10 comentarii 5 afișări

Cum se întâmplă să n-avem bani ca să cheltuim banii europeni

Postat la: 22.01.2010 20:00 Ultima actualizare: 22.01.2010 20:20

România nu are bani dar se bazează mult pe fondurile care trebuie să vină de la Uniunea Europeană. Totuşi, acum trăim un paradox: banii sunt gata să vină, dar nu-i putem cheltui tocmai pentru că n-avem bani. Dacă nu se întâmplă vreo minune, suntem pe punctul de a pierde şansa dezvoltării de mari proiecte de infrastructură rutieră şi feroviară finanţate din bani europeni. Până acum nu puteam să dăm vina pe nimeni pentru gradul de absorbţie de numai 2,4% a banilor care ne-au fost puşi la dispoziţie de Comisia Europeană. Nu am făcut proiecte, nu am acreditat agenţii de plăţi şi aşa mai departe. Cu alte cuvinte, nu ne-a prea interesat.

Situaţia s-a schimbat şi interesul a apărut. Toate agenţiile au fost acreditate, la fel şi programele operaţionale sectoriale. Ba chiar au fost făcute şi proiecte, iar unele dintre ele au primit deja aprobarea de la Bruxelles.

ste vorba de proiecte mari, de construcţii de sectoare de autostradă şi de reabilitare la standarde europene a unor tronsoane de cale ferată, toate situate pe Coridorul IV transeuropean de transport.

Şi totuşi, nu putem să le punem în practică. S-ar putea crede, la prima vedere, că nu există bani pentru cofinanţare.

Paradoxul tocmai în asta constă: fondurile există, dar nu putem să-i cheltuim. Pe de o parte, instituţii de credit ca Banca Europeană de Investiţii (BEI) sau Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD) mai că nu ne imploră să ne dea împrumuturi în condiţii avantajoase. De cealaltă parte, însă, vine Fondul Monetar Internaţional şi ne impune un deficit bugetar de maximum 5,9% din PIB.

Într-adevăr, fondurile europene nerambursabile nu influenţează deficitul bugetar odată ce sunt cheltuite. Însă, pentru a cheltui 100 milioane de euro de la Comisia Europeană statul mai trebuie să pună şi el alte 100 de milioane, care automat se duc în deficit. Asta pentru că, atunci când construieşti o autostradă, de exemplu, exproprierile de terenuri şi mutările reţelelor de utilităţi se fac exclusiv din bani de la buget. Tot de la buget vine şi cofinanţarea de 15%, care iar se duce în deficit. Tocmai de aceea ministrul Transporturilor, Radu Berceanu, cere de săptămâni bune să se găsească o soluţie pentru a i se oferi un "spaţiu fiscal" de două miliarde de euro pe trei ani, adică să fie lăsat să cheltuiască suma respectivă, pe care o are sau poate face rost de ea în condiţii avantajoase.

Deunăzi, în sprijinul lui Berceanu a venit şi preşedintele Traian Băsescu, care i s-a plâns de acest paradox al infrastructurii vicepreşedintelui BEI, Mathias Kollatz-Ahnen, venit în vizită la Cotroceni. Cu această ocazie, preşedintele a arătat cu degetul şi către "unele state din zona euro", pentru care se închid ochii atunci când încalcă prevederile Tratatului de la Maastricht, adică deficit bugetar de maximum 3% din PIB şi grad de îndatorare mai mic de 60% din PIB. Chiar dacă nu a nominalizat-o, este evident că preşedintele se referea la Franţa, care pentru acest an şi bugetat un deficit de 8,2% din PIB.

În teorie, oficialii FMI au dreptate când ne împiedică să mărim deficitul bugetar, îndemnându-ne să apelăm la alte căi pentru a putea cheltui mai mulţi bani. Prima cale ar fi reducerea cheltuielilor statului. S-a dovedit însă, statistic, în ultimii 20 de ani, că nu se poate. Chiar şi acum, când Guvernul Boc a făcut concedieri de la Cancelaria primului ministru, respectivii s-au întors cu patalama de la instanţă, prin care se dispunea reangajarea lor, plus plata unor daune. Deci cheltuielile nici vorbă să scadă, ba dimpotrivă. Pensiile "nesimţite" ale unor categorii sociale, cum ar fi magistraţii, nu au putut fi reduse şi exemplele ar putea continua.

Cea de-a doua cale ar fi creşterea veniturilor statului, care se poate face, teoretic, prin îmbunătăţirea gradului de colectare a taxelor şi impozitelor şi combaterea evaziunii fiscale. În teorie se poate, însă nu şi în practică, atâta vreme cât dai oameni afară de la Garda Financiară, tocmai pentru... reducerea cheltuielilor.

Cum cele două teorii ale FMI au căzut la testul practic din România, nu rămâne decât găsirea unei soluţii de mărire a deficitului. Însă nu oricum, ci numai pe proiecte punctuale care să atragă bani europeni. Altfel, fondurile de la Bruxelles vor rămâne doar pe hârtie, iar infrastructura României se va degrada în continuare.

Intră în comunitatea Facebook Gândul, locul unde ziarul vorbeşte cu tine

Tag-uri:: fonduri; ,bani; ,infrastructură

× Citeşte mai mult »

#1 PMS VICTORIE 22.01.2010 23:15

Raspunde

VEZI MISCAREASOCIALISTA.RO

#2 gore 22.01.2010 23:31

Raspunde

trebuie sa platim sute de mi de euro la clientela, la puradeii generalilor de tot felul, sa umflam conturile securistilor, nomenclaturistilor si turnatorilor.

#3 zizi 22.01.2010 23:33

Raspunde

si din gros la melitie, justice si la toti care asigura protectia guzganilor.

#4 meticulos 23.01.2010 10:13

Raspunde

numai partial ai dreptate. redactarea si aprobarea proiectului dureaza pana la 18-24 luni. Deci noi vorbim acum (la infrastructura) de proiecte facute pe vremea lui Orban (adica cam ZERO). DUpa care executi (cu bani proprii) si la sfarsit, faci receptia finala cf. calitatii cerute de UE si abia apoi capeti bani. Absorbtia e numai la sfarsit dupa receptie. Eu stiu firme care au intrat in faliment pentru ca nu au putut respecta calitatea si au refacut pe banii lor. In alta ordine de idei, orice banca cere pentru cofinantare garantii. Ia vezi cam ce garantii (acceptabile de banca) poate avea o primarie si ce ARE VOIE sa puna gaj si cam care poate fi valoarea lor....

#5 nelu 23.01.2010 15:46

Raspunde

Problema principala este ca PD-L-ul are drept tinta furtul fondurilor europene.
Sunt un primar ne-PDL-ist din jud. Brasov si am un proiect pe infrastructura prin FADR in evaluare.
Expertii de la Brasov si Alba care au venit pe teren mi-au dat de inteles ca nu am nici o sansa deoarece nu am culoarea politica corespunzatoare.
De altfel la institutiile care se ocupa de fonduri europene in judet (SAPARD si APIA) au fost inscaunati o doamna Tudor (fina de cununie a subprefectului) si un domn Ciocan (var cu Videanu) care au fost ,,setati" sa dirijeze fondurile europene spre camarila PDL-ista si sa ,,curete" institutiile respective de cei ce li se opun.
Cat despre competenta acestora:doamna Tudor a facut parte din echipa ce a ingropat uzina Tractorul iar d-nul Ciocan, fost profesor de istorie, a fost dat afara din invatamant pentru comportament indecent fata de eleve.
CINE NU CREDE SA VERIFICE

#6 xx 23.01.2010 18:38

Raspunde

Schimba atitudinea! Lasa-i pe vanzatori sa te caute. Tu iti alegi cea mai buna oferta fara stres si fara bani. Intra pe WWW.SOLICITARI.RO si intr-un minut adauga anuntul!

#7 Om 23.01.2010 21:34

Raspunde

Salut

#8 Mircea 24.01.2010 09:26

Raspunde

Totul a pornit de la maririle desantate de salarii la bugetari si dublarile de pensii. Fara un suport economic solid. Luam un miliard de euro de la FMI sa platim 1 (una ) luna pensii - si investim cu mari strofocari si chinuri si "{Bechtel sunt excroci " - deci aici investim intr-un an 350 milioane euro...
Tara lui peste.

#9 Om 24.01.2010 19:39

Raspunde

Nu comunic

#10 Bogdan Mateciuc 24.01.2010 20:53

Raspunde

Homosexualitatea nu este un drept al omului. Homosexualitatea, ca sumÄƒ de comportamente sexuale, nu poate reprezenta un drept al omului întrucât nu îndeplineÅŸte criterii necesare pentru a-i identifica pe homosexuali ca grup protejat prin legislaÅ£ia drepturilor omului. Pentru a putea beneficia de aceastÄƒ protecÅ£ie, trÄƒsÄƒtura care identificÄƒ acel grup ca minoritate trebuie sÄƒ fie moÅŸtenitÄƒ, înnÄƒscutÄƒ sau fixÄƒ (sÄƒ nu se poatÄƒ schimba). ÅžtiinÅ£a ne aratÄƒ cÄƒ * nu îndeplinesc nici unul dintre aceste criterii.

Voi prezenta mai jos o scurtÄƒ expunere a acestor cercetÄƒri. Pentru informaÅ£ii mai detaliate despre studiile ÅŸtiinÅ£ifice, puteÅ£i accesa http://www.homosexualitate.ro.

Homosexualitatea nu este geneticÄƒ

Nu existÄƒ nici o dovadÄƒ convingÄƒtoare sau suficientÄƒ care sÄƒ indice o cauzÄƒ biologicÄƒ, geneticÄƒ sau hormonalÄƒ absolutÄƒ a homosexualitÄƒÅ£ii. Un mic procent din populaÅ£ie poate avea o predispoziÅ£ie cÄƒtre sentimente homosexuale, dar aceasta nu înseamnÄƒ cÄƒ aceÅŸti oameni se implicÄƒ în comportamente homosexuale ca urmare a unei explicaÅ£i genetice. PredispoziÅ£ia cÄƒtre un lucru nu înseamnÄƒ cÄƒ acel lucru este inevitabil sau cÄƒ acea predispoziÅ£ie nu poate fi sau nu trebuie sÄƒ fie controlatÄƒ sau depÄƒÅŸitÄƒ.

Homosexualitatea nu este înnÄƒscutÄƒ

Ceea ce face o persoanÄƒ (comportamentul) nu trebuie echivalat cu ce este acea persoanÄƒ. Nici o fiinÅ£Äƒ umanÄƒ nu poate ÅŸi nu trebuie redusÄƒ la impulsurile ei sexuale. Impulsurile nu îi pot impune comportamente sau identitÄƒÅ£i fÄƒrÄƒ acceptul acelei persoane.

În plus, dovezile actuale sugereazÄƒ cÄƒ influenÅ£ele externe de mediu, familiale ÅŸi personale determinÄƒ în mare mÄƒsurÄƒ formarea tendinÅ£elor homosexuale. Åžaptezeci de ani de consiliere terapeuticÄƒ ÅŸi studii de caz aratÄƒ o uniformitate remarcabilÄƒ în identificarea impulsurilor homosexuale ca fiind cauzate de o identitate de gen nefinalizatÄƒ, de cÄƒutarea propriului * ÅŸi a împlinirii unor nevoi cÄƒrora nu li s-a rÄƒspuns în perioada copilÄƒriei.

Homosexualitatea se poate schimba

Studii reputabile ÅŸi decenii de tratare cu succes aratÄƒ cÄƒ comportamentul * se poate schimba. Miile de foÅŸti homosexuali sunt o dovadÄƒ în acest sens. Conform asociaÅ£iei Positive Alternatives to Homosexuality (PATH), o coaliÅ£ie de organizaÅ£ii dedicate ajutÄƒrii celor ce vor sÄƒ-ÅŸi schimbe atracÅ£iile homosexuale, „în peste 50 de ani de cercetare, incluzând 48 de studii... existÄƒ date ÅŸi materiale publicate care documenteazÄƒ peste 3.000 de cazuri de schimbare de la homosexualitate la heterosexualitate – în termeni de atracÅ£ii, identitate ÅŸi comportamente”. PuteÅ£i vedea lista acestor studii aici.

MulÅ£i activiÅŸti homosexuali citeazÄƒ decizia AsociaÅ£iei Americane de Psihiatrie (APA) de a scoate homosexualitatea din lista bolilor, în anul 1973, ca fiind o dovadÄƒ cÄƒ homosexualitatea este naturalÄƒ ÅŸi cÄƒ nu se poate schimba. TotuÅŸi, decizia de a scoate homosexualitatea din Manualul De Diagnostic ÅŸi StatisticÄƒ (DSM) s-a luat numai dupÄƒ ce liderii ÅŸi membrii APA au fÄƒcut obiectul câtorva ani de presiuni politice ÅŸi acÅ£iuni perturbatoare din partea grupurilor de homosexuali militanÅ£i. Chiar ÅŸi psihiatrii pro-homosexualitate recunosc cÄƒ decizia APA a fost una pur politicÄƒ, nu una ÅŸtiinÅ£ificÄƒ.

Homosexualitatea este caracterizatÄƒ prin comportamente distructive pentru individ ÅŸi societate

Homosexualitatea este caracterizatÄƒ prin comportamente riscante, dovedite a fi distructive pentru individ ÅŸi societate. Cele mai grave consecinÅ£e ale stilului de viaÅ£Äƒ * sunt expunerea la HIV/SIDA ÅŸi alte boli cu transmitere sexualÄƒ. Dovezile aratÄƒ cÄƒ 50% dintre homosexuali se vor infecta cu HIV sau cu o altÄƒ boalÄƒ cu transmitere sexualÄƒ fatalÄƒ.

De asemenea, cercetÄƒrile aratÄƒ cÄƒ homosexualitatea este legatÄƒ de creÅŸterea semnificativÄƒ a consumului de droguri ÅŸi alcool ÅŸi de tulburÄƒri mintale ÅŸi emoÅ£ionale. Un studiu a constatat cÄƒ bÄƒrbaÅ£ii care au parteneri de acelaÅŸi * au de 6,5 ori mai multe ÅŸanse decât bÄƒrbaÅ£ii heterosexuali sÄƒ încerce sÄƒ se sinucidÄƒ, iar un alt studiu a demonstrat cÄƒ homosexuali au de trei ori mai multe ÅŸanse sÄƒ sufere de depresii acute ÅŸi tulburÄƒri de anxietate generalizate.

IncidenÅ£a violenÅ£ei casnice este mult mai mare în cuplurile de homosexuali, în special la perechile de lesbiene. Un studiu efectuat pe o mie de lesbiene a constatat cÄƒ peste jumÄƒtate au declarat cÄƒ sunt agresate verbal, emoÅ£ional, psihologic sau fizic de partenerele lor.

CercetÄƒrile aratÄƒ cÄƒ nu existÄƒ nici o reducere a incidenÅ£ei suicidului, bolilor mintale, abuzului de substanÅ£e, alcoolismului ÅŸi violenÅ£ei casnice în acele state în care homosexualitatea este acceptatÄƒ social, ceea ce dovedeÅŸte cÄƒ incidenÅ£a ridicatÄƒ a problemelor emoÅ£ionale ale homosexualilor nu este generatÄƒ de societate, ci este mai degrabÄƒ rezultatul comportamentului sexuale deviant care afecteazÄƒ sÄƒnÄƒtatea emoÅ£ionalÄƒ ÅŸi fizicÄƒ. AceeaÅŸi listÄƒ de consecinÅ£e negative aferentÄƒ oricÄƒrui alt comportament ar determina societatea sÄƒ facÄƒ eforturi în sensul prevenirii ÅŸi descurajÄƒrii acelui comportament.

Concluzie

Homosexualitatea nu este un drept al omului. ÅžtiinÅ£ele sociale sunt încÄƒ de partea familiei. DeÅŸi corectitudinea politicÄƒ ÅŸi o politicÄƒ oficialÄƒ de „nediscrimare” la adresa homosexualilor au un efect negativ asupra afirmÄƒrii adevÄƒrului, afirma realitatea este atât în beneficiul celor ce se confruntÄƒ cu probleme de homosexualitate, cât ÅŸi în folosul societÄƒÅ£ii, în sensul limitÄƒrii ÅŸi gestionÄƒrii responsabile a unor comportamente individuale care pot avea repercusiuni ce depÄƒÅŸesc nivelul individual.

Bogdan Mateciuc, AFR

Vezi toate »