Balada greierului falit

de Gheorghe CERCELESCU Postat la: 05.01.2009 21:14

Românii au păşit în Noul An mai temători ca oricând după ’89. Neliniştea lor este cu atât mai mare, cu cât nimeni nu ştie ce le va rezerva ziua de mâine. După aproape un deceniu de avânt economic s-a intrat într-o perioadă de declin şi de mari incertitudini, în care este foarte hazardant să estimezi până unde se va coborî şi cât de grave vor fi consecinţele sociale ale unui asemenea derapaj. Totul depinde de capacitatea noului guvern de a lua rapid măsuri capabile să ţină economia cât mai mult deasupra apei. O misiune extrem de dificilă în actuala conjunctură economică internaţională, marcată de o criză care se adânceşte cu mare repeziciune.

Când lumea tocmai începuse să spere într-o amelioare a crizei „subprime”, care a izbucnit în august 2007 în Statele Unite, a explodat adevărata bombă financiară, ale cărei consecinţe se resimt pe întreaga planetă, cu tot mai multă acuitate. Detonatorul a fost falimentul, la 15 septembrie 2008, al băncii americane Lehman Brothers. Dispariţia marelui nume din Wall Street a semănat neîncrederea în tot sectorul bancar şi a generat teama falimentelor în lanţ în întreaga lume. Dintr-o dată, băncile refuză să împrumute bani, ceea ce antrenează îngheţarea creditului, care asfixiază economia.

S-a intrat astfel într-o criză economică de o amploare rar întâlnită, a cărei principală componentă este prăbuşirea cererii. Indicii de încredere în economie ai consumatorilor şi societăţilor industriale nu au fost niciodată atât de jos. Toată lumea stă pe bani, iar intenţiile de a cheltui peste nevoile zilnice au dispărut brusc la scară mondială. Producţia se restrânge, piaţa muncii se deteriorează, iar creşterea şomajului accentuează şi mai mult criza cererii de consum, care împinge tot mai multe ţări sub „linia roşie”. „Ce-i mai rău abia urmează”, avertizează însă FMI, care, din cauza înrăutăţirii rapide a situaţiei globale se pregăteşte să revizuiască în sens negativ – pentru a doua oară după octombrie 2008, când a publicat raportul asupra perspectivelor economiei mondiale – previziunile sale de creştere pentru 2009. Mult mai pesimistă decât FMI este Banca Mondială, care estimează o creştere de sub 1% a economiei globale şi chiar o contracţie de 2,1% a comerţului internaţional în anul care abia a început.

Semne ale crizei erau pe piaţa românească încă din vara anului trecut. Ele nu s-au repercutat însă într-un mod dramatic asupra economiei româneşti. În acelaşi timp, neimplicarea masivă a băncilor străine care au investit în ţara noastră în împrumuturi cu grad ridicat de risc i-a făcut pe mulţi să spere că România nu va fi afectată prea puternic de criza creditului american. Pe măsură însă ce turbulenţele financiare s-au extins pe toate pieţele după septembrie 2008, încrederea între bănci s-a pierdut. Teama că banii împrumutaţi ar putea să nu mai fie recuperaţi în condiţiile agravării crizei economice a creat un blocaj financiar care s-a propagat în valuri şi către instituţiile de credit româneşti. Companiile care activează în România se plâng, pe bună dreptate, că sunt lovite din două direcţii: reducerea cererii externe, care le obligă să-şi restrângă producţia şi să disponibilizeze personal, şi rarefierea creditului, care le determină să-şi amâne plata taxelor şi impozitelor către bugetul public. Toate companiile cer ajutoare de stat, dar forma în care le doresc nu reprezintă o soluţie. Guvernul poate să le dea bani (dacă are), însă nu rezolvă nimic. Pentru că problema companiilor respective nu este finanţarea producţiei, ci lipsa cererii. Degeaba creşti producţia, dacă nu ai unde să o vinzi. Guvernul va trebui totuşi să sprijine economia, dar nu prin ajutoare de stat, ci prin investiţii, îndeosebi în infrastructură, care să asigure desfacere societăţilor care şi-au văzut restrânse debuşeele externe. Întrebarea este însă de unde bani pentru investiţii? Guvernanţii noştri nu au profitat de pe urma expansiunii economice rapide din ultimii ani. Banii care ar fi trebui să fie puşi deoparte pentru vremuri rele au fost tocaţi în campaniile electorale, iar acum se aleargă de colo-colo, ca într-o baladă a greierului falit, după nişte grăunţe care să ne scoată din cumplita iarnă economică ce va veni. 

Intră în comunitatea Facebook Gândul, locul unde ziarul vorbeşte cu tine


 

 

Urmareste Gandul.info prin:
facebook
twitter
RSS  | mobil

12 Comentarii [+] Adauga un comentariu

#1 gandul.info 5.01.2009 21:38

Românii au păşit în Noul An mai temători ca oricând după ’89. Neliniştea lor este cu atât mai mare, cu cât nimeni nu ştie ce le va rezerva ziua de mâine.

 
#2 Basescumpesc... 5.01.2009 21:38

Basescumpesc toate! Sa traiti bine!

 
#3 desradacinatul 5.01.2009 21:50

de acord ca omul chibzuit "strange bani albi pentru zile negre',dar astazi oamenii cheltuiesc mai mult decat au,pe credit.peste tot in lume exista aceasta practica.poate aceasta criza sa ne invete :sa ne intindem cat ne este plapuma.fostul guvern sigur ca are o vina,dar si celelalte partide care au plusat,sunt in egala masura.

 
#4 Mihnea 5.01.2009 22:36

ei, lasa-ne nea cercelescule ca banii statului nu s-au dus pe campanii electorale cu tot pe infrastructuri s-au dus... betoane, borduri, etc - suficient cat sa creasca pretul cimentului de 10 ori peste costul de productie (...asa ca din intamplare) alimentand bineinteles bula imobiliara

 
#5 felix 6.01.2009 00:05

ce tot va zbateti ba acilea-n comentarii? tara s-a impartit in 89. si cum noi eream pe acolo ne-am tras cite o felie. s-ajunga la toti patriotii! deci noi stam bine. iar populimea cit o fi de saraca tot cotizeaza. ce popor! ce tara!

 
#6 @felix 6.01.2009 00:25

fost-ai matale "patriot" (si inainte, si dupa '89), dar de zis, le zici bine!

 
#7 r2 6.01.2009 05:03

domnule cercelescu, aveti ceva de spus? nu prea se vede. "editorialul" de azi e o colectie de constatari generale spuse deja multe ori prin toate ziarele, inclusiv de dumneavoastra in editorialele precedente.

 
#8 Dragomir 6.01.2009 10:43

guvernul ar putea sa creasca ajutoarele de somaj pentru cei care tocmai si-au pierdut locurile de munca in ultimele 12 luni, in loc sa dea bani actionarilor diverselor companii internationale cu sedii prin romania (renault). [][] pe de alta parte criza reprezinta o furtuna perfecta in care un factor important a fost falimentul consumatorilor americani, ceva extrem de previzibil, dar total ignorat. [] economia mondiala a crescut pe principiul ca americanii devoreaza tot ce se produce, dar acum nu mai au ei bani pentru asa ceva, ca banii nu cresc in copaci... problema globalizatilor este acum daca vor folosi rezervele de resurse pentru a salva un sistem defunct sau pentru a facilita o schimbare progresiva spre ceva durabil.

 
#9 VORBE GOALE 6.01.2009 15:52

ce simplu e sa vorbesti asa la general :"guvernantii nostri"._ daca chiar tineai sa faci o analiza pertinenta ai fi scris alianta netransparenta psd & pnl si-au batut joc de economia romaneasca._varf de lance in toata aceasta lucratura au fost prokremlinistii iliescu si patriciu._acum fmi abia asteapta sa ne cumpere pe gratis cum au facut cu ungaria si ucraina._asta pentru ca sionisti care au bagat u.s.a in colaps acum vor sa se redreseze dijmuind toate tarile care au picat ca proasta-n targ cu prim ministri de talia tarateanului in aceasta hazna.

 
#10 vitelul 6.01.2009 19:47

mai vorbe goale, tu chiar spui vorbe goale. pai iliescu si patriciu au fost cauza cumparari pe gratis a ungariei si ucrainei? vezi ca esti destept dar nu gandesti! daca gandeai observai ca esti ilogic: cauza crizei de la noi este iliescu si patriciu (prokremlinisti), dar au ajuns mai rau ca noi ungaria si ucraina (anticremlinista, nu?). logica de simona sensual!

 
Vezi toate »

Adauga un comentariu

Comentariile care conțin injurii, un limbaj licențios, instigare la încălcarea legii, la violență sau ură vor fi șterse. Îi încurajăm pe cititori să ne raporteze orice abuz vor sesiza in comentariile postate pe Gândul. Campurile marcate cu rosu nu sunt valide! Comentariul a fost adaugat!

Cod captcha invalid!

Introdu numarul din imagine:
Versiune mobil | completa