50 comentarii 3 afișări

Cine dă în ţară raportul?

Postat la: 27.06.2007 20:52

Un mare oftat de uşurare s-a ridicat, ieri la prânz, deasupra Palatului Victoria. Pentru premier şi echipa lui, forma finală a raportului de ţară al Comisiei Europene a fost ca o ploaie cu bulbuci în mijlocul caniculei: a mai lipit crăpăturile adânci săpate de seceta de activitate guvernamentală din ultimele luni. În lectura originală a dlui Tăriceanu, raportul de la Bruxelles sună optimist. Prilej numai bun pentru a se lăuda şeful Executivului cu progresele din domeniul Justiţiei, cu aceeaşi seninătate cu care, dimineaţă, anunţa că România nu e în criză meteorologică, deşi gradele Celsius au devenit o armă letală, care topeşte vieţi, evaporă râuri, pârjoleşte ogoare şi aruncă în aer transformatoare ca într-un război total.

Probabil că ieri a fost ziua în care România a avut primul beneficiu politic al aderării ei la Uniunea Europeană. Tonul ultracritic şi lunga listă de vicii legislative şi de sistem care marcau fiecare evaluare înainte de 1 ianuarie 2007 au fost înlocuite cu formule diplomatice. Toate reproşurile privind întârzieri, ineficienţă şi restanţe aveau montat câte un amortizor în limbaj gomos, de cancelarie occidentală.

Pentru prima dată, România a aflat că, atunci când eşti deja înăuntru, chiar dacă mai stai, încă, stânjenit, lipit cu spatele de uşă, ţi se vorbeşte altfel, mai politicos în primul rând. Forma ultimă a raportului, prezentată de comisarul Frattini, diferă însă, la nuanţe, de documentul-ciornă care fusese prezentat, acum câteva zile, înaintea şedinţei Colegiului comisarilor. Prima variantă era însă mult mai aproape de realitatea românească, mai ales în privinţa situaţiei din Justiţie. Se vorbea acolo, apăsat, de lipsa rezultatelor concrete în lupta anticorupţie, de tergiversarea proceselor demnitarilor ajunşi în instanţă şi de aplicarea unor pedepse cu suspendare în rarele situaţii când se ajunge la condamnări. Mai erau consemnate abuzuri ale procurorilor, în special prin acordarea dreptului de a intercepta, fără mandat, 2 zile, telefoane şi corespondenţă.

Vestita Agenţie Naţională de Integritate era privită cu multă circumspecţie, după înfiinţarea ei forţată. Acum, dimpotrivă, apariţia ANI este prezentată ca un succes răsunător, progresele în anticorupţie există, dar sunt socotite de societate încă insuficiente, iar procedura de monitorizare aplicată României, substitutul sancţiunii maxime (clauza de salvgardare), este tradusă şi ea prin îmblânzire: „procedură de verificare şi cooperare”.

În mod normal, ar trebui să ne bucurăm şi noi pentru nota de trecere obţinută de România la această verificare de parcurs. Din păcate, ştim însă ce efect va avea un astfel de mesaj călduţ venit dinspre Bruxelles. Faptul că abia la anul, în vară, vom mai fi evaluaţi printr-un astfel de raport le oferă tuturor guvernanţilor români şansa unei trândăveli de încă 11 luni.

Probabil că abia prin luna a 12-a îşi vor mai aminti că există un plan de acţiuni pe care ar trebui să-l îndeplinească. Şi îl vor bifa, cum au făcut şi cu precedentul, cum au făcut şi cu ANI, pe care au înfiinţat-o ca să o pună sub controlul integrilor avocaţi ai lui Hayssam şi Cozma sau al uşierului lui Videanu. Poate că între două rapoarte de ţară venite de la Bruxelles ar fi necesar ca, dintre toţi guvernanţii României, cineva să întocmească un raport de ţară aici, în care să înşire, fără patimă politică, fără laude sforăitoare sau huiduieli ranchiunoase şi succesele, dar şi eşecurile. Ar fi o asumare a răspunderii pentru felul în care este condusă ţara ca să le fie bine românilor, nu doar pentru a-i mulţumi sau amăgi pe comisarii şi parlamentarii de la Bruxelles.

Intră în comunitatea Facebook Gândul, locul unde ziarul vorbeşte cu tine


 

 

Tag-uri:
ţară
,raport
,premier
[+] Adauga un comentariu
Urmareste Gandul.info prin:
facebook
twitter
RSS  | mobil

50 Comentarii [+] Adauga un comentariu

#1 gandul.info 27.06.2007 22:27

Un mare oftat de uşurare s-a ridicat, ieri la prânz, deasupra Palatului Victoria. Pentru premier şi echipa lui, forma finală a raportului de ţară al Comisiei Europene a fost ca o ploaie cu bulbuci în mijlocul caniculei: a mai lipit crăpăturile adânci săpate de seceta de activitate guvernamentală din ultimele luni.

 
#2 Hera 27.06.2007 22:27

Raportul lui Frattini este de-a dreptul penibil! Nu despre explicatiile de cai verzi pe pereti... ca vezi ca a venit ANI si la iluminat pe frattinelo !@ NU! Problema care se pune este brutala interventie in problemele justitiei romane. Adica spune m-nealui cum ca trebuie repede date sentinte in procesele corUptilor de la "varf" . Adica coruptii captusiti de DNA-ul jucator ! Cum isi permite acest Frattini sa intervina atat de direct in justitia romana ? SLe propun celor ce sunt trimisi IN JUDECATA de DNA-ul sprinten jucator , sa-l dea in judecata la Tribuinalul de prima instanta al UE pe acest FraTTINI! eSSTE INADMISIBIL JOCUL ACESTUI INDIVID CARE PENTRU UN TIMP ESTE COMISAR PE LA ue!

 
#3 balticii ? Ciprul ? 27.06.2007 23:23

Nu-mi amintesc de eventuale " rapoarte " ale functionarimii bruxeleze la 6 luni de la admiterea Cehiei sau Lituaniei , in decembrie 2004 . De ce Romania accepta aceasta umilinta gratuita ? Nu spun ca am fi perfecti dar sa nu-mi spuna nimeni ca Ciprul unde infloreste mafia rusa poate sa fie scutit de astfel de anchete iar noi nu .

 
#4 aurora 27.06.2007 23:56

haida de ,anteriorii comentatori sunt oamenii guvernului de comedianti care ne conduc?

 
#5 Bruxelles 28.06.2007 00:34

RO RO
RO
RO RO
COMISIA COMUNITÄ‚Å¢ILOR EUROPENE
Bruxelles, 27.6.2007
XXX
PROVISIONAL VERSION
COMUNICARE A COMISIEI CÄ‚TRE CONSILIU
ÅžI PARLAMENTUL EUROPEAN
Raport privind evoluţia măsurilor de acompaniere în România după aderare
RO 2 RO
COMUNICARE A COMISIEI CÄ‚TRE CONSILIU
ÅžI PARLAMENTUL EUROPEAN
Raport privind evoluţia măsurilor de acompaniere în România după aderare
1. INTRODUCERE
1.1. Context
Odată cu aderarea României la Uniunea Europeană, la 1 ianuarie 2007, au fost
adoptate dispoziţii speciale pentru a facilita şi a sprijini aderarea în bune condiţii a
acesteia şi, în acelaşi timp, pentru a proteja buna funcţionare a politicilor şi
instituţiilor UE.
Prin aderarea sa la Uniunea Europeană, România a acceptat să îşi asume drepturile şi
obligaţiile care revin fiecărui stat membru. Conform practicii obişnuite, Comisia
monitorizează aplicarea legislaţiei (acquis-ul comunitar) pentru a se asigura de
respectarea acestor obligaţii.
De asemenea, ca şi în cazul ţărilor care au aderat la UE în 2004, în Tratatul de
aderare au fost introduse clauze de salvgardare şi dispoziţii tranzitorii (de exemplu,
restricţii privind libera circulaţie a lucrătorilor, accesul la reţelele de transport rutier,
dispoziţii privind normele veterinare, fitosanitare şi pentru siguranţa alimentelor). În
Tratatul de aderare se prevede în mod clar că, dacă există deficienţe grave în
transpunerea şi punerea în aplicare a acquis-ului în domeniile economic, piaţă internă
şi, respectiv, justiţie şi afaceri interne, pot fi adoptate măsuri de salvgardare1 într-un
termen de până la trei ani de la data aderării. Aderarea României a fost însoţită şi de
o serie de măsuri de acompaniere specifice, instituite pentru a preveni sau pentru a
remedia deficienţele în domeniile siguranţei alimentelor, fondurilor agricole,
reformei sistemului judiciar şi luptei împotriva corupţiei. Pentru ultimele două
componente a fost stabilit un mecanism de cooperare ÅŸi verificare, cu definirea unor
obiective specifice pentru a oferi cadrul necesar monitorizării progreselor în aceste
domenii2.
Acest mecanism a fost instituit pentru a îmbunătăţi funcţionarea sistemului legislativ,
administrativ şi judiciar şi pentru a remedia deficienţele grave în lupta împotriva
corupţiei. Scopul mecanismului de cooperare şi verificare este de a asigura adoptarea
acelor măsuri care să garanteze românilor şi celorlalte state membre că deciziile,
normele şi practicile administrative şi judiciare din România corespund cu cele din
restul Uniunii Europene. Progresele în domeniul reformei sistemului judiciar şi în
domeniul luptei împotriva corupţiei vor permite cetăţenilor şi întreprinderilor din
România să se bucure de drepturile care le revin în calitate de cetăţeni ai Uniunii
1 Articolele 36, 37 ÅŸi 38 din Actul de aderare.
2 Decizia Comisiei din 13 decembrie 2006 de stabilire a unui mecanism de cooperare ÅŸi de verificare a
progresului realizat de România în vederea atingerii anumitor obiective specifice în domeniul reformei
sistemului judiciar şi al luptei împotriva corupţiei, CE (2006/928), JO L 354/56, 14.12.2006.
RO 3 RO
Europene. Fără progrese ireversibile în aceste domenii, România riscă să fie
incapabilă să aplice în mod corect dreptul comunitar.
Comisiei i s-a solicitat să elaboreze periodic un raport privind aceste măsuri de
acompaniere. ÃŽn cazul mecanismului de cooperare ÅŸi verificare, periodicitatea
rapoartelor respective este semestrială, cu începere din luna iunie 2007. Prezentul
raport prezintă o analiză generală a situaţiei curente a măsurilor de acompaniere şi
este primul raport privind mecanismul de cooperare şi verificare. El abordează toate
domeniile în care au fost instituite măsuri de acompaniere, concentrându-se pe
reforma sistemului judiciar şi pe lupta împotriva corupţiei.
1.2. Metodologie
Prezentul raport a fost elaborat pe baza mai multor surse de informaţii. Principala
sursă de informaţii a constituit-o Guvernul României. Au fost obţinute, de asemenea,
informaţii şi analize de la Reprezentanţa CE şi de la misiunile diplomatice ale
statelor membre în România, de la organizaţiile societăţii civile, de la asociaţii şi din
rapoarte de expertiză. Comisia a organizat misiuni în România în aprilie 2007, în
cadrul mecanismului de cooperare şi verificare. La acestea au participat experţi
individuali din statele membre, precum ÅŸi servicii ale Comisiei. Obiectivul a fost
acela de a obţine o evaluare independentă a evoluţiei situaţiei. Experţii au realizat
rapoarte care au fost trimise ulterior României, pentru a fi corectate orice inexactităţi
faptice.
România a înaintat un prim raport privind progresele realizate până la 31 martie 2007
în cadrul mecanismului de cooperare şi verificare şi a continuat să furnizeze
Comisiei, de la acea dată, informaţii actualizate despre evoluţiile înregistrate în
domeniu.
2. MÄ‚SURILE DE ACOMPANIERE: SITUAÅ¢IA ACTUALÄ‚
Măsurile de acompaniere pentru România vizează fondurile agricole, siguranţa
alimentelor, reforma sistemului judiciar şi lupta împotriva corupţiei. Prezentul capitol
analizează succint evoluţiile înregistrate în primele două dintre domeniile
menţionate, unele elemente ale acestora constituind, de asemenea, obiectul unor
rapoarte separate. Evoluţiile în domeniul reformei sistemului judiciar şi în domeniul
luptei împotriva corupţiei sunt evaluate în capitolul 3.
Informaţii suplimentare sunt prevăzute în anexa privind situaţia curentă a clauzelor
de salvgardare şi a altor măsuri în aceste domenii. Date fiind structurile de punere în
aplicare şi mecanismele de raportare stabilite în domeniile agriculturii, sănătăţii
animale şi siguranţei alimentelor, aceste subiecte nu vor fi incluse, în viitor, în acest
raport orizontal. În cazul în care vor fi necesare măsuri suplimentare în aceste
domenii, ele vor fi luate, caz cu caz, în conformitate cu normele aplicabile
sectoarelor respective.
2.1. Fonduri agricole
Pentru fondurile agricole, statele membre sunt obligate să dispună de agenţii de plată
acreditate şi performante care să asigure o bună gestionare şi un control riguros al
cheltuielilor agricole. Statele membre au, de asemenea, obligaţia de a utiliza un
RO 4 RO
Sistem integrat de administrare şi control (IACS) pentru plăţile directe către
agricultori şi pentru anumite cheltuieli pentru dezvoltarea rurală (în scopul de a evita,
printre altele, practicile frauduloase şi plăţile ilegale). În cazul în care statele membre
nu reuşesc să utilizeze astfel de sisteme de control în mod corespunzător, Comisia
decide corecţii financiare ex-post, în mod anual. Dat fiind că, din punctul de vedere
al aderării României, riscul ca IACS să nu funcţioneze în mod corespunzător era prea
mare, Comisia a stabilit un mecanism de salvgardare care poate să fie aplicat
României în cazul în care unele elemente ale IACS (Sistemul integrat de
administrare ÅŸi control) sau celelalte elemente necesare pentru asigurarea
corectitudinii plăţilor nu sunt instituite sau prezintă deficienţe grave. Mecanismul de
salvgardare prevede că cheltuielile privind IACS ar putea fi reduse în mod provizoriu
cu 25%. Principalele motive de îngrijorare în privinţa IACS au fost legătura dintre
Registrul fermierilor ÅŸi LPIS (Sistemul de identificare a parcelelor agricole),
capacitatea administrativă şi logistica, sistemul informatic şi calitatea datelor
înregistrate. Din primul raport primit de la autorităţile române în martie 2007 reiese
că sistemul nu este încă realizat integral, două din cele patru module IACS fiind
disponibile numai ca prototip. De asemenea, modulul de verificări administrative nu
pare să dispună de toate funcţiile necesare. Raportul indică probleme considerabile
legate de funcţionarea sistemelor informatice. Deciziile privind necesitatea aplicării
măsurilor de salvgardare (care ar putea avea drept consecinţă o reducere a
cheltuielilor privind IACS) vor fi adoptate pe baza rezultatelor verificărilor care vor
efectuate de Comisie în lunile iunie şi iulie 2007 şi a evaluării raportului prezentat de
autorităţile române în martie 2007.
2.2. Sănătatea animală şi siguranţa alimentelor
În domeniul sănătăţii animale au fost adoptate măsuri tranzitorii privind pesta
porcină clasică şi au fost aprobate planuri de eradicare ale acesteia. Analiza
eforturilor depuse în acest sens este planificată pentru septembrie 2007. Comisia a
invocat, de asemenea, o măsură de protecţie suplimentară pentru a limita comerţul
intracomunitar cu cai din România. România îşi modernizează unităţile de ecarisaj şi
i-a fost solicitat un raport de activitate. În sectoarele cărnii, peştelui şi laptelui au fost
aplicate măsuri tranzitorii unui număr mare de unităţi, acestea având permisiunea de
a-şi comercializa produsele numai pe piaţa naţională a României. Au fost adoptate
măsuri specifice privind laptele crud.
3. REFORMA SISTEMULUI JUDICIAR ÅžI LUPTA ÃŽMPOTRIVA CORUPÅ¢IEI
3.1. Sinteză
Domeniul reformei sistemului judiciar şi luptei împotriva corupţiei a fost monitorizat
îndeaproape în cadrul mecanismului de cooperare şi verificare. În continuare este
prezentată o scurtă analiză, însoţită de o descriere detaliată a evoluţiilor înregistrate
la nivelul obiectivelor specifice în cadrul mecanismului de cooperare şi verificare.
Descrierea detaliată este structurată pe acţiuni care au fost utilizate ca indicatoare ale
evoluţiei realizate în îndeplinirea obiectivelor specifice.
România a înregistrat progrese, într-o măsură mai mică sau mai mare, în atingerea
obiectivelor specifice stabilite în cadrul mecanismului de cooperare şi verificare. Este
important ca aceste obiective să fie percepute ca reprezentând mai mult decât o
RO 5 RO
simplă listă de verificare a unor măsuri specifice care pot fi bifate una câte una. Toate
aceste obiective sunt legate între ele. Progresele înregistrate la nivelul unuia dintre
ele au efecte asupra celorlalte. Fiecare obiectiv specific este o cărămidă pusă la
temelia unui sistem judiciar şi administrativ caracterizat prin independenţă şi
imparţialitate. Crearea şi întreţinerea unui asemenea sistem constituie un proces de
durată. Acesta implică schimbări fundamentale cu dimensiune sistemică. Obiectivele
specifice nu pot, aşadar, să fie avute în vedere separat. Ele trebuie avute în vedere
împreună, ca parte a unei ample reforme a sistemului judiciar care necesită un
angajament politic de lungă durată. Sunt necesare dovezi mai ample de punere în
practică pentru a demonstra că schimbările sunt ireversibile.
Guvernul României este angajat în reforma sistemului judiciar şi eliminarea corupţiei
din sistem. Autorităţile române îşi demonstrează bunele intenţii şi hotărârea în toate
domeniile. Ele au pregătit proiectele legislative, planurile de acţiune şi programele
necesare. Cu toate acestea, proba reală poate fi trecută cu bine numai prin punerea
hotărâtă în practică a acestor măsuri, zi de zi. Încă există o slăbiciune evidentă la
nivelul transpunerii acestor intenţii în rezultate. România şi-a amplificat eforturile, la
cele mai înalte niveluri, în lupta împotriva corupţiei. Chiar dacă aceste eforturi sunt
recunoscute, rămân multe de făcut. Progresele realizate în scurta perioadă de timp
care s-a scurs de la instituirea mecanismului de cooperare şi verificare sunt încă
insuficiente.
Problemele adânc înrădăcinate, în special corupţia, fac necesară instituirea
ireversibilă şi funcţionarea eficace a unor structuri robuste la nivelul urmăririi penale
şi aplicării legii, capabile să transmită semnale disuasive puternice. Mai mult decât
atât, schimbările structurale necesare afectează societatea în întregime şi necesită un
pas înainte care depăşeşte cu mult simpla îndeplinire a obiectivelor specifice. Acest
lucru implică un angajament ferm şi de durată al României şi poate fi încununat de
succes numai cu condiţia să fie respectată în mod strict separarea puterilor executivă,
legislativă şi judecătorească şi să existe o voinţă politică şi condiţii politice stabile.
3.2. Evaluare
3.2.1. Obiectivul specific nr. 1: Asigurarea unei proceduri judiciare mai transparente ÅŸi
mai eficiente, în special prin consolidarea capacităţii şi răspunderii Consiliului
Suprem al Magistraturii. Raportarea ÅŸi monitorizarea efectelor noilor coduri de
procedură civilă şi de procedură penală.
Toate măsurile din planul de acţiune al Consiliului Superior al Magistraturii (CSM)
au fost puse în aplicare şi au dat primele rezultate, în special în privinţa stabilirii unei
jurisprudenţe unitare. Absenţa unei practici unitare pentru cazurile de restituire a
proprietăţii rămâne, însă, un motiv de îngrijorare.
Constatările rezultate în urma monitorizării efectelor modificărilor Codului de
procedură civilă şi Codului de procedură penală oferă garanţii ale angajamentului
credibil al autorităţilor de a integra observaţiile practicienilor în noile proiecte de
coduri de procedură. S-au înregistrat progrese bune în activitatea referitoare la Codul
de procedură civilă şi progrese puţine cu privire la noul Cod de procedură penală.
Sunt necesare eforturi suplimentare pentru completarea schemei de personal ÅŸi pentru
reformele organizatorice ale sistemului judiciar, precum ÅŸi pentru a asigura
RO 6 RO
durabilitatea acestora. Reformele în acest domeniu au fost puse în aplicare doar
parţial. Garanţiile juridice existente, referitoare la mandatul judecătorilor şi
procurorilor, îngreunează aplicarea unei politici de personal bazate pe necesităţi.
Opţiunea avută în vedere în prezent, de completare a posturilor vacante prin
proceduri de admitere „accelerate” în paralel cu concursurile anuale, dă naştere unor
motive de îngrijorare cu privire la calitatea întregului personal recrutat recent de
sistemul judiciar din România.
În ansamblu, România a înregistrat unele progrese în reforma sistemului
judiciar.
Evaluare detaliată
• Punerea în aplicare a oricăror măsuri necesare, inclusiv cele prevăzute de
planul de acţiune corespunzător al Consiliului Superior al Magistraturii, adoptat
în iunie 2006, care asigură o interpretare şi o aplicare unitară a legii la toate
nivelurile sistemului judiciar şi în întreaga ţară, după consultări adecvate cu
judecători, procurori şi avocaţi în activitate; monitorizarea efectelor măsurilor
legislative ÅŸi administrative recent adoptate
Acţiunile şi măsurile cuprinse în planul de acţiune adoptat în iunie 2006 de
Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) au fost adoptate şi puse în aplicare
pentru a asigura realizarea condiţiilor legislative, administrative sau de altă
natură, necesare pentru a spori gradul de sensibilizare şi de implicare al
instanţelor în asigurarea faptului că jurisprudenţa lor este aliniată cu jurisprudenţa
altor instanţe din acelaşi grad de jurisdicţie, precum şi cu jurisprudenţa Înaltei
Curţi de Casaţie şi Justiţie (ICCJ).
În această privinţă, instrumentul central îl constituie recursul în interesul legii3.
Modificat în 2005, acesta poate fi utilizat acum de curţile de apel (care au
reprezentat cea mai mare sursă de jurisprudenţă neunitară), acordându-se un efect
obligatoriu hotărârilor pronunţate de ICCJ în judecarea acestor recursuri.
Judecând după ritmul înregistrării recursurilor în interesul legii şi soluţionării
acestora în cea de-a doua jumătate a anului 2006 şi în primele luni ale anului
2007, această procedură a devenit un instrument important pentru unificarea
jurisprudenţei. Ca atare, acest instrument s-ar putea dovedi suficient, iar noile
iniţiative legislative vizând crearea unor noi mecanisme de unificare a
jurisprudenţei ar trebui analizate atent prin prisma rezultatelor pozitive obţinute
de recursurile în interesul legii4.
3 Acesta este un recurs special care vizează exclusiv unificarea jurisprudenţei, deoarece nu decurge dintro
procedură specifică. Competenţa introducerii unui astfel de recurs revine Cabinetului Procurorului
General de pe lângă ICCJ şi colegiilor de conducere ale curţilor de apel.
Hotărârile pronunţate de ICCJ într-un recurs în interesul legii au caracter obligatoriu pentru toate
instanţele şi jurisprudenţa stabilită poate fi modificată numai prin lege.
4 CSM, Ministerul Justiţiei şi ICCJ continuă să lucreze la un proiect legislativ care ar introduce o nouă
procedură în faţa ICCJ, acordând instanţelor ierarhic inferioare posibilitatea de a solicita o interpretare
de principiu a legii, care să fie dată prin intermediul unei hotărâri preliminare a Înaltei Curţi. Cu toate
acestea, noul mecanism face încă obiectul unor controverse printre practicieni şi oportunitatea lui
rămâne îndoielnică.
RO 7 RO
Accesul magistraţilor la jurisprudenţă a fost îmbunătăţit: Buletinele Casaţiei,
elaborate de ICCJ, sunt disponibile pentru toate instanţele şi textul integral al
hotărârilor ICCJ este publicat acum pe pagina Internet a acesteia. Procesul intens
de informatizare a sistemului judiciar din ultimii ani a sporit accesul magistraţilor
la materiale juridice şi la jurisprudenţă. La nivel orizontal, curţile de apel publică
ÅŸi distribuie la nivelul lor aÅŸa-numitele broÅŸuri trimestriale, ce cuprind
jurisprudenţa instanţelor aflate în jurisdicţia lor.
Programa de formare continuă a Institutului Naţional al Magistraturii (INM) şi
programul descentralizat de pregătire sunt puse în practică. În anul 2007,
programa de formare continuă a INM cuprinde 19 asemenea seminarii pentru 120
de magistraţi (în comparaţie cu 9 seminarii în anul 2006), iar programul
descentralizat de formare continuă pentru anul 2007 prevede că la nivelul fiecărei
instanţe/fiecărui parchet vor fi organizate cel puţin 3 seminarii pe an (în
comparaţie cu minimum 1 seminar pe an în 2006, perioadă în care au fost
organizate 135 astfel de seminarii).
CSM a stabilit un mecanism de monitorizare a efectelor măsurilor asupra
jurisprudenţei din întreaga ţară. A fost instituit un mecanism periodic de
consultări între instanţe cu privire la aspecte de unificare a practicii judiciare.
Începând cu ianuarie 2007, conform planului de acţiune din 2006 al CSM, au
avut loc întâlniri periodice ale preşedinţilor secţiilor ICCJ cu preşedinţii de secţii
ai curţilor de apel, în scopul armonizării practicii judiciare şi elaborării unor
propuneri privind formularea recursurilor în interesul legii. În februarie 2007,
CSM a instituit obligaţia pentru fiecare instanţă de a efectua reuniuni lunare ale
judecătorilor de la fiecare grad de jurisdicţie, pentru a asigura o comunicare
adecvată între practicieni la nivel local. Consiliul a elaborat, de asemenea, un
mecanism central prin care realizează reuniuni periodice cu preşedinţii de secţii
ai curţilor de apel, precum şi de la ICCJ. Scopul acestor reuniuni este crearea
unui for în care toate instanţele care se pronunţă în ultimă instanţă (ICCJ şi
curţile de apel) şi care stabilesc astfel o practică de casaţie să discute acele
aspecte juridice identificate în mod frecvent ca surse de jurisprudenţă neunitară.
În cele din urmă, trebuie menţionat că realizarea unei practici unitare este
îngreunată uneori de schimbările frecvente ale legislaţiei, dintre care unele sunt
legate de consolidarea reformei sistemului judiciar.
• Elaborarea şi punerea în aplicare în sistemul judiciar a unei scheme de personal
raţionale şi realiste, pe baza evaluării curente a necesităţilor
Situaţia resurselor umane în sistemul judiciar din România, precum şi capacitatea
de gestionare la nivel central şi la nivelul instanţelor şi parchetelor, continuă să
constituie o problemă pentru autorităţi. CSM şi Cabinetul Procurorului General
(CPG) sunt implicate în soluţionarea acestor aspecte5. În prezent, raţionalizarea
personalului şi restructurarea instituţiilor se află în curs de realizare.
5 În prezent, sunt vacante 428 de posturi de judecător (din care 106 posturi de conducere) dintr-un total de
4 469 de posturi judiciare ÅŸi 604 de posturi de procuror (din care 120 de posturi de conducere) dintr-un
total de 2 784 de posturi de procuror.
RO 8 RO
De regulă, autorităţile judiciare trebuie să decidă, la nivel conceptual, care sunt
aspectele care se încadrează în expresia generală „gestionarea instanţelor” şi în ce
mod vor fi distribuite diferitele sarcini de gestionare din cadrul acestui concept
între preşedinţi de instanţă/prim-procurori, directori economici, grefieri,
magistraţii înşişi şi, eventual, un administrator sau manager de instanţă. De
asemenea, o modernizare a strategiei de resurse umane şi funcţionarea concretă a
unei scheme de personal reformate necesită un grad de flexibilitate, în privinţa
gestionării carierelor magistraţilor, mai mare decât cel permis de cadrul legislativ
actual.
Fenomenul detaşării magistraţilor pare problematic. Aproximativ 200 de
judecători şi procurori sunt detaşaţi din posturile lor judiciare către diferite
instituţii (CSM, Ministerul Justiţiei, INM, SNG etc.). În unele cazuri, posturile
iniţiale ale magistraţilor detaşaţi nu sunt considerate vacante în mod formal şi,
prin urmare, nu sunt completate deoarece magistraţii în cauză au dreptul să îşi
păstreze postul în cadrul sistemului judiciar. Singura soluţie posibilă este de a
detaşa un judecător de la altă instanţă pentru a completa în mod temporar postul
rămas vacant de facto. Mai mult, legislaţia nu precizează nicio limită numerică a
numărului de detaşări, iar acestea sunt foarte atractive datorită salariilor mai mari
câştigate de magistraţii detaşaţi. CSM devine, totuşi, mai strict în privinţa
acordării detaşărilor către magistraţi. Un alt aspect conex este modul în care
autorităţile competente6 pot modifica schema de personal a sistemului judiciar.
Eliminarea unui post din schema de personal este permisă numai dacă postul în
cauză este vacant. În consecinţă, guvernul nu a putut reduce numărul de posturi
dintr-o instanţă care avea toate posturile din schemă ocupate, chiar dacă volumul
de activitate al instanţei respective făcea inutilă majoritatea posturilor respective.
Proiectul de concluzii ale unui studiu privind activitatea instanţelor mici, în curs
de analiză la CSM şi la Ministerul Justiţiei, confirmă că multe dintre instanţele
mici necesită o raţionalizare a schemei de personal (iar unele dintre ele - chiar
oprirea activităţii); aşadar, reorganizarea resurselor umane pentru o mai bună
corelare a volumului de muncă efectiv al fiecărei instanţe necesită o combinaţie
echilibrată de iniţiative administrative şi legislative, care încă nu s-a materializat
(CSM s-a opus unui proiect legislativ elaborat recent de Ministerul Justiţiei, în
Un program bilateral de asistenţă tehnică din Marea Britanie privind gestionarea instanţelor a iniţiat o
evaluare a posibilităţilor de îmbunătăţire a gestionării instanţelor. De asemenea, un studiu referitor la
volumul de activitate al instanţelor şi parchetelor a constituit baza unei iniţiative a Ministerului Justiţiei
şi a CSM de raţionalizare a schemelor de personal ale instanţelor şi parchetelor cu volum de activitate
mult mai mic decât media. Pe de altă parte, Cabinetul Procurorului General al Parchetului de pe lângă
ICCJ a finalizat o strategie de restructurare aprobată de CSM şi adoptată de Ministerul Justiţiei în
aprilie 2007, care vizează reducerea numărului de secţii ale CPG de la 9 la 4 şi adoptarea unor servicii
mai flexibile ÅŸi mai moderne.
În decembrie 2006, CSM a aprobat un studiu privind volumul de muncă al instanţelor, realizat pe baza
datelor statistice culese în 2005 şi 2006. Raportul indică o creştere semnificativă a activităţii instanţelor
în 2006, la nivelul curţilor de primă instanţă şi al tribunalelor, precum şi a volumului de muncă al
fiecărui judecător, în special la nivelul tribunalelor. Acelaşi raport arată că, la nivelul curţilor de apel,
volumul de activitate a continuat să scadă. România vizează luarea în considerare a principalelor
constatări la momentul finalizării studiului privind volumul optim de cazuri pentru fiecare judecător.
6 Articolele 120 şi 121 din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară.
RO 9 RO
care acesta viza o procedură excepţională de transfer în cazurile de reorganizare a
instanţelor sau parchetelor).
O altă soluţie avută în vedere de CSM în cadrul unei strategii de resurse umane
pe termen mai lung este aceea de a coborî nivelul standardelor de admitere pentru
magistraţi, ca soluţie temporară până la completarea posturilor vacante. Ca
urmare a reformelor legislative din 2004 şi 2005, magistratura din România
înseamnă posturi pe viaţă şi un volum considerabil de reguli privind protecţia
carierei. Este posibil ca magistraţii recrutaţi pe baza unui nivel de standarde mai
scăzut să se dovedească a fi greu de eliminat în situaţia în care, ulterior, se
constată că sunt incapabili să facă faţă cerinţelor sistemului.
• Elaborarea şi punerea în aplicare a unui plan de reorganizare a Ministerului
Public care să remedieze deficienţele manageriale şi problemele de resurse
umane existente
A fost elaborat planul de reorganizare a Ministerului Public, care se află în
prezent în faza de punere în aplicare. Cu toate acestea, procesul este îngreunat de
lipsa unei scheme de personal eficiente pentru sistemul judiciar.
Planul de reorganizare a Ministerului Public a fost elaborat pe baza analizei
rapoartelor de activitate din 2005 ÅŸi 2006 ale Ministerului Public.
La data de 2 octombrie 2006, a fost numit noul Procuror General al României de
către Preşedintele României, la propunerea ministrului justiţiei, cu avizul CSM.
Principalele deficienţe privesc gestionarea defectuoasă şi o distribuţie
inechitabilă şi ineficientă a procurorilor în structurile Ministerului Public, cu
privire la numărul de dosare care revine fiecărui procuror.
Astfel, planul este împărţit în următoarele cinci etape: (1) Restructurarea
Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (PICCJ); (2) Elaborarea
şi aprobarea noului Regulament de Ordine Interioară al Ministerului Public; (3)
Redistribuirea posturilor de procuror; (4) Ocuparea posturilor de conducere
vacante; (5) Ocuparea posturilor de procuror vacante la unităţile de parchet.
Primele două etape au fost deja încheiate.
A treia etapă este în curs de realizare şi termenul limită este sfârşitul anului 2007:
majoritatea cazurilor este tratată de parchetele de pe lângă curţile competente în
primă instanţă. În consecinţă, schema de personal trebuie să fie reorganizată în
sensul unor transferuri de posturi de la structurile ierarhic superioare din cadrul
parchetului la cele ierarhic inferioare. Întrucât posturile redundante nu pot fi, în
prezent, redistribuite în cazul în care sunt ocupate, reorganizarea va presupune o
anumită perioadă de timp.
A patra etapă este în curs de desfăşurare şi reprezintă o „măsură permanentă”. În
toamna anului 2006, au avut loc concursuri generale pentru posturi de conducere
şi s-au ocupat 17 posturi de conducere în cadrul parchetelor. Între ianuarie şi
martie 2007 încă cinci posturi de conducere au fost ocupate în cadrul Parchetului
RO 10 RO
de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Sunt programate concursuri
viitoare pentru posturi de conducere în primăvara şi toamna anului 2007.
A cincea etapă este şi ea în curs de desfăşurare şi reprezintă, de asemenea, o
„măsură permanentă”. Modalitatea de recrutare obişnuită a procurorilor nu
permite ca posturile vacante să fie ocupate, deoarece INM eliberează diplome de
absolvire numai pentru 180 de candidaţi pe an, dintre care numai 40% devin
procurori.
• Monitorizarea efectelor pe care modificările recent adoptate aduse Codurilor de
procedură civilă şi penală le au asupra sistemului judiciar, astfel încât orice
măsuri corective necesare să poată fi incorporate în noile coduri
Legea nr. 459/2006 de modificare a Codului de procedură civilă a fost adoptată
în decembrie 2006 şi a intrat în vigoare în ianuarie 2007. Principale modificări se
referă la: (a) transferul competenţei de soluţionare a cererilor de recuzare
inadmisibile la instanţa în faţa căreia au fost formulate şi (b) simplificarea
procedurilor de executare silită.
Ministerul Justiţiei a monitorizat efectele acestor modificări prin solicitarea
evaluării instanţelor în cauză şi prin centralizarea sugestiilor spontane transmise
de judecători. Întrucât a trecut numai o perioadă scurtă de timp de la intrarea în
vigoare a acesteia, instanţele au făcut trimitere, în general, la efectele potenţiale
ale legii.
Legea nr. 356/2006 de modificare a Codului de procedură penală a fost adoptată
în iulie 2006 şi a intrat în vigoare la 9 septembrie 2006. I s-au adus ulterior
modificări prin Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului (OUG) nr. 60/2006.
Principalele modificări aduse sunt: (a) consolidarea măsurilor de înlocuire a
măsurii arestării preventive, (b) limitarea motivelor de recuzare a judecătorilor,
(c) eliminarea acţiunii directe pentru infracţiuni mai puţin grave susceptibile să
antreneze punerea în mişcare a acţiunii penale ca urmare a înaintării unei plângeri
de către partea vătămată (în prezent, aceste cauze trebuie mai întâi cercetate de un
procuror şi adeseori partea vătămată îşi retrage plângerea) şi (d) limitarea
posibilităţii instanţei de a restitui cauza la procuror pentru completarea urmăririi
penale.
Ministerul Justiţiei a monitorizat efectele modificărilor prin centralizarea
părerilor judecătorilor în cauză, care au întocmit o listă de sugestii pentru noul
Cod de procedură penală. CSM şi-a adus, la rândul său, contribuţia. Cu toate
acestea, contribuţiile menţionate nu au fost încă luate în considerare. Unele dintre
motivele de îngrijorare se referă la posibilitatea ca procurorii să intercepteze
corespondenţa şi să înregistreze convorbirile telefonice pentru o perioadă de până
la 48 de ore, fără o autorizare din partea unui judecător, sau la încălcarea gravă a
relaţiei avocat-client prin interceptarea convorbirilor telefonice.
Reforma legislaţiei penale a fost ameninţată de decizia din martie 2007 a
comisiei juridice a Senatului de a supune votului plenului Codul penal adoptat în
2004 şi suspendat în 2005, din cauza incompatibilităţii sale cu normele de
procedură şi a altor incoerenţe importante identificate de practicienii în domeniu.
În cazul în care ar fi intrat în vigoare, Codul din 2004 ar fi creat dificultăţi
RO 11 RO
importante pentru instanţele penale şi parchete şi ar fi riscat să compromită grav
funcţionarea întregului sistem de justiţie penală. Plenul Senatului a decis, către
sfârşitul lunii martie, să retrimită Codul penal din 2004 la comisia juridică pentru
examinări suplimentare. Acest lucru permite existenţa unei dezbateri în privinţa
noii propuneri de Cod penal şi de Cod de procedură penală. România estimează
că până în toamna anului 2007 va avea loc o dezbatere publică pe această temă.
• Raportarea şi monitorizarea progresului realizat în ceea ce priveşte adoptarea
noilor coduri, inclusiv consultări adecvate şi efectele adoptării codurilor asupra
sistemului judiciar
Situaţia este extrem de diferită pentru cele două noi coduri de procedură.
Procesul este în curs de desfăşurare şi într-o fază destul de avansată pentru Codul
de procedură civilă, dar se află într-o fază incipientă pentru celălalt cod, deşi s-au
înregistrat progrese. Compunerea comisiei de elaborare a noului Cod de
procedură penală a fost finalizată şi aprobată prin Ordinul nr. 1251/C al
Ministrului Justiţiei din 17 mai 2007.
Noul Cod de procedură civilă
Comisia de elaborare a noului Cod de procedură civilă a fost stabilită în 20067.
Comisia a elaborat circa 250 de articole (din 7-800 în total) privind judecata în
primă instanţă. A fost convenită structura codului.
România consideră că lucrările vor fi finalizate până la sfârşitul lunii decembrie
2007. După aprobarea textului de către Guvern, care ar trebui să urmeze unei
dezbateri publice, textul va fi trimis Parlamentului. Adoptarea este prevăzută
pentru vara anului 2008 şi va fi avută în vedere o perioadă de vacatio legis de cel
puţin 6 luni.
În ceea ce priveşte noua competenţă a instanţelor judecătoreşti, se au în vedere
următoarele: (1) curţile de primă instanţă vor avea o competenţă limitată; (2)
tribunalele vor avea o competenţă mixtă, deoarece vor avea competenţă în primă
instanţă în anumite materii specifice şi vor avea competenţă de instanţă de apel
pentru apelurile introduse împotriva hotărârilor pronunţate de instanţe ierarhic
inferioare; (3) curţile de apel se vor pronunţa cu privire la apelurile introduse
împotriva hotărârilor date de tribunale şi vor judeca în primă instanţă plângerile
de natură administrativă; (4) ICCJ se va pronunţa numai în cererile de recurs
introduse împotriva unei hotărâri date de o instanţă la al doilea grad de
jurisdicţie. În acest sens, ICCJ va deveni o adevărată Curte de Casaţie, care se va
pronunţa numai asupra problemelor de drept. Se au în vedere criterii mai stricte
de admisibilitate a cauzelor în faţa ICCJ, pentru a evita supraîncărcarea acestei
instanţe. România se aşteaptă ca Înalta Curte, în calitate de unică instanţă
naţională competentă, să pronunţe hotărâri definitive cu privire la probleme de
drept, să conducă jurisprudenţa şi să contribuie substanţial la unificarea practicii.
7 Este compu

 
#6 cititor 28.06.2007 04:15

Hera, integrarea in UE inseamna prin definitie renuntarea la suveranitate absoluta. Ne-am angajat sa respectam aceleasi principii ca si ceilalti membri si sa transferam o parte din autoritatea guvernamentala la Bruxelles. Se numeste suveranitate partiala sau mai precis comuna. Frattini nu si-a luat de unul singur dreptul de a "interveni" in "treburile noastre interne". Noi i-am dat acest drept, atunci cand am semnat si ratificat Tratatul de Aderare la UE. Interventiile lui, atat timp cat nu depasesc cadrul mandatului pozitiei sale, sunt perfect legitime. In concluzie, iti recomand sa pui mana sa mai citesti cate ceva despre UE, despre Romania in UE si asa mai departe. Iti va prinde foarte bine.

 
#7 I.F. 28.06.2007 05:25

Cum este corect sa te exprimi DUMNEATA ?-Cine da in tara raportul -sau -Cine da raportul in tara - ?

 
#8 Che Guevara 28.06.2007 07:26

Paradoxal,raportul de tara nu este important pentru noi romanii, ci pentru ceilalti "europeni"....Temerile lor pe tema justitiei, de exemplu, se refera la modul cum ar functiona justitia romana in cazul incalcarii legilor de catre alti "europeni",la riscul lor de a comite ilegalitati pe teritoriul Romaniei.....Chiar credeti ca le pasa lor cum trateaza justitia romana cetateanul roman???!!

 
#9 Buduru 28.06.2007 08:09

Domnule Ursu, chiar lucrezi la "Gandul"? Ciudat articol, avand in vedere linia acestui ziar din ultima perioada. Ar fi trebuit sa mentionati ca, oricum, clauza de salvgardare nu va fi activata pe niciun domeniu. Asta e doar o sperietoare. Probabil, un instrument de negociere. Ce salariu o avea Frattini? Sunt convins ca este publicata pe undeva informatia, dar nu am timp s-o caut. Cred ca e undeva pe la 10-20 mii euro/luna. Pai, fratilor, pentru Patriciu astia sunt bani de inghetata pe plaja, de o Cola sau o savarina. Patriciu (si multi altii din Romania-ca sa nu fiu nedrept) ii poate pune, lejer, in brate lui Frattini salariul pe un an, doar sa nu activeze clauza. Birocratia in UE e mai mare decat la noi. Diferenta e ca, acolo, cand ii prinde, ii arde. Da' de prins n-or sa-i prinda, ca-i invata "baietii" nostri cum sa procedeze. Sa vedeti ce-o sa mai exportam noi coruptie in Europa! O sa echilibram balanta de plati externe!

 
#10 renata@buduru 28.06.2007 08:20

care e linia acestui ziar? au anuntat cei de la ziar ca au o anumita linie, si au incalcat-o? sau doar esti nemultumit de articol?

 
Vezi toate »

Adauga un comentariu

Comentariile care conțin injurii, un limbaj licențios, instigare la încălcarea legii, la violență sau ură vor fi șterse. Îi încurajăm pe cititori să ne raporteze orice abuz vor sesiza in comentariile postate pe Gândul. Campurile marcate cu rosu nu sunt valide! Comentariul a fost adaugat!

Cod captcha invalid!

Introdu numarul din imagine:
Versiune mobil | completa