Marian SULTĂNOIU
Marian SULTĂNOIU
2301 vizualizări 20 ian 2018

Sigur, nu mă gândesc să forţez un dialog la distanţă cu omul acesta binecuvântat de Dumnezeu. Încerc doar să răspund întrebării comune, mobilizat de acelaşi interes: să aflăm „cum am ajuns aici”.

Dar, oare, nu eram aici?! N-am fost, mereu, aici, prelungind – uneori, fizic, în acelaşi serviciu, la aceleaşi birouri, în aceleaşi „direcţii” de minister – existenţele atemporale ale unor indivizi peste care istoria şi transformările ei au trecut ca furtunile de nisip peste şirurile de beduini?!

N-am înfiinţat şi reînfiinţat noi, ei, toţi, partide politice, la doar câteva zeci de ore, de la unicul strigăt întru renaşterea demnităţii - „Jos comunismul!” –, în care „s-au insinuat hoţia, impostura, servilismul”? Şi le-am acceptat ca atare. De ce?!

De ce nu s-a luptat ţara, noi înşine, până la consecinţa din urmă, pentru oficializarea/adoptarea, în întregime, a „Proclamaţiei de la Timişoara”?

De ce am lăsat „hoţia, impostura, servilismul”, desuuri vechi şi puturoase, să fie purtate pe sub noile redingote şi sacouri de partide proaspete, sau de partide istorice, sau de partide agresiv-naţionaliste?

De ce am acceptat/votat/preferat ca hoţii, impostorii şi servilii să facă politică în imediata noastră apropiere? Să confişte statul? Să ne confişte viaţa, familia, căminul, munca?! Am crezut că se vor îndrepta, că-i va îndrepta o nouă epocă, pe ei, „oamenii noi” ai vechilor orânduiri?

Eu cred că purtăm vina, odată cu ei, că ne-am predat. Am acceptat! Unde a fost mai prezentă societatea civilă românească altundeva decât în talk-show-uri? În stradă? Prea puţin. În politică? În CDR, alături de FSN?! Ca să, ce? Să se lupte unii cu alţii, cei vechi cu cei noi, învrăjbiţi de oamenii Frontului? Şi ca să mai, ce? Să „participe” la dosare grele de contrabandă şi multe alte „tunuri economice”? Şi, încă? Să schimbe, de pe atunci, trei-patru premieri, pentru că restul se lupta pe meterezele puterii? Să se baricadeze în mânăstiri, ca să-şi apere punctul de vedere? Să se lase învinşi de „oamenii securităţii”? Adică de sistem? Să spargă partide mari în câteva ciozvârte pentru dulăii hămesiţi? Să se umilească, „frăţeşte”, în tribunale moral-insalubre, pentru câştigul ştampilei de trebuinţă?

Sau să ce? Să facă liberalii alianţă cu PSD, cealaltă jumătate a CFSN? De ce? Ca să se lupte cu PD, fostul FSN? Ca să devină mai roşii ca „social-democraţia” de conjunctură, să se certe, să facă politica praf, ca la final, apoteotic, „să se aglutineze” cu duşmanul de FSN/PD/PDL?

De ce? Pentru că în toată politica postdecembristă şi-a făcut loc „hoţia, impostura, servilismul”, care, odată ce a confiscat statul, nu l-a mai lăsat din mână, până azi?

Am fost aici, cu toţii, participând la propria noastră confiscare, la pachet cu statul şi cu instituţiile sale.

De toţi cei care s-au perindat la putere!

Şi ce dovadă mai limpede ni s-ar putea prezenta întru consfinţirea umilinţei noastre decât o ultimă declaraţie a firului roşu din politica românească, Traian Băsescu?!

Iată: „Mafia este transpartinică (Legea 29 din 2018 ). După ce au rupt oficial cârdăşia cu PSD-ul prin spargerea monstruosului USL, liberalii nu mai prididesc ţipând demagogic în apărarea justiţiei. (…) Câţiva deputaţii PNL iniţiază o lege prin care se dă amnistie fiscală pentru dezvoltatorii imobiliari evazionişti. Iniţiativa trece fulgerător prin Senat şi Camera Deputaţilor, este trimis la promulgare pe 30 decembrie şi promulgată pe 15 ianuarie 2018 de Iohannis. Cu siguranţă, sunt destui evazionişti în imobiliare, protejaţi în mod egal de PSD şi PNL. (…) Printre alţii, această lege a închis dosarul unei evaziuni de 77,5 milioane ron (16,5 milioane euro) făcută de PSD-istul Robert Negoiţă la vânzarea celor 1250 apartamente construite în Bucureşti. Cu siguranţă sunt şi mulţi alţii pe care eu nu-i ştiu”, a scris Băsescu pe Facebook.

Cam aşa am ajuns până aici, domnule Şora. Stând la mâna politicienilor.

Toată stima pentru gestul dumneavoastră de a coborî în stradă şi de a reacţiona, în acest fel, faţă de confiscarea statului de toată clasă politică.

Păcat că sunt atât de puţini care să vă urmeze.

Citește și: