De ce să ne ambalăm de Sfântul Valentin?

11 Comentarii [+] Adauga un comentariu

#1 sa traica basescu si cu boc bine! 8.02.2010 22:10

• Raspunde

Cum cheltuiesc cei care sunt la putere sutele de milioane de euro pe care statul le colectează anual din enervanta taxă auto, instituită în 2007 de Sulfina Barbu ÅŸi care a cunoscut până acum atâtea versiuni că nimeni nu le mai Å£ine minte numărul? Răspunsul oficial, dat de cei puÅŸi să gestioneze tonele de euro, arată că s-au făcut programe educaÅ£ionale pentru copii, amenajări de parcuri, administrări de arii protejate.
de Alexandru Nastase
20/01/2010


Mai puţin de un sfert din sumele colectate a fost folosit. Restul o fi folosit ca o centură de siguranţă pentru economie...

Ce background vă mai putem oferi despre taxa auto, rebotezată în prezent taxă de primă înmatriculare? Am spus "taxă"? Este din multe puncte de vedere o amendă născocită de cei care ne conduc. În primăvara lui 2007, Sulfina Barbu, pe atunci ministrul Mediului ÅŸi Gospodăririi Apelor, ÅŸi Guvernul lui Călin Popescu Tăriceanu au observat că în România a crescut consumul ÅŸi, pe acest fond, tot mai mulÅ£i români îÅŸi permiteau să-ÅŸi cumpere o maÅŸină. În criză de bani, s-au gândit să exploateze acest aspect ÅŸi să-l transforme într-o sursă foarte suculentă de venituri la bugetul de stat. Mai are rost să enumerăm ÅŸirul interminabil ÅŸi grotesc de bâlbâieli care a urmat? Mai are rost să vă amintim de câte ori au venit cu câte o nouă variantă de taxă ÅŸi cum de fiecare dată argumentele pentru noua versiune erau exact opusul versiunii precedente? Mai este nevoie să vă amintim cum, după ce au fost daÅ£i afară de la guvernare de Tăriceanu, Sulfina Barbu ÅŸi PD-L au devenit, din iniÅ£iatorii taxei, cei mai de temut adversari ai ei? Cum, după revenirea la ciolan, o dată cu instalarea lui Emil Boc ca prim-ministru, au îndulcit din nou tonul la adresa taxei până atunci mult-hulite? Mai are rost să vă spunem că, la fiecare nouă versiune a taxei, Comisia Europeană ne-a ameninÅ£at cu diverse pedepse?

DE OCHII LUMII
Taxa auto, în nenumăratele ei forme de până acum, nu a fost niciodată o taxă de mediu. De fiecare dată, indiferent de denumire, a vizat numai autoturismele pe care românii ÅŸi le puteau permite: maÅŸini cu motor cu capacitate mică, număr redus de cai putere, preÅ£ până în 25.000 de euro. Vehiculele utilitare ÅŸi camioanele, utilajele agricole ÅŸi alte categorii de maÅŸini cu consum mare de carburant ÅŸi, deci, mari poluatori, nu au făcut niciodată obiectul de interes al acestei taxe pentru simplul motiv că în Å£ara noastră nu se vând prea multe. Acest lucru reiese ÅŸi din faptul că, până în 2008, banii din această taxă au mers la Ministerul FinanÅ£elor, iar destinaÅ£ia lor ulterioară - cum au fost folosiÅ£i - nu se cunoaÅŸte. Să vedem însă ce s-a făcut cu banii după ce s-a decis, de ochii lumii, că destinaÅ£ia lor trebuie să fie Ministerul Mediului.

SURSÄ‚ DE ÎMBOGÄ‚Å¢IRE
În subordinea acestui minister funcÅ£ionează o extraordinară vacă de muls ÅŸi o sursă inepuizabilă de făcut averi: AdministraÅ£ia Fondului pentru Mediu. Este acea instituÅ£ie la care ajung toÅ£i banii ce se colectează pentru mediu în România. În 2008, aproape 1 miliard de lei noi a ajuns la Fondul de Mediu din taxa auto! La cursul de schimb de atunci, asta înseamnă peste 300 milioane de euro! În 2009, deÅŸi nu există încă estimări oficiale (este, evident, mult prea devreme!), suma se apropie de 700 milioane de lei, echivalentul a 160 milioane de euro! Cum s-au cheltuit cele 460 milioane de euro intrate în vistieria Fondului pentru Mediu? Am solicitat informaÅ£ii oficiale. Să începem cu anul 2009. S-au alocat bani pentru 17 proiecte aprobate între 2006 ÅŸi 2008 ÅŸi care se află încă în derulare: Centrul pentru colectarea deÅŸeurilor electrice, electronice ÅŸi electrocasnice la Piatra NeamÅ£, în valoare de 113.556 RON; realizarea staÅ£iei de epurare a apelor uzate, comuna Remetea, judeÅ£ul Harghita, în valoare de 3.882.000 RON; programul de educaÅ£ie ecologică Ecojunior, desfăşurat la Colegiul NaÅ£ional Roman Vodă din Roman, cu o valoare de 7.667 RON; o instalaÅ£ie de reducere a emisiilor de CO2 la vopsitoria fabricii din Mioveni Automobile Dacia, proiect în valoare de 15.447.217 RON; înfiinÅ£area unei staÅ£ii de epurare în comuna Cotnari, judeÅ£ul IaÅŸi, în valoare de 1.447.259 RON; desfăşurarea ÅŸcolii de ecologie Delta Fest de către AsociaÅ£ia Galaterra, proiect în valoare de 218.375 RON; extinderea staÅ£iei de epurare Åžtei, judeÅ£ul Bihor, investiÅ£ie în valoare de 1.114.383 RON; conservarea ÅŸi managementul habitatelor din RezervaÅ£ia "Calcarele din Dealul Măgura" Dobrogea, program derulat de Clubul Sporturilor Montane, în valoare 42.065 RON; managementul ariilor protejate din judeÅ£ul Satu-Mare, realizat de societatea Carpatin Ardeleană cu 155.150 RON; creÅŸterea conÅŸtientizării populaÅ£iei de pe Valea Deznei privind protecÅ£ia mediului, realizat la Grupul Åžcolar Industrial SebiÅŸ, cu 36.609 RON; amenajarea ravenei GhermăneÅŸti, judeÅ£ul Vaslui, proiect în valoare de 300.148 RON; stabilizarea ÅŸi consolidarea ravenei la drumul comunal 105 A - satul Laza, comuna Laza, jud. Vaslui, cu suma de 183.495 RON; realizarea unei linii de peletizare a deÅŸeurilor lemnoase ÅŸi a rumeguÅŸului verde la societatea MetalTrade International GalaÅ£i pentru suma de 896.191 RON; modernizarea sectorului de reciclare a deÅŸeurilor de ambalaje în vederea protejării mediului, realizată de societatea Somplast din BistriÅ£a pentru suma de 285.691 RON; acÅ£iuni combinate pentru administrarea ariei protejate PeÅŸtera Vântului conform planului de management, proiect desfăşurat de Clubul Speologilor Amatori cu 80.663 RON; protecÅ£ia Ariei Naturale Balta Suhaia, proiect atribuit Consiliului Local al comunei Suhaia, judeÅ£ul Teleorman, pentru 30.646 RON; un program de producere ÅŸi distribuÅ£ie a apei calde menajere cu panouri solare, realizat la Drobeta Turnu-Severin de firma Flora Sercom SA cu 61.241 RON. Totalul banilor alocaÅ£i este de aproximativ 23 de milioane RON, adică în jur de 6 milioane de euro din 160 milioane de euro încasaÅ£i.

Instituţiile cu bani, doar la PD-L
În 2008, Fondul de Mediu a dat bani pentru 12 proiecte de parcuri. Valoarea totală a proiectelor este de 6 milioane RON (puÅ£in peste 2 milioane de euro). Ce s-a făcut cu restul banilor, până la 400 milioane de euro? Oficial, ei există în bugetul Fondului pentru Mediu ÅŸi "aÅŸteaptă proiecte eligibile pentru a fi absorbiÅ£i". La Fondul pentru Mediu există depuse numai din partea organizaÅ£iilor neguvernamentale mii de proiecte care aÅŸteaptă de ani buni finanÅ£are ÅŸi cărora nici măcar nu li se răspunde. Fondul de Mediu a fost condus până în 2008 de liberalul Mihai Toti, iar acum ÅŸef mare este democrat-liberalul Vlad Marcoci. De menÅ£ionat că atât în alianÅ£a cu PSD, cât ÅŸi în cea cu UD MR (parafată în decembrie 2009), instituÅ£iile de mediu bănoase au revenit, fără excepÅ£ie, doar PD-L.

 

#2 Adrian Botez 9.02.2010 06:43

• Raspunde

DUPA INCHIDEREA INVESTITIEI DE LA ROSIA MONTANA

Să presupunem că investiÅ£ia de la RoÅŸia Montană a fost realizată ÅŸi a funcÅ£ionat normal tehnologic ÅŸi corect legal, în cei 16 - 20 ani prevăzuÅ£i în Proiect pentru valorificarea minereurilor de metale preÅ£ioase din zonă. Să presupunem, de asemenea, că decidenÅ£ii ce au sprijinit investiÅ£ia din partea statului român (Dan Ion Popescu, Sassu, Berceanu,Videanu, un ministru al Culturii, autorităţile locale, etc) au slujit interesului naÅ£ional ÅŸi au adus bani la buget ÅŸi prosperitate în zona MunÅ£ilor Apuseni.

Trecut-au anii ÅŸi a venit momentul închiderii investiÅ£iei: firma pleacă, politicienii ce au promovat investiÅ£ia au fost de mult uitaÅ£i (personaje efemere, în spaÅ£iul politic românesc) ÅŸi, la acest moment, încercăm să facem un bilanÅ£: ce lasă în urma sa, investiÅ£ia de la RoÅŸia Montană? Pentru a găsi răspuns la întrebare redăm, în continuare, date, informaÅ£ii, recomandări preluate din documentaÅ£ia la Proiectul RoÅŸia Montană, întocmită de beneficiar în vederea obÅ£inerii avizelor de începere a lucrărilor de exploatare a minereurilor de aur ÅŸi argint din zonă.Textul ce se redă este preluat identic, fără comentarii, din documentaÅ£ia firmei, indicându-se numărul volumului ÅŸi pagina.

v Vol.7, pag.40 : Se vor urmări Planurile de management de mediu ÅŸi de aspecte sociale după închiderea exploatării ÅŸi care se vor referi la: deÅŸeuri, ape ÅŸi controlul eroziunii, ansamblul iazului de decantare a cianurilor,evoluÅ£ia biodiversităţii din zonă, intervenÅ£iile în caz de avarii/incidente, consultarea ÅŸi informarea publicului, urmărirea planului de dezvoltare durabilă a comunităţii, îngrijirea patrimoniului cultural, monitorizarea calităţii mediului.

v Vol. 8, pag.14 : InstalaÅ£ia de epurare a apelor acide de mină rămâne în funcÅ£ie ÅŸi după închiderea exploatării, folosind tratamente cu var ÅŸi un sistem de tratare pasivă a efluenÅ£ilor.

v Vol.8, pag.17 ÅŸi 19 : În iazul de decantare se vor depune 214,90 milioane tone steril (sub formă de ÅŸlam), găsit ca granulaÅ£ie în intervalul 74 – 150 microni. După închiderea exploatării, gestiunea iazului de decantare cuprinde: barajul Corna, barajul secundar de retenÅ£ie din aval, bazinul de acumulare/decantare a sterilului din spatele barajului principal, bazinul de retenÅ£ie secundară din spatele barajului secundar, sistemul de pompare a exfiltraÅ£iilor (ape acide de mină,etc) din bazinul secundar de retenÅ£ie înapoi în iazul de decantare (bazinul principal), sistemul de tratare semipasivă a exfiltraÅ£iilor după închiderea iazului principal, sistemul de canale de deversare a apelor din precipitaÅ£iile atmosferice de pe versanÅ£i, sistemul de monitorizare a ansamblului fostei exploatări, sistemul drumurilor de serviciu, sistemul de alimentare cu energie electrică, sistemul de intervenÅ£ie în situaÅ£ii de urgenţă, drumurile subterane de lângă piciorul din aval al barajului ÅŸi de sub bazinul de decantare al iazului principal.

v Vol.8, pag.19 : În bazinul de retenÅ£ie secundară se va amplasa pe o barjă flotantă, o staÅ£ie de pompe de joasă presiune.

v Vol.8, pag.19 ÅŸi 33 : În bazinul de retenÅ£ie (iazul de decantare principal), volumul apei este de 12,3 milioane mc. Permeabiltatea rocii de fund permite o înfiltare a apelor din bazin de 30 m în 100 ani.

v Vol.8, pag. 87 : Scăderea pH-ului (creÅŸterea acidităţii) apei din iazurile de decantare prin absorbÅ£ia CO2 din atmosferă, cu apele de ploi acide, favorizează descompunerea parÅ£ială a complecÅŸilor metalici formaÅ£i cu cianura de sodiu ÅŸi formarea de acid cianhidric liber deasupra suprafeÅ£ei apei, acid care se pierde, pe cale naturală, în aerul din zonă.

v Vol.8, pag.119 : În balanÅ£a acidului cianhidric, pierderile sunt astfel detaliate:6 tone se pierd, anual, în timpul procesului tehnologic, 30 tone se pierd în iazul de decantare (aprox.100 kg pe zi), acesta reprezentând un real pericol pentru viaÅ£a din zonă.

v Vol.8, pag.127 : Bazinul de decantare, la închiderea exploatării, va conÅ£ine 215 milioane tone ÅŸlam ce va Å£ine captive 500 tone ioni cian. Dacă se adaugă ÅŸi volumul total de apă de 12,3 mil mc se ajunge la un volum total de 171,7 mil mc

v Vol.8, pag.127 ÅŸi vol.1,pag.8 :În caz de prăbuÅŸire a barajului principal (exemple recente: Porco de pe Rio Picomaya –Bolivia, Aznalcollar pe Rio Grande – Spania, Baia Mare - România etc ) o parte din conÅ£inutul iazului va deversa în reÅ£eaua hidrografică din zonă cu difuziune în Ungaria, Serbia, Bulgaria,Ucraina, Delta Dunării ÅŸi Marea Neagră.

v Vol.8, pag.128 ÅŸi 129 : Sterilul depus în iazul de decantare are potenÅ£ialul de a genera, în timp, un mediu acid pe seama conÅ£inutului propriu de sulf (1 – 2%) ÅŸi, ca urmare, apar ape acide cu pH ce se poate situa între 2 ÅŸi 7.

v Vol.8, pag 136 – 137 : În fiecare an, 1 - 2% din apa din iazul de decantare se pierde prin infiltraÅ£ii( cca 400 mc/zi) care se gestionează pentru neutralizare.

v Vol.8, pag.177: Barajul ÅŸi iazul secundar de retenÅ£ie vor fi menÅ£inute ÅŸi în faza de postînchidere a Proiectului în stare de funcÅ£ionare pentru a prelua exfiltraÅ£iile de apă din zonă ÅŸi a fi tratate într-o instalaÅ£ie specială .

v Vol.8, pag.178 : Componentele (infrastructura de producÅ£ie) care devin inutile după închiderea exploatării vor fi dezasamblate, vândute sau reciclate pe măsura posibilităţilor.Materialele inerte vor putea rămâne pe amplasament sau vor fi depozitate într-un loc special amenajat.

v Vol.8, pag.180 ; Toate deÅŸeurile periculoase, inclusiv cele rămase în depozitele temporare de depozitare pentru deÅŸeuri periculoase, vor fi transportate la un depozit autorizat.

v Vol.8, pag.181 : Utilajele tehnologice vor fi depozitate într-un depozit special amenajat.Toate rezervoarele, după denocivizare, vor fi depozitate într-o amenajare specială destinată acestui scop.

v Vol.8, pag.180 – 181 : Solul contaminat poate fi îndepărtat în afara amplasamentului uzinii ÅŸi depozitat în cadrul unei amenajări autorizate.

Întreg volumul de uleiuri,vaselină utilizat, apa de spălare ÅŸi solvenÅ£ii vor fi

colectaÅ£i, trecuÅ£i prin dispozitive de separare ÅŸi depozitaÅ£i în rezervoare cu

pereţi dubli.

v Vol.8, pag.188 – 189 : La închiderea iazului de decantare,va rămâne, în final un volum de 2,750 mil mc apă limpezită care urmează a fi pompată în concavitatea carierelor. În compoziÅ£ia acestor ape (tabelul 2-48) sunt menÅ£ionaÅ£i 66 compuÅŸi chimici diverÅŸi cu concentraÅ£ii individuale de la 0,1 la 600 mg/litru. Dintre aceÅŸti compuÅŸi se menÅ£ionează: cianuri diverse, sulfocianuri, cianaÅ£i, compuÅŸi ai fierului, cuprului, nichelului, zincului, arseniului,molibdenului, plumbului, cadmiului, stronÅ£iului etc.

v Vol.8,pag.190 : Apa limpezită, înainte de a fi trimisă la carieră, va trebui denocivizată, deoarece conÅ£ine cianuri (0,22 – 0,79 mg/litru ) în proporÅ£ie de 10 până la 50 ori mai mult decât prevede norma NTRA 001.Denocivizarea se va face printr-un procedeu ce urmează a fi fixat ulterior.

v Vol.8,pag.191 : În drumul prin masa de steril ÅŸi prin masa barajului până în zona de exfiltraÅ£ie, transformările chimice ale cianurii nu pot fi prevăzute, de aceea este nevoie de un sistem de tratare a exfiltraÅ£iilor pe termen lung în aval de baraj.

v Vol.8, pag.190 – 193 : După neutralizarea apelor acide, în compoziÅ£ia acestora rămân sulfiÅ£i solubilizaÅ£i care au efect advers asupra sănătăţii oamenilor ÅŸi vor trebui efectuate cercetări care să ducă la stabilirea tehnologiei de tratare ,în continuare, a acestor ape.

v Vol.11,pag.75 ÅŸi 76 : După închiderea investiÅ£iei se vor construi două celule semipasive ÅŸi un iaz cu celule de epurare,una anaerobă ÅŸi una aerobă ÅŸi un iaz de amestec. In celulele aerobe vor fi plantate specii de trestii comune ca Typha latifolia ÅŸi Phagmites australia. Criteriile de proiectare pentru un sistem pasiv de epurare vor f stabilite mai exact în perioada probelor tehnologice.

v Vol.17,pag. 56-65,#5 Directiva Uniunii Europene privitoare la deÅŸeurile miniere (Preambul, paragraful 22) prevede că ”este necesară stabilirea unor proceduri de monitorizare ÅŸi în timpul fazei de postînchidere a amenajărilor de depozitare a deÅŸeurilor. După închiderea investiÅ£iei, monitorizarea este necesară atâta timp cât un anumit impact negativ asupra mediului nu poate fi exclus cu siguranţă”.

v Vol.18, pag.40 : SituaÅ£ii de risc la barajul iazului de decantare (iazul Cetate) care are înălÅ£imea la coronament de 185 m) pot apare din cauza viiturilor mari pe râul RoÅŸia (324 mc/sec.).

v Vol.18,pag,91 :Avarii la coronamentul barajului pot avea loc doar în condiÅ£iile nerespectării ,pe termen lung, a parametrilor de exploatare sau prin precipitaÅ£ii abundente, ori la temperaturi extrem de scăzute.

v Vol.18, pag.93 şi pag.129 : Alunecarea haldelor de steril (256,0 mil mc, dispuşi pe 177 ha, din care vor fi folosiţi, parţial, la umplerea a două concavităţi de mină) trebuie monitorizată continuu prin control vizual, măsurători topometrice şi topografice manuale şi automatizate. Gravitatea accidentelor poate fi majoră. La Cornic,volumul haldei conţine 46,6 mil tone steril.

v Vol.18,pag 102: Vor fi emisii permanente de acid cianhidric în aerul atmosferic din zona iazului de decantare ( suprafaÅ£a acestuia este de 363,14 ha).

v Vol.18,pag.104 : Controlul calităţii apelor acide (exfiltraÅ£ii) se va face în mod continuu.

v Vol.18, pag.131 : În cazul avarierii barajului de decantare se vor deversa în aval, 12.000 kg cianuri, o cantitate de steril situată între 7,8 – 37,7 mil mc , la care se adaugă ÅŸi apa interstiÅ£ială în volum de 3,8 – 11,7 mii mc. ConcentraÅ£ia cianurilor în râurile din aval (MureÅŸ –Dunăre ) poate să se situeze între 0,06 ÅŸi 1,3 mg/litru ( la graniÅ£a cu Ungaria).

v Vol.18, pag.177 : Concluzii:Analiza privind hazardurile ÅŸi riscurile asociate proiectului RoÅŸia Montană scoate în evidenţă potenÅ£ialul relativ ridicat de risc al viitoarelor activităţi, datorate dimensiunilor sale ÅŸi prezenÅ£ei unor cantităţi importante de substanÅ£e periculoase, rezultate din folosirea a cca 12.000 tone cianură de sodiu anual în timpul exploatăriii minereurilor.Utilizarea cianurii ÅŸi depozitarea sterilului de procesare în iazul de decantare sunt principalii factori de risc, inclusiv impactul transfrontalier pe linia apelor curgătoare.

v Vol.32,pag.37 : Cedarea barajului principal poate fi urmarea unor fenomene seismice, cedării fundaţiei, eroziunii sau avarierii conductelor sau ameninţărilor artificiale (umane).

v Vol.28 pag.39 : Estimări preliminare ale perioadelor necesare pentru închiderea ÅŸi postînchiderea exploatării, în cazul:

- eliminării apei interstiÅ£iale din iazul de decantare ……….. . . 5 - 20 ani

- controlul exfiltraţiilor prin corpul barajului iazului de decantare. 50 - 100 ani

- umplerea cu deÅŸeuri solide a trei cariere…………………. . 2 - 10 ani

- formarea haldelor de arocamente……………………………………. 10 ani

- Programul eliberării terenului refăcut pentru folosinţă publică… 6 – 20 ani

v Vol.29, pag.130 : Estimarea costurilor de închidere prevede 1,252 mil USD pentru fiecare an (tratare apă, operare etc).

v Vol.13, pag.30 : În cadrul Proiectului RoÅŸia Montană sunt prevăzute următoarele obiective principale care vor avea un impact direct asupra peisajului:

- Carierele Cetate ÅŸi Cârnic…………………………………… 141,9 ha

- Haldele de steril dela Cetate ÅŸi Cârnic………………………..177,4 ha

- Carierele Jig ÅŸi Orlea………………………………………… .63,4 ha

- Iazul de decantare principal………………………………… 363,2 ha

- Carierele de arocamente……………………………………… .15,8 ha

- Stivele de sol vegetal………………………………………… . 43,7 ha

- Barajul ÅŸi iazul de colectare ape acide………………………… 10,8 ha

v Vol.13,pag.31 : Urmare a funcţionării investiţiei:

- Suprafaţa de teren neproductiv va creşte de la 5% iniţial, la 64,4%

- SuprafaÅ£a fâneÅ£elor a scădea de la 60% la 29%

- Pădurile, după deforestare, îÅŸi vor reduce suprafaÅ£a de la 17,7% la 5,6%

- Zonele carstice cresc ca suprafaţă de la 12% la 64,3%

Consideraţiile autorilor

După datele ÅŸi aprecierile specialiÅŸtilor ce au întocmit documentaÅ£ia necesară firmei Gold Corporation pentru a obÅ£ine avizele de mediu se pot face următoarele consideraÅ£ii:

1. După închiderea investiÅ£iei urmează o activitate complexă, amplă de gestionare a apelor acide, întreÅ£inerea infrastructurii iazurilor (barajelor), reÅ£elelor de colectare a apelor pluviale, scurgerilor (exfiltraÅ£ilor) din iazuri ÅŸi halde, monitorizarea haldelor de deÅŸeuri solide, pomparea apei limpezite din iazul principal în concavitatea unei mine, tratarea apelor acide cu conÅ£inut de sulf, a apelor ce provin din apa interstiÅ£ială din iazul principal, a apei limpezite cu conÅ£inut de cianuri ÅŸi metale grele etc.InstalaÅ£ii rămân să funcÅ£ioneze în sistemul de tratare a apelor pe termen nelimitat cu tot ce înseamnă această activitate ca: necesar de reactivi, energie electrică, reÅ£ele de conducte ,deÅŸeuri de la staÅ£iile de tratare, personal de operare ÅŸi de supraveghere, întreÅ£inere instalaÅ£ii, reÅ£ele de drumuri, laboratoare, etc.

2. O entitate organizatorică trebuie înfiinÅ£ată ÅŸi pusă în miÅŸcare pe termen nelimitat pentru gestiunea zonei după închiderea minei. Bugetul anual al acestei entităţi (eventual firmă particulară) va trebui alimentat din fonduri bugetare pe termen nelimitat

3. InvestiÅ£ia, după închidere, prezintă un pericol real, major, amplificat de cantităţile foarte mari de steril (ÅŸlam cu granulaÅ£ie foarte fină,uÅŸor dispersabil în apă) ce se găsesc în iazul de decantare ÅŸi anume 2134,9 mil tone ÅŸi care, în cazul unui accident, pot fi deversate în MureÅŸ ÅŸi Dunăre. SubstanÅ£ele toxice, periculoase conÅ£iute în ÅŸlam nu sunt biodegradabile, constau, în special în metale grele ÅŸi derivaÅ£i ai acidului cianhidric (cianaÅ£i, sulfocianaÅ£i etc). În cazul unui accident la iazul de decantare, vor trebui suportate consecinÅ£ele poluării ţărilor riverane Dunării, privite în perspectiva pe termen lung, responsabilitatea fiind integrală a statului român

4. DocumentaÅ£ia la Proiect prevede explicit un pachet de măsuri ce trebuie luate ,după închiderea investiÅ£iei, pentru a mări siguranÅ£a depozitelor de steril, controlul apelor cu conÅ£inut toxic, stabilitate haldelor de arocamente, protecÅ£ia iazului principal de decantare ÅŸi a barajului în special, gestiunea corectă a apelor acide ÅŸi pluviale etc. . Monitorizarea zilnică ÅŸi până pe termen nelimitat este generatoare de costuri materiale, umane, financiare, De pidă, se recomandă în documentaÅ£ie să existe mijloace de intervenÅ£ie în caz de accidente; care sunt aceste mjloace, unde staÅ£ionează, cine le operează, după ce schemă de intervenÅ£ie, cu ce costuri ÅŸi cu ce eficienţă? Aceste mijloace trebuie să existe continuu în zonă ,tot pe termen nelimitat. Cine gestionează aceste mijloace ÅŸi cu ce finanÅ£are pe termen nelimitat?

5. AceeaÅŸi întrebare, dar la o scară mai mică, poate fi pusă mijloacelor de intervenÅ£ie pe platformă, în activitatea curentă de supraveghere, întreÅ£inere, intervenÅ£ii.Ce înseamnă acestea fizic ÅŸi cât costă anual?

6. În gestiunea ansamblului investiÅ£iei postînchidere se face trimitere, în documentaÅ£ia firmei Gold Corporation, la depozitarea utilajelor, rezervoarelor, substanÅ£elor toxice, uleiurilor reziduale, solvenÅ£ilor, materialelor de la demolări etc, în depozite special amenajate sau în rezervoare cu pereÅ£i dubli. Unde, pe ce teren, ce dimensiuni au depozitele speciale, cine le păzeÅŸte, cât timp ÅŸi, mai ales, pe banii cui se realizează acest obiectiv propus de firmă? Cine este gestionarul acestor depozite ÅŸi cine răspunde de impactul lor cu mediul înconjurător pe termen foarte lung?

7. De reÅ£inut din documentaÅ£ie că investitorul nu se obligă să demoleze toată infrastructura de producÅ£ie rămasă inutilă pe platforma tehnologică după închiderea investiÅ£iei Rămâne mărturie peste veacuri a unei investiÅ£ii ilogice economic pentru statul român, periculoasă pentru mediul înconjurător la nivelul unei mari părÅ£i din suprafaÅ£a ţării ÅŸi cu efecte grave de ordin transfrontalier.

8. Investitorul recunoaÅŸte că mai sunt tehologii de pus la punct în domeniul gestiunii apelor poluate din zonă. Să presupunem că va stabili, pe parcursul exploatării unele din acestea dar, recomandă în documentaÅ£i, că cercetări se vor efectua ÅŸi după închiderea investiÅ£iei în funcÅ£ie de comportamentul chimic al apei din iazul de decantare sau a apelor neutralizate, dar nu denocivizate. Cine va efectua aceste cercetări ÅŸi pe banii cui?

9. O evaluare sumară a necesarului de personal de pe platformă după închiderea investiÅ£iei (a se vedea lucrarea: Paul Bran- coordonator-: Dimensiunea economică a impactului de mediu – studiu de caz ,RoÅŸia Montană, Editura ASE, 2004, pag.135) apreciază la 6o minimum de personal ce va fi angajat, pe timp nelimitat, pentru gestiunea lucrărilor impuse de monitorizarea ÅŸi evitarea pericolelor de pe platformă. Nu au fost luat în considerare necesarul de personal pentru intervenÅ£ii în caz de accidente, paza armată a barajului ÅŸi a altor obiective din zonă, a depozitelor cu materiale toxice, personalul administrativ etc.Numai salariile celor 6o persoane pot să reprezinte cca 720.000 USD anual, perspectiva fiind foarte lungă (probabil 100 ani sau peste).

10. Cu trecerea timpului, siguranÅ£a barajului iazului de decantare ÅŸi stabilitatea haldelor de steril nu se va îmbunătăţi ci, dimpotrivă, normal, logic, se va reduce. Între factorii de risc neluaÅ£i în seamă în documentaÅ£ia firmei Golden Corporation ar putea fi incluse ÅŸi schimbările climatice. Iazul de decantare ÅŸi barajul acestuia sunt construite să reziste la două viituri majore de apă pluvială pe versanÅ£ii din zonă ,luându-se în calcul regimul pluviometric din ultimii 100 ani (vol.18 pag.20-40). Schimbările climatice – în plină desfăşurare- pot schimba modelul statistic al precipitaÅ£iilor din zonă, suprasolicitând capacitate iazului de a primi o cantitate mai mare de apă decît cea calculată.

11. Barajul iazului de decantare cunoaÅŸte o uzură în timp, după cum se poate deduce ÅŸi din DeclaraÅ£ia Parlamentului German, din 27 octombrie 2000, prin care se interzice folosirea tehnologiei cu cianuri la extragerea aurului.Se dau, ca argumente, următoarele exemple de asemena accidente majore petrecute numai în ultimii 10 ani:

– Summtville – Colorado, SUA, 1993

- Harmony Mine, Africa de Sud,1994

- Manila, Filipine, 1905

- Omai, Guyana, 1995

- Homestake Mine, Africa de Sud

- Dakota, SUA, 1996

- Gold Quarry Mine- Nevada, SUA, 1997

- Kumtor, Kirghistan 1998 ÅŸi 2000

- Baia Mare, România, 2000

- Orega_Papua,Noua Guinee (scurgeri permanente)

- Galena Creek- Montana SUA

- Western Shashone, SUA, 1997

- Yanavocha, Peru, 2000

- Bea Mountain-Montana, SUA,1998


CONSIDERAÅ¢IE FINALÄ‚ InvestiÅ£ia de la RoÅŸia Montană nu este în avantajul statului român. România rămâne cu un zăcământ preÅ£ios (printre puÅ£inele resurse ce mai aparÅ£in ţării) epuizat, un beneficiu minim va fi cheltuit înzecit pe următorii o sută de ani sau mai mult, pentru a gestiona dezastrul rămas după exploatare. Dezastrul cuprinde: schimbarea peisajului natural, aspect selenar adus zonei, deÅŸeuri depozitate pe termen nelimitat în toată zona, un iaz de decantare cu o zestre uriaşă de material toxic care, accidental (uman, natural sau ca urmare a uzurii în timp a infrastructurii ) poate ajunge în reÅ£eaua hidrografică din zonă ÅŸi a Dunării, pagubele fiind foarte greu de calculat ca ÅŸi responsabilitatea celor vinovaÅ£i (evident, aceasta aparÅ£ine statului român).

Multe generaÅ£ii umane vor sta sub ameninÅ£area iazului de decantare ÅŸi a haldelor de steril de la RoÅŸia Montană, bugetul de stat va avea, anual, un capitol de cheltuieli destinat acoperirii nesăbuinÅ£ei decidenÅ£ilor (lobby-ÅŸtilor) ce au înlesnit o asemenea investiÅ£ie. Cât despre populaÅ£ia din zonă … care populaÅ£ie ?


Autorităţile statului ,decidenÅ£ii cum au fost denumiÅ£i mai sus, dacă îÅŸi vor găsi timp să se aplece cu atenÅ£ie asupra logicii investiÅ£iei în interes naÅ£ional pot foarte simplu să-ÅŸi facă singuri o părere corectă : comadă un studiu pentru simularea spargerii barajului iazului de decantare de la RoÅŸia Montană ! Rezultatul este previzibil : vezi celelalte accidente petrecute în exploatările de aur cu tehnologia cu ciaunri . Åži atunci întrebarea finală : cui i-a folosit această investiÅ£ie ?


Material întocmit de:

Prof.univ.dr. Florina Bran

Prof.univ.dr. Afrodita Iorgulescu

Ing. Gheorghe Manea

Ianuarie 2010

 

#3 Ionica 9.02.2010 07:08

• Raspunde

Antonescu Crin sprijina privilegiile de casta. Recalcularea pensiilor castei pe baza contributivitatii este considerata o masura egalitarista si *. Majoritatea celor care apar pe sticla se abtin sau sprijina privilegiile de casta. Daca mi-aduc bine aminte, Romania Libera a luat atitudine impotriva pensiilor speciale pe cand erau 170 000 de privilegiati, fata de 330000 cati sunt astazi. A aplica acelasi principiu tuturor pensionarilor, este un act democratic, echitabil. Faptul ca Antonescu si majoritatea parlamentarilor n-au reflex democratic, ma determina sa concluzionez ca n-au ce cauta in Parlamentul Romaniei, o institutie democratica! Acesta este motivul pentru care cei mai multi dintre ei sunt detestati. O serie de negationisti denigratori din mass-media blamau cetatenii pentru votul de la referendumul trecut, pe nedrept, consider eu.

 

#4 NeDobiBocul 9.02.2010 07:53

• Raspunde

De ce să ne ambalăm de Sfântul Valentin?. De aia !.Este o chestie comerciala,bagata pe gat fortzat si acest lucru se vede de la o posta. repet,de aia mi se face de sichitir cand aud de nea Valentin.

 

#5 MTV 9.02.2010 08:47

• Raspunde

Raluco mama,eram tentat sa zic ca traiesti intr-o lume paralela...Asa, in deradere.M-am uitat apoi la fotografia ta si m-am abtinut.Pt. ca asa e.Chiar plutesti in alta lume.Nu neaparat rea.Dar total diferita de asta reala.

 

#6 PMS VICTORIE 9.02.2010 08:50

• Raspunde

MISCAREA SOCIALISTA RO

 

#7 garcea 9.02.2010 09:40

• Raspunde

si anul asta tot singura esti de sf. valentin? nu te necaji, io te-am trecut la sandilai amuzanti.

 

#8 uitare 9.02.2010 15:40

• Raspunde

hai mă că nu ne trebi o zi a îndrăprostiÅ£ilor ca să facem un cadou frumos celui drag... de ce să nu fie în fiecare zi ziua îndrăprostiÅ£ilor... că dragostea e ÅŸi ea... azi (nu cea adevărată) un fel de prosteală pe spatele căreia se fac mulÅ£i bani de la mulÅ£i proÅŸti... bă treziÅ£i-vă băăăăăăăăă!!!!!!!!!!!! că avem ÅŸi noi dragobetele! ce vă e greu să vă uitaÅ£i cu jid la toÅ£i din afară ÅŸi să nu faceÅ£i ca voi - ca să respectăm o tradiÅ£ie... dar ce importanţă are: eu am altă treabă sper să mor de ziua îndrăprostiÅ£ilor ÅŸi să înviez după... domne ajută!

 

#9 EuLupu 9.02.2010 16:01

• Raspunde

PROSTII GRAIESTI! Generozitate, dragoste, axiomele , teoremele si corolarele uitatei ştiinţe a galanteriei vin INSTANT in mintea barabtilor la Valentine Day?? Sa nu ma leg de "matematica" ta aplicata la dragoste, dar am sa ma leg de matematica negustorilor - NIMIC MAI MULT decit ii umple de bani in numele unei "traditii" care nu are de a face cu romanii. Nici un CENT. Martisorul vechi is fara "sfint" se duce ca traditie in favoarea "AMBALAJULUI" - Valentine Day. O pledoarie necinstita pentru ceva ce romanii au, traditia martisorului!

 

#10 unul 9.02.2010 16:20

• Raspunde

nu vor intelege niciodata! d-aia am plecat din tara aia!

 

Vezi toate »