144 comentarii 71 afișări

Decembrie, ultimul film

Postat la: 20.12.2009 19:28 Ultima actualizare: 20.12.2009 19:28

Anul trecut pe vremea asta am scris acest text cu sentimentul limitei, cu sentimentul că nu voi mai putea adăuga vreodată vreun cuvânt despre asta. Acest sentiment mă stăpâneşte şi astăzi.

Se spune că înainte de a muri îţi rulează în minte toată viaţa ta trecută, de la prima amintire a copilăriei, până la glontele care ţi-a pătruns în cap. E ultimul film pe care îl vezi şi nu poţi să-l povesteşti nimănui. Eu nu cred.
Adică, viaţa cred că ţi-o vezi în clipele acelea din urmă, dar nu pe cea trecută, ci pe cea viitoare. Vezi viaţa vieţii tale netrăite, aşa cum ţi-a fost dată, căci Dumnezeu face toate vieţile oamenilor să fie trăite până când eşti înconjurat de destui nepoţi ca să poţi trece dincolo - oamenii sunt cei care strică proiectul.

Eu nu cred că băiatul în geacă albă, purtat de ceilalţi pe deasupra asfaltului Pieţii, la lumina baricadei în flăcări, cu capul în piept şi adidaşii din picioarele moi târşâind carosabilul, vedea atunci tomberoanele şi stivele de navete cu lapte ale Bercenilor printre care luptase de atâtea ori cu Baracudele pentru stăpânirea părculeţului de lângă M21 - învingând sau căzând răpus. Nici pe tatăl, nici pe mama lui nu cred că-i vedea cum strigau la el stai, stai în casă, unde te duci, eşti nebun, nu te-am crescut să mi te omoare ăştia.

Eu cred că Nino, sau Relu, sau Gufi vedea atunci maşini. În locul taburilor şi tancurilor, nesfârşite şuvoaie de maşini inundând oraşul, din Berceni în Militari, din Balta Albă în Colentina. În Bucureştiul din viitorul lui mort sunt mai multe maşini decât oameni. Ele sunt viaţa. Iar oamenii, şoferii în livrea şi cu caşchetă ai propriilor maşini, fie Dacia, fie Bentley, le duc unde au ele treabă, unde se întâlnesc unele cu altele, la marile adunări din parcări sau de aiurea. Multe au geamurile întunecate, ca să nu se vadă că la volan nu e nimeni.

Porcii tranşaţi din portbagaje şi brazii de pe capotă sunt aceiaşi, dar acum servesc doar de camuflaj. Broboane mici de sânge ies din porii asfaltului în urma fiecărei roţi, de la Piaţa Unirii până în Piaţa Romană, dar cine să le vadă.

E multă lumină în serile oraşului acela în care băiatul Gufi, cel crescut în întunericul friguros, îşi va trăi moartea. Lumina e sticloasă şi crudă, pătrunzând peste tot, în case, în closete, în spitale, în cimitire; desface morminte, spintecă morţi, pune în valoare rănile, lacrimile, geamătul, disperarea mută. Lumina radioactivă dezbracă oamenii, de pretutindeni ţâşnesc sexe dând unele peste altele, maţe care colcăie, feţi care transmit în direct din pântecele mamei, guri care latră, guri care hăhăie, buze lipitori, guri care muşcă, guri care înghit.

Ochiul din gând rătăceşte nebun prin magazine titanice, fără gem de prune, fără sfeclă la borcan şi vin spumant, sau sunt şi astea pierdute pe undeva, prin kilometrii pătraţi de rafturi cu hrană moartă şi otravă la plastic, carton, sticlă şi tablă, minunat colorate, ca în castelele cu comori din basmele copilăriei sau ca în marea bibliotecă a cărţilor de citit pe nerăsuflate.

Şi în filmul acesta din spatele găurii perfect rotunde, din care se prelinge o singură dâră de sânge, băiatului Gufi îi va fi fost frică, frică de străzi, de gurile de metrou, de televizoare, de câini, de privirile piezişe ale cerşetorilor, de chipurile cu ochi seci ale inşilor care se duc decişi ca să aibă de unde veni, de păsările ţipând tot mai rar. Turnuri gemene ţâşnesc de peste tot în filmul final al lui Gufi aruncând în aer pământul, iarba, copacii, acoperind soarele şi luna.

Se lasă zorile. Încă un decembrie peste România.

Intră în comunitatea Facebook Gândul, locul unde ziarul vorbeşte cu tine

Tag-uri:: decembrie; ,decembrie 1989; ,revoluţie

× Citeşte mai mult »

#1 cosmopolitus 20.12.2009 21:33

Raspunde

"Cand ne nastem, cand venim pe aeasta lume, este ca si cum am fi semnat un contract pentur tot restul vietii noastre, dar vine o zi in care ajungem sa ne intrebam, Oare cine a semnat in numele nostru." Jose Saramago- Eseu despre luciditate

#2 Lucian 20.12.2009 21:43

Raspunde

D-le Cristian Tudor Popescu nu stiu daca o sa cititi ce scriu eu,insa vreau sa va spun ca sunteti unul dintre putinii oameni din aceasta tara pe care ii admir si am un anume respect pentru dumneavostra.

#3 silvia 20.12.2009 21:44

Raspunde

Daca adaugati sau nu ceva la acest text este tot una: e scris fara cap si fara coada. Nu inteleg nimic si numele personajelor sunt atat de caricaturale (Gufi) incat nu cred ca merita lectura. Chiar ca asta nu era un text de publicat. Mai ales acum, la 20 de ani de la revolutie. Sunt atatea trairi si sentimente care dor inca, iar dumneavoastra scrieti depre ce nu credeti si despre Gufi...JENANT!

#4 e iarna, mintea rece 20.12.2009 21:47

Raspunde

catelul meu e pufy,
ciinele tau e gufy,
pe amândoi, sa-i umfly!

#5 de la cÄƒderea comunismului la statul mafiot-bÄƒsesc! 20.12.2009 21:49

Raspunde

DupÄƒ moartea naturalÄƒ a comunismului marile puteri au conceput o strategie de achiziÅ£ii a averilor produse în aceste state!

Pentru estul comunist s-au scris ÅŸi executat scenarii de demolare a comunismului, mai mult sau mai puÅ£in violente, dupÄƒ percepÅ£ia externÄƒ a înrÄƒdÄƒcinÄƒrii acestuia în fiecare Å£arÄƒ.

S-au scris scenarii diferite pentru Polonia, Cehia ÅŸi Ungaria faÅ£Äƒ de România ÅŸi Iugoslavia.

Un scenariu a fost separarea, distrugerea, împÄƒrÅ£irea statelor comuniste federative în state independente. AÅŸa au fost distruse Å£Äƒri ca Iugoslavia, împÄƒrÅ£itÄƒ în cele 5 republici federative componente ÅŸi Cehoslovacia, împÄƒrÅ£itÄƒ în Cehia ÅŸi Slovacia. Au fost puse la bÄƒtaie toate mijloacele militare, politice, bisericeÅŸti. Sau declanÅŸat chiar ÅŸi rÄƒzboaie, odatÄƒ ce decizia a fost luatÄƒ!

Pentru Polonia, Cehia ÅŸi Ungaria, pentru care s-a conceput planul Å£Äƒrilor de la ViÅŸegrad, marile puteri au fÄƒcut o politicÄƒ de susÅ£inere economicÄƒ ÅŸi militarÄƒ. Åži au evoluat bine.

Mai complicat a fost scenariul pentru România, un scenariu care se rescrie continuu!
Pentru demolarea României au fost schimbaÅ£i pânÄƒ acum Petre Roman cu Stolojan, Constantinescu cu BÄƒsescu, care rezistÄƒ!

RezistÄƒ fiindcÄƒ românii rezistÄƒ la foame, doar n-au trÄƒit bine niciodatÄƒ! Cu siguranÅ£Äƒ cÄƒ mulÅ£i români au simÅ£it pe pielea lor statul securist-mafiot al lui BÄƒsescu, dar sunt sensibili la cuvintele „popor” ÅŸi „Å£arÄƒ”, folosite în exces de demolatorul ÅŸef al României ÅŸi de partidul lui de hoÅ£i!

În România s-a format o castÄƒ a noii burghezii securist-pedeliste care este acum în totalitate în solda partidului securist-mafiot PDL! ToatÄƒ securitatea ÅŸi miliÅ£ia pensionatÄƒ ÅŸi nepensionatÄƒ a fost îmburghezitÄƒ, „înstelitÄƒ”, salarizatÄƒ ca-n Å£Äƒrile bogate de statul securist-mafiot al lui BÄƒsescu!

Regimul BÄƒsescu submineazÄƒ economia naÅ£ionalÄƒ ÅŸi cred cÄƒ va avea aceiaÅŸi soartÄƒ cu cea a lui CeauÅŸescu!

#6 gogulet 20.12.2009 21:51

Raspunde

asta cu turnurile gemene ai copiat-o din "Brazil", este?

#7 Valium Tudor 20.12.2009 21:52

Raspunde

te-ai damblagit de tot...

#8 udrea 20.12.2009 21:53

Raspunde

iar ai ramas blocat in trafic cu cratita?

#9 nic 20.12.2009 21:57

Raspunde

textul este despre revolutie, silvia. shut the * up, daca nu stii despre ce vorbeste omul asta. despre valorile pierdute, arse odata cu revolutia. si nici nu se putea altfel. asa e la orice rascruce de vremuri, poate ca sa simteau si revolutionarii francezi, si cei rusi din 1917...e o clipa eroica, magnifica, de solidarizare pierduta odata cu trecerea clipei. si poate ca e vorba si despre ceva mai adanc, dincolo de social si politic; e si o meditatie despre scurgerea timpului. inutil sa insist; oricum ai votat cu basexu

#10 nic 20.12.2009 21:59

Raspunde

la fel si pentru valium tudor..

Vezi toate »