231 comentarii 452 afișări

De sufletul Gândului

de Cristian Tudor POPESCU Postat la: 07.04.2011 21:22 Ultima actualizare: 09.04.2011 00:25

Ziarul Gândul 4 mai 2005 - 8 aprilie 2011. Am dreptul să mă gândesc la dispariţia unui ziar ca la moartea unei făpturi omeneşti, astăzi, când mor cu zile oameni ţinuţi la poarta spitalului? Probabil că nu, dar nu mă pot împiedica să simt asta. Pentru că ziarul Gândul s-a născut, în chinuri, ca un copil. 100 de oameni, aruncaţi doar cu pixul şi blocnotesul în mână pe pajiştea din faţa Casei Scânteii, au ales să nu-şi caute de lucru fiecare unde-o vedea cu ochii, ci să facă un ziar nou din iarbă verde. Mai exact, din cârpe îmbibate cu motorină, fiare prăfuite, excremente de şobolan, cartoane putrezite, bălţi de ulei râncezit, că asta se găsea pe jos în hala infectă, părăsită de ani de zile, în care am fost siliţi să ne "instalăm". Zile în şir am muncit aproape 100 de "spartani" într-o încăpere cu capacitate de maximum 30 - din când în când ne mai duceam cu rândul la una dintre cele două ferestre, să mai luăm o gură de aer. Un timp n-am avut nici closete. Apoi a trebuit să desfacem toate calculatoarele şi să le curăţăm, erau aproape cimentate cu praful de şantier care ne pudra sendvişurile.

Banii, rezultaţi din vânzarea acţiunilor de la Adevărul, i-am adus de-acasă. O soartă norocoasă a făcut să nu mă întâlnesc vreodată faţă în faţă cu vreunul dintre cei care au tot zbierat că Gândul s-a făcut cu bani de la Vântu - mărturisesc că l-aş fi lăsat fără faţă pe loc, fără să mă pot gândi la consecinţe. În 34 de zile (cred că numărul ăsta ar merita pus în Guinness Book, măcar tot atât cât cârnatul lui Oprescu), primul exemplar din Gândul a ieşit pe gura tipografiei la care ne uitam ca la icoana făcătoare de minuni. Dar greul abia începea - coşmarul nopţilor de dinaintea zilelor când trebuiau plătite salariile oamenilor, facturile la hârtie, la curent, la servicii IT...

Gândul n-a vândut, de la lansare, mai mult de 40.000 de copii. Diverşi megaziarişti, al căror merit principal e introducerea tabloidizării în presa românească sau preluarea unui ziar gata făcut, au strâmbat din nas. Ca şi cum noi n-am fi ştiut să facem un "ziar" pupăză, înjghebat din scandaluri, "dezvăluiri", sex şi mondenităţi, cu care să depăşim 100.000 tiraj. Sau să alegem o grupare dispusă să ne sponsorizeze, ca să-i "reflectăm" politica. Demersul nostru, idealist şi riscant, nu avea sens decât dacă făceam un ziar serios, solid, de referinţă - nu te arunci în gol cu capul înainte ca să înfiinţezi o şaormărie, fie ea şi de sute de mii. Soarta şi-a spus încă o dată cuvântul, silindu-mă să găsesc alt nume decât "Prezent" pentru ziar - nici nu-mi pot imagina astăzi cum altfel s-ar fi putut numi decât Gândul, cu omuleţul cugetător sub căciulă.

Anii au trecut, lumea s-a schimbat necruţător. Singur printre marile trusturi de presă, fără finanţare pentru marketing şi promovare, cu un serviciu de publicitate redus la minimum, Gândul ajunsese în pericol să fie strivit. Vânzarea către Adrian Sârbu şi nu către S. O. Vântu, pe care subsemnatul a decis-o, a fost, practic, o salvare de la înec. Nu comentez filosofia de management aplicată de atunci asupra ziarului; e bine să se ştie însă că dl. Adrian Sârbu nu a impus nimic ca politică editorială şi a susţinut financiar Gândul atât cât a putut.

Până astăzi, când Gândul de hârtie devine istorie. Poate că devenise mai demult, de vreme ce n-am mai rămas decât câţiva din vechea gardă. O să-mi lipsească de acum pagina ziarului care îmbătrâneşte, se îngălbeneşte, devine şi mai fragilă decât oricum e, ca pielea unei fiinţe alături de care trăieşti ani în şir. N-o să-mi mai văd articolele împachetând parizer sau limpezind geamuri. Căci acesta este ultimul meu text tipărit într-un cotidian - nu pot să mă recăsătoresc cu vreunul dintre ziarele care supravieţuiesc Gândului.

Voi continua să scriu pe Gândul online, realizat de o echipă de ziarişti tineri şi talentaţi, care s-au adaptat regulilor noi şi dure ale performanţei în noile media. Nu voi părăsi niciodată Gândul - voi pleca doar dacă Gândul mă va părăsi pe mine. Am încredere că tinerii mei colegi vor şti să păstreze curat sufletul acestui ziar reîncarnat în pixeli.

Mai rămâne de răspuns la o singură întrebare: dacă sfârşitul e acesta, a meritat? N-am nicio ezitare: să nu plângem, să ne bucurăm, ca geto-dacii când trimiteau pe cel mai bun dintre ei la Zamolxe, căci, aceşti şase ani fără o lună cât a existat, Gândul pe hârtie a fost un ziar viu, cinstit, adevărat şi credincios sieşi.

Numai netrebnicii au nevoie de veşnicie ca să-şi justifice venirea pe lume.

Cristian Tudor Popescu este senior editor al ziarului Gândul

Intră în comunitatea Facebook Gândul, locul unde ziarul vorbeşte cu tine

Tag-uri:: cristian tudor popescu; ,ctp; ,editorial; ,gandul

[+] Adauga un comentariu

× Citeşte mai mult »

#1 Radu 7.04.2011 21:46

Raspunde

#2 florin 7.04.2011 21:47

Raspunde

superb...imi va lipsi GANDUL!

#3 Hamangiu 7.04.2011 21:52

Raspunde

Omnia florescent, putrescent
Gandul a fost a nice try :)

#4 nobody 7.04.2011 21:52

Raspunde

Va multumim ca existati. Sper ca veti reusi sa supravietuiti doar in online.

#5 A meritat ! 7.04.2011 21:56

Raspunde

A meritat !

#6 qwert 7.04.2011 21:58

Raspunde

in lumina acestor schimbari cu ziarul, comentariul meu de ieri privind intrarea in politica pare airuea ... dar, de ce nu? daca ai curaj sa incerci sa faci un ziar serios, de ce sa nu incerci sa faci o altfel de diferenta, mai marcanta ... chiar si pentru cei care nu stiu sa citeasca?

cred ca gandul a fost un ziar decent date fiind conditiile in care a trebuit sa supravietuiasca. in aceste conditii, decenta poate sa fie considerata o victorie insemnata. succes in continuare si poate reusiti sa scapati de tot de stirile cu ... columbeanu, cred ca-i zice (interesant ca nici pana astazi nu stiu exact cine e individul) supravietuirea fara astfel de stiri ar insemna ceva

#7 fidelio 7.04.2011 21:58

Raspunde

sunt si voi ramane cititor fidel si exclusiv al acestui ziar.abia acum realizez ca,fara sa vreau,voi fi contribuit si eu la disparitia lui in varianta pe suport de hartie:prea mi-am menajat buzunarul de bugetar! imi cer iertare.
oricum,acesta va fi viitorul tuturor tipariturilor.si oricum,toate cad.dar,vorba lui Rilke,''este Unul care tine-n mana caderea asta,nesfarsit de bland''.

#8 baruch hashem 7.04.2011 21:59

Raspunde

Toata politica si mass-media , sunt arma criminalilor sionisti-masoni, ce indreapta lumea spre genocid si haos total !!!

#9 florica 7.04.2011 22:02

Raspunde

Fiti indrazneti, si va vor veni in ajutor forte uriase!
cu mult respect

#10 SORIN 7.04.2011 22:06

Raspunde

DIN PACATE LUMEA IN CARE TRAIM SE TRANSFORMA INTR-O MANIERA EXTREM DE NEGATIVA. NU MAI IESIM AFARA SA RESPIRAM AER CURAT, NU MAI FACEM MISCARE , FUNDAMENTAL AM ABANDONAT PUR SI SIMPLU PROPRIA NOASTRA NATURA.
TOATA LUMEA STA INCHISA IN CASA CU OCHII BELITI IN TELEVIZOR SAU IN COMPUTER.

TOTUSI EU CRED CA DISPARITIA ZIARULUI GANDUL, EDITIA TIPARITA NU SE DATOREAZA DOAR ACESTUI LUCRU.
ROMANII IN GENERAL NU REALIZEAZA CE INSEAMNA SA ITI TRAIESTI VIATA. SUNTEM MEREU PE FUGA, STRESATI DE TOT FELUL DE PROBLEME, DEADLINE-URI, TARGET-URI. AM INCETAT SA MAI FIM OAMENI SE NE-AM TRANSFORMAT IN NISTE CYBORGY.

IMI PARE RAU PENTRU CA NU MAI AM POSIBILITATEA SA CUMPAR ZIARUL, DAR ASTA E CE SA FAC SUNT UN LUP INTR-O LUME DE OI - CYBORG.

SPER SA NU VA RETRAGETI DEFINITIV DIN VIATA *.

Vezi toate »