Marian SULTĂNOIU
Marian SULTĂNOIU
5336 vizualizări 20 dec 2017

Pe fondul acesta, apare următorul anunţ, venit din partea Executivul Uniunii Europene: "În pofida eforturilor repetate din ultimii doi ani pentru implicarea autorităţilor poloneze într-un dialog constructiv în cadrul reglementărilor privind statul de drept, Comisia Europeană a concluzionat astăzi că există un risc clar privind încălcarea normelor statului de drept în Polonia. Reformele judiciare din Polonia au avut ca efect trecerea sistemului judiciar sub controlul politic al majorităţii parlamentare. În lipsa independenţei judiciare, apar serioase semne de întrebare privind aplicarea în mod eficient a legislaţiei europene, de la protejarea investiţiilor la recunoaşterea reciprocă a deciziilor în domenii diverse, de genul disputelor privind custodia asupra copiilor şi punerea în aplicare a mandatelor europene de arestare. (…) Prin urmare, Comisia Europeană propune Consiliului UE adoptarea unei decizii în virtutea Articolului 7(1) al Tratatului Uniunii Europene", care prevede că în cazul în care Consiliul a constatat existenţa unei încălcări grave şi persistente a valorilor pe care se întemeiază Uniunea, de către un stat membru, poate decide suspendarea anumitor drepturi care îi revin statului membru în cauză în urma aplicării tratatelor, inclusiv dreptul de vot în Consiliu al reprezentantului guvernului acelui stat membru”.

Profitând de conjunctură, Klaus Iohannis a transmis imediat, în cadrul unei întâlniri informale cu presa acreditată, un avertisment direct coaliţiei PSD-ALDE: „Există un risc evident de activare a Articolului 7 şi în cazul României, din cauza legilor Justiţiei. Ministrul Justiţiei mă evită. (…) Nu vom fi mai respectaţi şi nu se va considera că am consolidat statul de drept, astfel” a precizat preşedintele.

Nu este prima oară când Iohannis se poziţionează, ferm, în opoziţie cu unele prevederi apărute în noile legi ale Justiţiei.

La sfârşitul lunii trecute, preşedintele transmitea „Comisiei Iordache”, de la Bruxelles, că unele modificări aduse legilor în discuţie constituie „o încercare nepotrivită” şi că „nu vor rămâne aşa". Întrebat de jurnalişti ce va face, acesta a răspuns: "Am de gând să fac tot ce poate să facă preşedintele într-un parcurs legislativ prevăzut în Constituţie".

Dar ce poate face, totuşi, preşedintele acestei ţări ploioase?

Iată ce spune Constituţia, la art. 77 – Promulgarea legii

(1) Legea se trimite, spre promulgare, Preşedintelui României. Promulgarea legii se face în termen de cel mult 20 de zile de la primire.

(2) Înainte de promulgare, Preşedintele poate cere Parlamentului, o singură dată, reexaminarea legii.

(3) Dacă Preşedintele a cerut reexaminarea legii ori dacă s-a cerut verificarea constituţionalităţii ei, promulgarea legii se face în cel mult 10 zile de la primirea legii adoptate după reexaminare sau de la primirea deciziei Curţii Constituţionale, prin care i s-a confirmat constituţionalitatea.

Cum s-ar spune, apă de ploaie, în astfel de condiţii.

Şi ce mai poate face, în limitele legii, preşedintele?

În primul rând, să declanşeze organizarea unui referendum pe justiţie – idee anunţată încă din primăvară -, Klaus Iohannis precizând, chiar astăzi, că se gândeşte la organizarea unei consultări populare.

Nu în ultimul rând, preşedintele consideră ca variantă de lucru o eventuală prorogare a intrării în vigoare a noilor legi, printr-o OUG. Dar asta, numai în măsura în care îl va convinge pe Mihai Tudose – despre care se afirmă că a închis, complet, comunicarea cu Liviu Dragnea (până la proba contrarie), refuzul violent al premierului de a susţine ideea lui Tudorel Toader, aceea de a trece, la o adică, Legile Justiţiei prin Ordonanţă de Urgenţă, putând fi asimilat unui semnal în acest sens.

Întrebarea mea este: câtă răbdare vor avea Dragnea&co. în rol de parteneri ai jocului propus de Iohannis, de vreme ce chiar preşedintele consideră că „social-democraţii au intrat în panică, motiv pentru care schimbă legile în viteză”?. „Avem de-a face cu un parlamentarism de avarie şi se acţionează cu bulibăşeală”, a remarcat acesta.

Şi, pe cale de consecinţă: vor declanşa ei, cu orice risc, suspendarea preşedintelui, indiferenţi la urmări, numai şi numai pentru ca, odată ajuns preşedinte interimar, Călin Popescu Tăriceanu să promulge noile Legi ale Justiţiei, inclusiv Codurile, în varianta lor revăzută şi adăugită?!

Citește și: