE
Autorităţile iau exemplu de la nemÅ£i pentru realizarea lucrării de la Comarnic-BraÅŸov. "SpecialiÅŸtii din minister lucrează împreună cu cei din Germania ÅŸi cu reprezentanÅ£i ai concesionarului Vinci-Aktor pentru a realiza studiile geo, în vederea realizării tronsonului Comarnic-BraÅŸov. Este pentru prima dată când se vor face încă din faza de proiectare forări din 20 în 20 de metri, pentru a se vedea exact cu ce teren au de-a face, deoarece este interesul lor să construiască o autostradă rezistentă", spune Ionescu. "Propunerea cu care au venit cei de la Vinci-Aktor pentru rea­li­zarea tronsonului de autostradă Comarnic-BraÅŸov este una excelentă faţă de ceea ce era prevăzut în studiul de fezabilitate. SoluÅ£ia din studiul de fezabilitate permitea circularea cu o viteză de 60 km/h pe 60% din drum, 80 km/h pe 20% din drum ÅŸi 120 km/h pe 20% din drum, ceea ce nu se ridica la standardul de autostradă, era mai mult un drum naÅ£ional. SoluÅ£ia propusă, ÅŸi acceptată de Compania de Autostrăzi, pentru acest tronson presupune un traseu mai scurt cu 3 km, rularea cu 120 km/h pe tot traseul, reducerea suprafeÅ£ei de expropriat, evitarea zonelor construite ÅŸi reducerea impactului social negativ ÅŸi al impactului de mediu, reducerea interfaÅ£ei cu sistemul feroviar", ne-a declarat Adrian Ionescu.
INGINER INDEPENDENT
Compania NaÅ£ională de Autostrăzi ÅŸi Drumuri NaÅ£ionale din România împreună cu reprezentanÅ£i ai consorÅ£iului Vinci-Aktor vor organiza o licitaÅ£ie comună pentru de­sem­narea "inginerului independent" care va urmări stadiul de realizare a lucrărilor. "In­ginerul independent va fi plătit jumătate de companie ÅŸi jumătate de concesionar. Până acum se angaja un consultant, care trebuia să controleze constructorul, însă de­ve­nise un obicei ca acest consultant să primească suplimentar, faţă de valoarea din contract, zeci de milioane de euro de la Compania de Drumuri pentru «ore suplimentare», semnate de constructor. Era un fel de înÅ£elegere între consultant ÅŸi constructor, astfel încât lucrarea ieÅŸea prost", ne-au explicat surse din Ministerul Transporturilor.
BEI NU A ÎNCEPUT NEGOCIERILE DE FINANÅ¢ARE
Mathias Kollatz-Ahnen, vicepreÅŸedintele Băncii Europene de InvestiÅ£ii (BEI), a declarat că proiectele de genul celui de la Comarnic-BraÅŸov nu sunt uÅŸor de finanÅ£at în contextul actual. "Suntem mai mult implicaÅ£i în discuÅ£ii ÅŸi mai puÅ£in în finanÅ£are", a spus oficialul BEI. Mai mult, acesta a spus că instituÅ£ia pe care o reprezintă nu a început negocie­rile pentru finanÅ£area construcÅ£iei Au­tostrăzii Comarnic-BraÅŸov, aflându-se în prezent în stadiul de discuÅ£ii. "Din punctul de vedere al BEI, suntem într-un stadiu cam iniÅ£ial (privind finanÅ£area Autostrăzii Comarnic-BraÅŸov - n.r.). (...) Nu am primit încă solicitarea oficială pentru finanÅ£area consorÅ£iului, dar încercăm pentru moment să acordăm consultanţă tuturor părÅ£ilor implicate", a spus Kollatz-Ahnen. Necontractarea creditului la timp de consorÅ£iul Vinci-Aktor dă dreptul CNADNR să rezilieze contractul fără plata unor despăgubiri.
COMISIE DE ANCHETÄ‚ LA MTI
Biroul Permanent al Senatului a decis înfiinÅ£area comisiei de anchetă în cazul minis­trului Transporturilor, Radu Berceanu, ÅŸi a activităţii din acest minister, fiind aprobată o componenţă de 11 membri. Comisia de anchetă vizează modul în care se derulează contractele de la Ministerul Transporturilor în ultimii ani, inclusiv din perioada gu­ver­nării comune PSD-PD-L. Modificarea soluÅ£iilor ÅŸi preÅ£urilor pentru modernizarea DN 12, DN 15, DN 16, DN 17 ÅŸi DN 19, modificarea proiectului Autostrăzii Transilvania, blocarea unor lucrări la unele tronsoane de autostrăzi ÅŸi cheltuirea nejustificată a unor bani de la bugetul ministerului sunt câteva dintre aspectele vizate.

 
#6 ionel 22.03.2010 12:17

Mult mai bine la bulgari, sosea dar civilizata: nu trece prin sate si ei sunt serviabili, mancarea super si manelisti mai putini la ei pe litoral. Oricum voi nu sunteti in stare nici autostrazi, nici litoral, ambianta e doar cu zdranganeala sa-ti sparga urechile, mancarea mai mult decat dubioasa si ce sa mai traiti in ghetou, va distrati in ghetouri.

 
Vezi toate »

Adauga un comentariu

Comentariile care conțin injurii, un limbaj licențios, instigare la încălcarea legii, la violență sau ură vor fi șterse. Îi încurajăm pe cititori să ne raporteze orice abuz vor sesiza in comentariile postate pe Gândul. Campurile marcate cu rosu nu sunt valide! Comentariul a fost adaugat!

Cod captcha invalid!

Introdu numarul din imagine:
Versiune mobil | completa