Festivalul Falimentelor de Succes

Am fost şi io să mănânc trei zile pentru tot anu' la Festivalul Sarmalelor. N-am lecturat şi n-am telejurnat, ca să mă pot concentra asupra operaţiunii. Ei bine, după trei zile de varză cu proteine - să nu-mi mai recunosc patria. De la Mare, Elena noastră a ajuns la Mediu. La Sănătate, un om care ne umple de speranţe: Adriean Videanu. N-avem noi locuri de veci câtă marmură poate el să furnizeze. Mi-e clar că vom muri mai bine. Berceanu şi-a găsit locul: pe arătură, că de autostrăzi tot nu-i rost. (Sigur, sunt ăia 42 de kilometri pe care ni-i croşetează Bechtel, da-s de protocol, pentru tăiat panglici). S-a aşezat şi Pogea cu turu-n două ministere. Complementare: Finanţele şi Munca - o mută dintr-o mână-n alta. Cătălin Predoiu de la Justiţie, după ce şi-a pus judecătoarele în cap, îşi împlineşte vocaţia de diplomat la Externe. Doamna Plăcintă a primit nobila misiune să ducă vorba din Guvern în Parlament şi retur. În fine, s-a elevat şi Boc: a luat Educaţia. Nu i-o putea da tot lui Blaga, care are deja şi Ministerul Autocarelor. Doar peste ministrul Culturii n-a dat nici o Pleaşcă. I s-ar fi potrivit măcar Întreprinderile Mici şi Mititele.

(Am mailu plin de armaghedoane, semn că strategii de campanie s-au pus pe treabă).

Geoană a uitat că se lansase deja de vreo trei ori şi s-a mai lansat o dată la prezidenţiale, de la Romaero. Frumoasă metafora (dacă nu câştigă Cotrocenii, să-l vedeţi cum zboară). Lume multă. Cu atât mai multă cu cât pedeleul a lăsat o groază de pesedişti fără servici, câţi să se poată ocupa de încă o lansare, după ce vor găsi pe hartă Sânnicolaul Foarte Mare. Domnu Preşedinte Băsescu s-a lăsat înduplecat de popor şi ne face hatâru: candidează. Noi am bănuit asta, doar lui nu i-a venit să creadă până în ultimul moment. Pe Gigi l-a lăsat mama să se înscrie în cursă, da' să nu transpire prea tare. Doctorul Oprescu deconectează Capitala de la aparate - nu mai are nici o şansă - şi e decis să autopsieze ţara, ca să aflăm şi noi din ce i s-a tras.

E atât de pasionant tot ce şi cum se petrece (salariaţii stau la locul de muncă, până miercuri când ies să se dezmorţească în stradă), încât - dacă n-aş avea invitaţie la Festivalul Falimentelor de Succes - m-aş risca să rămân şi să dau cu huo.

Intră în comunitatea Facebook Gândul, locul unde ziarul vorbeşte cu tine