Dansul cu Moartea
Pe pământul ţării lor, România, mai trăiesc aproximativ 6.000 de evrei. Au fost, înaintea celui de-al doilea război mondial, 850.000-900.000. Au prins zorii comunismului românesc în jur de 470.000. După crearea statului Israel şi până prin 1952, au făcut alia (au plecat spre Ţara Sfântă) 130.000. Erau timpurile în care URSS spera ca Israelul să devină un stat comunist şi încuraja emigranţii din Est. Din 1966 până s-a stins, rabinul Moses Rosen a mai scos 300.000 din ţară – un negoţ trist, în care plecarea se cumpăra cu bani grei. Visul lui Rosen a fost să-i scoată pe toţi. După Revoluţie mai rămăseseră vreo 50.000. În 1996, nu mai erau decât 15.000. Ai noştri pleacă, obişnuia să spună dr. Moses Rosen, pe două căi: prin Otopeni şi prin Giurgiului. În Giurgiului e cimitirul evreiesc vandalizat săptămâna trecută.
Fusese Sukot (Sărbătoarea Corturilor), zile ale anului liturgic când canoanele mozaice interzic credincioşilor să se amestece cu morţii, să treacă poarta cimitirelor. În noaptea când a fost profanat cimitirul era Simhat Tora (Bucuria Legii). În sinagogă străluceau luminile, oamenii se veseleau, cântau „Ata horeta la-daat” („Ţi-a fost dat să vezi”), dansau cu Tora. În apropiere, cădeau sub lovituri de baros 131 de monumente funerare, pe care erau scrise în granit sau în marmură numele bunicilor, părinţilor, fraţilor lor.
Nimeni n-are pretenţia ca autorităţile să dezlege vreodată misterul. (Trăim în ţara autorilor necunoscuţi). Ieşise zilele trecute un purtător de vorbe, destul de relaxat, care ne-a explicat că „incidentul” ar putea fi opera unor puşti teribilişti. Bată-i norocu să-i bată de neastâmpăraţi – ce determinare şi ce logistică trebuie să fi avut dracii ăia de copii! Episodul va cădea într-o fecundă uitare. Nu-s în stare Internele noastre, nu pot ei, poliţiştii de proximitate, să rezolve problema viilor, nesiguri pe strada lor şi în scara blocului lor. Credeam până ieri că măcar morţii sunt în siguranţă. Cine să le mai poarte şi morţilor de grijă?
Pe pământul patriei lor mai dansează cu Tora câteva mii de evrei români. În pământul patriei lor se odihnesc 450.000. Până când Dumnezeu va suna din marele sofar pentru toţi – trăitori sau mutaţi la cele veşnice, ar trebui să ne purtăm ca şi cum ziua de azi ar fi ultima a vieţii noastre. Ne-am iubi şi ne-am îngriji unii de alţii şi ne-am ierta mai mult.
Sunt teolog ortodox, din neam de creştini vechi şi mândri de credinţa lor strămoşească, dar barbarii care au răscolit morminte au răscolit şi mormântul tatălui meu.
Intră în comunitatea Facebook Gândul, locul unde ziarul vorbeşte cu tine















2 Comentarii [+] Adauga un comentariu
Pe pământul ţării lor, România, mai trăiesc aproximativ 6.000 de evrei. Au fost, înaintea celui de-al doilea război mondial, 850.000-900.000. Au prins zorii comunismului românesc în jur de 470.000. După crearea statului Israel şi până prin 1952, au făcut alia (au plecat spre Ţara Sfântă) 130.000.
... dar si cu viata. viata unora.