50 comentarii 57 afișări

Drogat cu durere, Up şi Bastarjii

de Cristian Tudor POPESCU Postat la: 07.03.2010 21:14 Ultima actualizare: 07.03.2010 21:15

Drogat cu durere, Up şi Bastarjii

"I'm from New York. Big Apple", spune zâmbind colonelul american înalt, educat, relaxat, mimând o muşcătură zdravănă dintr-un măr. În faţa lui, un grup de irakieni prăpădiţi, în djelabalele lor pământii, care îşi fac de lucru pe lângă o cotigă. Suntem în Bagdad. Unul dintre irakieni, mai tânăr, îi aruncă americanului o privire intensă, nepăsător ameninţătoare şi face un semn cu degetul gros, ca la autostop, peste umăr: "I'm from Irak".

Tot războiul din Irak şi nu numai este închis în această scurtă secvenţă din The Hurt Locker - Drogat cu durere. Propun această traducere plecând de la sensul flămând, tânjitor pe care îl dă Websterul pentru locker. Sergentul James nu simte că trăieşte cu adevărat decât atunci când e suficient de aproape de durere, de pericol, de moarte, pe care le caută mereu. Povestea lui e spusă de Kathryn Bigelow cu o extraordinară capacitate de a te situa pe tine, privitor, în acţiune, în interiorul ei. Ceea ce urmăreşte să obţină vizionarea 3 D cu ochelari speciali, reuşeşte The Hurt Locker fără ochelari, în 2 D, fără ajutorul copleşitor al computerului, doar utilizând camera şi uneltele clasice ale cinematografului cu o inteligenţă artistică ieşită din comun. Aidoma unei dălţi, camera sculptează pur şi simplu scenele prin mişcări iuţi şi graţioase din unghi subiectiv în plonjeu, din gros plan în panoramare, cu sărituri în ax perfect valabile dramatic şi printr-un montaj ritmat şi expresiv la modul aproape muzical. Imagini care vor fi greu de şters de pe scoarţa mea de cinefil apar la tot pasul: explozia care ridică în aer, aliniate, toate pietrele străzii, cu stradă cu tot, propagându-se înspăimântător spre tine, calibrată vizual în prim plan de praful ruginiu săltat de pe o carcasă de maşină carbonizată - pare că întreaga planetă a sărit în aer. Omul în costum antibombă arătând ca un astronaut sau un scafandru al abisului, încremenit în mijlocul pustiului urban cu pistolul aţintit asupra unui taxi jegos, de la volanul căruia priveşte arabul cu faţa mutilată. Un pisic şchiop traversând dezastrul. Un cartuş gol de mitralieră grea dansând în slow motion ca pixul în imponderabilitatea cabinei spaţiale în Odiseea 2001.

Apoi sound designul, mixajele sonore. Suntele, de la hârşâitul detonatorului scos din bombă până la cântarea muezinului care cheamă netulburat credincioşii la rugăciune în mijlocul iadului din Bagdad, parcă ar veni de peste tot, din microfoane puse în pământ, în pereţi, în cer.

De la debarcarea din Normandia, reconstituită de Spielberg în Saving Private Ryan!, n-am mai văzut un asemenea hiperrealism magic în cinematograful de război.

Despre Avatar, Inglourious Basterds şi Up am mai scris. Avatar are o trăsătură accentuată a postmodernismului: mijloace tehnologice extraordinare, fascinante în sine, desfăşurate pentru a împlini scopuri bicisnice. Cu cât e mai 3D spectacolul Avatarului, cu atât spectatorul căruia îi este destinat e mai 2D. Inglourious Basterds al lui Tarantino e o splendidă mostră de cinema făcut din cinema, un uriaş zeppelin cinematografic ancorat la sol prin umor. Up, în schimb, nu poate fi ancorat de nimic, pluteşte deasupra capetelor noastre cărunte sau pleşuve ca un vis al copilăriei, purtat prin lumea născută din încrucişarea computerului celor de la Pixar cu unul dintre cele mai originale şi emoţionante scenarii care s-au scris vreodată.

Când citiţi aceste rânduri, nu îndrăznesc să sper că Up va fi câştigat Oscarul cel mare. Dacă or să fie Bastarjii, voi râde fericit, nu voi plânge fericit. Victoria lui Drogat cu durere ar însemna un act de rezistenţă, măcar vremelnică, a aparatului de filmat şi realităţii împotriva năvalei computerului şi lumilor virtuale. Aceste trei filme aduc aminte celor care au uitat că miezul cinematografului adevărat e dincolo de mână, ochi şi aparat.

Intră în comunitatea Facebook Gândul, locul unde ziarul vorbeşte cu tine


 
Pagina 1 din 1

 

Tag-uri:
the hurt locker
,avatar
,inglourious basterds
,up in the air
,oscar
[+] Adauga un comentariu
Urmareste Gandul.info prin:
facebook
twitter
RSS  | mobil

50 Comentarii [+] Adauga un comentariu

#1 Corina, 7.03.2010 21:57

faci click pe Sultanoiu, atunci apar cu totii cu pozele, iar faci click acum pe poza d-lui Sultanoiu si atunci apare articolul la care suntem!!

 
#2 nic 7.03.2010 22:03

"hurt locker" e un film bun, dar "the road", povestea post-apocaliptica dupa cartea lui cormac mccarthy este, de departe, capodopera cinematografica a lui 2009.

 
#3 andi vate 7.03.2010 22:12

nu inteleg ... inglorious basterds a fost nominalizaaaaaaat ????? un film asa de prost ?...

 
#4 mick 7.03.2010 22:55

POPESCU-le iti spun eu un film , o capodopera se cheama ,,Sometimes in April (2005)'' un film facut de hbo despre genocidul din Rwanda si despre comportamentul ONU un alt film foarte bun ie,, Perfume: The Story of a Murderer (2006)''

 
#5 mick 7.03.2010 22:59

The Wrestler un film bun dar un film extraordinar ie Shutter Island (2010) regizat de marele Martin Scorsese care a demonstrat inca odata de ce ie unul din cei mai buni regizori

 
#6 @Corina 7.03.2010 22:59

"lasa prostiile" m-am referit la faptul ca de ce Te-ai suparat pe mine! Nu cumva sa crezi ca m-am referit la articolul D-lui CTP!
Hai, Tu, inapoi la Dl Sultanoiu!!

 
#7 ovi 7.03.2010 23:12

Valley of the Wolves Iraq (2006) un film turcesc despre IRAK foarte bun cu actori americani ca Billy Zane sau Gary Busey acest film a fost interzis SUA deorece in film sunt aratate abuzurile armatei SUA in Irak ,abuzurile din inchisoarea ABU GHARIB sau despre traficul de organe ale prizonierilor de acolo acest film este inspirat din fapte reale ,cand o divizie a armatei turcesti a fost arestata in Irak de catre americani desi erau aliati in urma acestui fapt un colonel turc sa sinucis, filmul a avut un buget de 10 mil de dolari fiind foarte apreciat in europa

 
#8 andrei 7.03.2010 23:12

http://www.originals.ro/adidasi-haine-accesorii-ads.php?cid=13011

 
#9 CTF 7.03.2010 23:15

Sigur ca daca il compari cu Avatar, Drogatul pare valoros ca realizare tehnica ce nu apeleaza sau pare ca nu apeleaza la grafica pe computer, asa cum zici, dar tot film de propaganda si care serveste cauza razboiului neo-imperialist este.
Farsa baiatului din Taranto o salveaza numai momentele in care apare ofiterul SS; in rest, violenta gratuita si, ceea ce e mai grav, apologia frivola a violentei.
Deasupra tuturor l-am vazut in sistem 3D, dar e pur si simplu un film pentru copii.
Singura scena emotionanta din cele trei filme: cea in care casa zburatoare se aseaza pe locul descris in planul de calatorie, sugerand ca oamenii nu dispar cu totul din aceasta lume si ca ceva tot ramane in urma lor etc. etc.

 
#10 fox 7.03.2010 23:21

Inglorious basterds mie mi s-a parut o mare cacialma...unul dintre cele mai proaste fime vazute in ultima vreme...

 
Vezi toate »

Adauga un comentariu

Comentariile care conțin injurii, un limbaj licențios, instigare la încălcarea legii, la violență sau ură vor fi șterse. Îi încurajăm pe cititori să ne raporteze orice abuz vor sesiza in comentariile postate pe Gândul. Campurile marcate cu rosu nu sunt valide! Comentariul a fost adaugat!

Cod captcha invalid!

Introdu numarul din imagine:
Versiune mobil | completa