Comisarul made in România

Agricultura română a dat la export un produs de lux: Cioloş a fost numit comisar european pentru Agricultură. După ce, în timpul precedentului mandat al Comisiei Europene, România a avut parte de un portofoliu de mâna a doua - Multilingvismul - inventat, la repezeală, pentru ca şi o ţară nou-intrată să poată face din Comisie, ieri, Bucureştii au avut parte de o surpriză plăcută. Acum, românul Dacian Cioloş (şi nu numai România, aşa cum au lăsat de înţeles unii politicieni) a primit votul de încredere al lui Barroso şi al statelor membre importante pentru a primi portofoliul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale. Este însă şi o lovitură de imagine pentru România, deoarece a primit un portofoliu mai important poate decât Bulgaria ori Slovacia. Este un portofoliu extrem de important, din simplul motiv că gestionează 50 de miliarde de euro pe an, adică aproximativ o treime din bugetul Uniunii Europene. Însă, teoretic, de acum înainte, Dacian Cioloş nu mai acţionează ca reprezentant al României, ci doar ca reprezentant al Comisiei Europene, el neputând fi, potrivit tuturor legilor scrise şi nescrise, un agent de influenţă al României. Iată de ce şeful CE a şi fost indignat de întrebarea unui jurnalist român, care sugera că poate nu ar fi potrivit ca acest portofoliu să meargă tocmai la România, căreia i-au fost suspendate fonduri în acest domeniu. Riposta dură a acestuia "noi avem un principiu în Europa, cel al nediscriminării. Aşa că, a spune că cineva nu poate să obţină un portofoliu pentru că vine dintr-o anumită ţară este împotriva valorilor noastre" este un indiciu oricum că şeful CE are mai degrabă încredere în capacităţile lui Dacian Cioloş decât în România. Barroso a adăugat şi că Cioloş "este de departe, de pe lista comisarilor desemnaţi, cel mai competent pentru acest portofoliu".

Din acest motiv, ar trebui să fim mândri: un român va gestiona un portofoliu important, ce dispune de fonduri extrem de importante.

Românul nu va avea deloc un mandat uşor. Va trebui să facă echilibristică între mai multe interese contrare şi în special între Franţa şi Marea Britanie. Odată cu mult-dorita reformare a Politicii Agricole Comune (PAC), este de aşteptat ca statele membre să încerce să influenţeze procesul, fiecare potrivit propriilor interese. Franţa nu a făcut niciun secret din faptul că doreşte menţinerea actualei PAC, în sensul menţinerii plăţilor directe către fermieri (Franţa fiind marele beneficiar al acestor plăţi). Iar menţinerea acestei politici ar fi benefică şi pentru România. Din contră, Marea Britanie, dar şi alte state europene, doresc redirecţionarea unei mari părţi din aceşti bani către dezvoltarea rurală. Pe de o parte, dacă Franţa a pus şi ea cumva umărul la desemnarea lui Cioloş, se va aştepta ca acesta să încerce măcar să încline balanţa în favoarea plăţilor directe. Pe de altă parte, atât Franţa, cât şi Marea Britanie se vor aştepta să fie păstrată actuala stare de fapt şi în ceea ce priveşte un alt subiect important: marii beneficiari ai acestor fonduri. Cei care obţin cei mai mulţi bani din fondurile pentru agricultură ale UE nu sunt nicidecum micii fermieri, ci instituţii şi companii mari care nu au nevoie de fonduri UE pentru a supravieţui, se arăta într-un raport din luna mai al UE. În Franţa, niciun agricultor nu face parte din primii 24 cei mai mari beneficiari (peste 500.000 de euro), ci mari companii alimentare, în timp ce în Marea Britanie cei care iau cei mai mulţi bani sunt marii latifundiari, primul dintre ei fiind chiar…regina Marii Britanii. Un alt mare beneficiar al fondurilor PAC este multinaţionale Nestlé.

Bulgaria, care a sprijinit şi ea (cel puţin la nivel oficial) România pentru obţinerea portofoliului Agriculturii, va spera şi ea ca un comisar "vecin şi prieten" să nu aibă vreo contribuţie la suspendarea fondurilor către acest stat, aşa cum s-a întâmplat în ultimii ani.

Cioloş se va lovi şi de o mulţime de crize deja prezente sau probabile în domeniu - de pildă criza preţurilor la alimente sau criza laptelui, cum i s-a întâmplat precedentului comisar. Va trebui să ia şi decizii dificile - de pildă dacă se va permite sau nu cultivarea şi importul pe teritoriul UE al organismelor modificate genetic ori tăierea viilor pentru a menţine calitatea vinului din UE şi toate consecinţele pe care le implică.

Pentru România, Dacian Cioloş ar putea încerca să aducă subvenţiile pentru fermieri la acelaşi nivel cu cele din statele europene "vechi" (unde sunt considerabil mai mari). El nu va putea însă împiedica România să piardă bani cât timp proiectele sunt incorecte ori întârziate şi nu va putea împiedica nici Curtea Europeană de Audit să reclame fermierilor înapoi aceşti bani atunci când depistează nereguli. Şi cu siguranţă, România nu va putea primi fonduri europene consistente câtă vreme există sute de mii de români care au în grijă câte o jumătate de hectar şi nici nu se unesc pentru a obţine aceşti bani şi pentru a-l lucra.

Intră în comunitatea Facebook Gândul, locul unde ziarul vorbeşte cu tine